caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Republica Moldova



 

Alegerea președintelui: soluția imposibilă?

de (13-11-2011)
1 ecou

Avariată în timpul protestelor de la 7 aprilie 2009, clădirea președinției de la Chișinău este vacantă, ca și funcția în sine

Luni 14 noiembrie este data limită pentru depunerea candidaturilor pentru primul tur de scrutin în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, programat pentru 18 noiembrie.

Până acum, niciun candidat nu s-a înscris în cursă. Pentru aceasta este nevoie de susținerea a cel puți 15 dintre cei 101 deputați, iar pentru a fi ales un candidat trebuie să întrunească minimum 61 de voturi.

Coaliția de guvernare, Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) îl susține , până la proba contrarie, pe Marian Lupu, președinte al parlamentului, șef interimar al statului și lider Partidului Democrat (PDM). Numai că AIE, din care mai fac parte Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de premierul Vladimir Filat, și Partidul Liberal (PL), condus de Mihai Ghimpu, dispune de doar 59 de voturi, și a eșuat deja de patru ori până acum în tentativa de alegere a șefului statului.

Au avut loc deja alegeri parlamentare repetate pe 28 noiembrie 2010 și dacă și de data aceasta președintele nu e ales în două tururi de scrutin, atunci convocarea unui nou rând de alegeri parlamentare (al patrulea în mai puțin de trei ani) devine inevitabilă.

Până recent, Partidul Comuniștilor (PCRM), condus de Vladimir Voronin, dispunând de minoritatea de blocaj, a respins categoric sprijinirea candidaturii lui Marian Lupu, cel care a părăsit partidul în iunie 2009, trecând la PDM, ceea ce a dus la pierderea puterii de către Comuniști.

Pe data de 4 noiembrie, trei deputați – Igor Dodon, Zinaida Grecianîi și Veronica Abramciuc – au părăsit grupul parlamentar PCRM, acuzând partidul lui Voronin că prin atitudinea sa intransigentă împinge țara spre noi alegeri parlamentare. Cei trei au fost calificați imediat drept “trădători” de propaganda PCRM.

Igor Dodon, fost ministru pe vremea regimului Voronin,  a propus imediat candidatura la președinție a Zinaidei Grecianîi, prim ministru până la căderea comuniștilor de la putere în iulie 2009.   Lca o întâlnire cu liderii AIE, propunerea lui Dodon a fost respinsă și aparent soluția mult așteptată pentru un  candidat de consens rămâne la fel de iluzorie.

În calitate de prim ministru, Zinaida Grecianîi se face responsabilă de reprimarea demonstrațiilor de protest ce au urmat alegerilor din 5 aprilie 2009, în care PCRM a obținut 60 din cele 101 mandate de deputat (cu unul mai puțin decât majoritatea ce i-ar fi permis să aleagă noul președinte – candidată a fost însăși Zinaida Gercianîi), rezultat considerat o falsificare de către opoziție.

“Organizatorii celei mai mari crime din istoria Republica Moldova planifică pentru mâine și duminică să folosească din nou copiii pentru a devasta și alte edificii ale statului de data aceasta. Dacă acest lucru va fi admis de noi toți, jertfele umane va (sic!) fi foarte greu de evitat. Poliția va folosi toate mijloacele pentru apărarea constituționalității Republicii Moldova, inclusiv armele,” declara pe 10 aprilie 2009 premierul Grecianîi.

Într-o țară a Uniunii Europene, acolo unde își dorește Republica Moldova să ajungă într-o bună zi, astfel de declarații ar fi pus capăt carierei politice al celui sau celei ce le-ar fi rostit. Dar Zinaida Grecianîi s-a ales doar cu porecla “Zina-Carabina” și nu numai că nu a demisionat, dar a și candidat la președinție în mai-iunie 2009 și acum apare din nou ca o potențială candidată.

Sturza, Gherman, Arpentin

Revenit recent de la Chișinău, am auzit că nu există nicio soluție pentru ieșirea din impasul constituțional de la ora actuală cu excepția alegerilor parlamentare repetate. Așa o fi?

Fostul premier Ion Sturza are experiență și statură politică, dar e oare de ajuns pentru deputații actuali?

În continuare am să evoc trei nume de posibili candidați  pentru președinția Republicii Moldova, trei persoane care nu sunt implicate activ în politică, dar care, în opinia mea au profilul adecvat pentru o asemenea funcție.

Voi începe cu Ion Sturza, prim ministru în perioada februarie – noiembrie 1999, primul șef de guverne care a inițiat reforme de piață în economie. A fost doborât de o alianță dintre PCRM și PPCD, partidul condus la acea vreme de Iurie Roșca și după plecarea din politică a intrat în afaceri, fiind vicepreședinte al  companiei Rompetrol.

Inițial făcea parte din PDM, dar acum face figură de ceea ce în engleză se numește “elder statesman” – un bărbat de stat cu experiență, ceea ce în Republica Moldova nu prea găsești (foștii președinți Petru Lucinschi și Mircea Snegur sunt mai degrabă discreți în ceea ce privește prezența publică).

Pe la încpeutul acestui an a fost promovată din societatea civilă (atâta câtă există în Republica Moldova) candidatura Nataliei Gherman, actualmente ministru adjunct de externe și negociator șef cu UE. Se pare însă că misoginismul politicienilor, care reflectă o stare de spirit încă puternică în rândul populației nu i-a permis fiicei lui Mircea Snegur să devină o potențială candidată, deși nu am întâlnit prea mulți ca să aibă obiecții față de candidatura acestei diplomate de carieră.

În sfârșit, voi menționa numele lui Gheorghe Arpentin. Bineînțeles că cei mai mulți n-au auzit de el. Este om de afaceri, vinificator și creator unui soi de vin renumit – Pelican. A studiat în Franța și vorbește limba franceză ca un francez. Este un om de o competență și o decență cum rar am întâlnit în Republica Moldova. Și în caz că vă întrebați ce legătură are cu politica, am să vă reamintesc că a fost ales deputat pe listele PDM în iulie 2009, funcție pe care a deținut-o până la alegerile din noiembrie 2010.

Poate că sugestiile pe care le-am făcut nu au nicio șansă să fie adoptate de Parlament. Dar ar trebui ca deputații să se trezească din iresponsabilitatea în care se bălăcesc de mai bine de doi ani, timp în care funcția de președinte al Republicii Moldova a fost vacantă. Și dacă vor prefera să meargă în fața alegătorilor pentru a patra oară în trei ani, vor trebui să le explice de ce și să riște sancțiunea lor.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Petru Clej: (15-11-2011 la 05:12)

    Ii invit pe cei care au votat „Altcineva” sa posteze comentarii aici in care sa-si numeasca propunerea de candidat.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.80.87.166