caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Romania



 

Proiectul „ România Sălbatică”

de (13-11-2011)

„ România Sălbatică” este un proiect iniţiat de fotograful Dan Dinu în parteneriat cu WWF Romania, cu sprijinul RNP Romsilva şi implementat împreună cu Administraţiile Parcurilor Naturale şi Naţionale.

Gândit pentru o perioadă de doi ani proiectul îşi propune să reunească imagini din cele mai spectaculoase zone din parcurile naţionale şi naturale din România, din cele două geoparcuri şi din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării în prima colecţie publică de fotografii de calitate din ariile protejate din România.

Proiectul a început în 2010 şi va continua până în 2012 când publicul va putea admira colecţia completă cu imagini din toate cele 28 de destinaţii vizate. Pe termen lung proiectul va continua sub forma unor expediţii în ariile protejate din afara celor 28 de parcuri, majoritatea locurilor urmând a fi alese din rândul celor mai puţin cunoscute publicului din România şi din străinătate.

Toate fotografiile vor putea fi utilizate de către administraţiile parcurilor în materialele de promovare, ceea ce va crea prin calitatea şi diversitatea care le caracterizează un plus de valoare în componenta de atragere a vizitatorilor.

Evoluţia proiectului „ România Sălbatică” se datorează unei întregi familii de prieteni şi susţinători care s-au alăturat de-a lungul timpului. Din această familie fac parte angajaţi ai administraţiilor parcurilor, care au avut rolul de ghizi în teren şi care au oferit sprijinul logistic necesar, specialişti care au contribuit la identificarea speciilor de plante şi animale, designeri care au realizat materialele de promovare, fotografi, alături de membrii  echipelor de comunicare WWF Romania şi Garanti Bank, parteneri ai proiectului.

PARCUL NAŢIONAL CĂLIMANI


Masivul Călimani, edificiu vulcanic cu o suprafaţă de aproximativ 2.000 km2, revărsat pe aproape 60 km de la vest la est, constituie o uriaşă barieră andezitică situată între Moldova şi Transilvania, de unde drumurile duc spre crestele înalte ale „furnalului” adormit de veacuri. Munţi de natură vulcanică, Călimanii reprezintă cel mai mare crater vulcanic (stins în prezent) cu un diametru de circa 10 km.

Cadru natural

Până la atingerea înălţimilor de peste 2.000 de metri (Vf. Pietrosu, Vf. Retitis, Vf. Călimani Izvor) vom întâlni vegetaţie bogată, reprezentată în principal de zâmbru, jneapan, molid şi bujor de munte.

Călimanii, printre cei mai tineri munţi din ţară, se individualizează în lanţul carpatic prin sălbaticia lor. Peisajele de aici pot fi grupate în:

•    pajişti alpine, stâncoase, cu specii de plante acidofile, cu insule de jneapăn şi smirdar, adevarate comori ale parcului. În timpul verii aici apare şi elementul antropic (ciobani cu turme de oi); în zona Pietrele Roşii-12 Apostoli, jneapănul este înlocuit cu ienupăr;

•    grohotişuri silicioase de o mare frumuseţe;

•    pădurile de amestec (predomină molid şi fag) şi coniferele care urcă până în golul alpin;

•    jnepenişuri şi ienupărete care fac tranziţia între pădurile de limită şi păşunile cu ţăpoşică;

•    căldarea vulcanică impresionantă, cu un diametru care depăşeşte 10 km, străjuită de vârfuri cu altitudini de peste 2.000 m;

•    nu în ultimul rând, elementul antropic devastator „urmările exploatării de sulf” care creează o impresie profund dezolantă în comparaţie cu pădurile naturale din zonă.

Arii protejate

Rezervațiile din parc sunt: Rezervaţia naturală 12 Apostoli şi  Rezervaţia Iezerul Călimanului.

Parcul Naţional Călimani se suprapune peste Situl Natura RO SCI 0019 Călimani – Gurghiu.

Situl este important pentru pădurile naturale de molid cu zâmbru, pentru tufărişurile de jneapăn cu smirdar şi pentru pajiştile întinse smălţuite de genţiene, toporaşi, sclipeţi, clopoţei, sisinei, etc. Zâmbrul (Pinus cembra) este relict glaciar, iar în România poate fi găsit în cateva zone izolate din Carpaţii Orientali şi Meridionali. Pe lângă aceste habitate caracteristice mai pot fi întâlnite pădurile acidofile cu molid şi afin, constituite în asociaţia Vaccinio-Piceetea, pădurile de amestec cu fag şi molid, dar şi vegetaţia specifică malurilor pâraielor de munte.

