caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Republica Moldova



 

Moldovenii îl (re)descoperă pe Regele Mihai

de (30