Fauna

Mamiferele, un grup restrâns, dar bine reprezentat prin carnivorele mari – ursul , lupul , râsul, vidra , jderul , bursucul , dar şi pisica sălbatică asigură vârful piramidei trofice şi deci veriga prădatorilor specializaţi. Peisajul este animat de căpriori, cerbi şi mistreţi mari amatori de iarbă fragedă şi mai ales de linişte. De aceea vă recomandăm ca atunci când vizitaţi parcul, să o faceţi în linişte, fiind ochi şi urechi la spectacolul pe care natura ni-l oferă.

Alături de rozătoare (pârşul comun , pârşul de alun , şoarecele de pădure, chiţcanul de munte) în pădurile din parc au fost identificate specii de lilieci (liliacul urecheat brun şi liliacul bicolor).

Păsările, cele mai numeroase ca număr de specii dintre toate vertebratele citate până acum, acoperă toate tipurile de habitate din parc. Întâlnim de la brumăriţa alpină în golul alpin, la codrosul, corbul şi vinderelul în crăpăturile din stânci. În jnepenişul de pe platoul munţilor Calimani au fost observate printre altele potârnichi, pitulicea, mierla gulerată, păntăruşul şi măcăleandru. La înalţime au fost remarcate răpitoare de zi: eretele vânăt, şoimul călător, uliul porumbar, acvila ţipătoare mică. Este de menţionat cocoşul de munte şi cel de mesteacăn , ultimul fiind o prezenţă incertă.

O specie care într-adevar poate fi un pericol este vipera, a cărei muşcătură este otrăvitoare, chiar mortală. O altă specie de şarpe, Coronella austriaca Laur (şarpele de alun) a fost citată de literatura de specialitate pentru Parcul Naţional Călimani. Dintre şopârle câteva specii sunt listate în anexa IV a Directivei Habitate, necesitând o protecţie strictă.

Primăvara, în ochiurile de apă provenite din topirea zăpezii, urcă pentru depunerea pontei, specii de triton şi broscuţele fără coadă în zona Voievodesei, Izvorul Călimani, Piciorul Iancului, Haita, Retitiş. O pată de culoare printre ierburile din pădure o reprezintă salamandra, a cărei piele punctată atenţionează duşmanul de toxicitatea ei.
Nevertebratele, dintre care cel mai bine reprezentat grup, artropodele, ocupă un loc important în lanţul trofic. Specia de interes european prezentă în parc este croitorul alpin (Rosalia alpina) întâlnit în habitate de păduri de amestec de fag şi brad din zona sudică a parcului.

Flora

Parcul Naţional Călimani adăposteşte fauna şi flora sălbatică din partea superioară a căldarei Munţilor Călimani, cel mai extins masiv vulcanic din ţară.

Pornind în drumeţie, traseele montane trec prin ecosisteme diferite: păduri de amestec de molid şi fag – în defileul Mureşului, păduri de molid în bazinul Neagra, păduri de molid în amestec cu zâmbru (Rezervaţia ştiinţifică), jnepenişuri şi ienupărete, iar la peste 1.900 m, pajiştile alpine. În anotimpul cald, florile viu colorate însufleţesc păşunile înalte, în timp ce iernile lungi, bogate în zăpadă, geroase, fac de neuitat climatul de aici. Zăpada domină peisajul începând din luna noiembrie şi până în aprilie-mai. Verile, relativ călduţe, dau răgazul necesar naturii să renască. Fie în cooperare sau în competiţie, animalele şi plantele s-au adaptat acestui tip de climat, etalând diferite căi de supravieţuire şi perpetuare.

În urma studiilor realizate de biologi români şi străini, din 1900 şi până în ultimii ani, au fost menţionate 1.004 specii de plante vasculare din care arborii şi arbuşti sunt în inferioritate ca număr de specii, în favoarea plantelor ierboase.

Plante vulnerabile: Angelica archangelica , Viola dacica;
Plante endemice din Carpaţi: Centaurea phrygia, Dyanthus tenuifolius, Hepatica transsilvanica.

Acces în Parcul Naţional Călimani

Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Salcea – oraşul Suceava; variantă Aeroportul Cluj Napoca.

Puncte de acces în parc: în judeţul Suceava din zona localităţii Vatra Dornei prin comunele Drăgoiasa, Gura Haitii, Poiana Negri, Dornişoara; în judeţul Bistriţa prin localitatea Colibiţa; în judeţul Mureş prin punctele Răstoliţa, Lunca Bradului; în judeţul Harghita prin Topliţa şi Bilbor.

Acces auto: drumurile de acces în Parcul Naţional Călimani sunt: drumul E576 suprapus cu DN17 Suceava – Vatra Dornei – Bistriţa Năsăud, până la Vatra Dornei şi Poiana Ştampei; drumul naţional DN15 Tulgeş – Topliţa – Răstoliţa – Târgu Mureş cu intrări în parc la Topliţa, Lunca Bradului şi Răstoliţa.

CONTACT parc@calimani.ro ; tel.  +40 0230 371 104; www.calimani.ro


Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.224.91.58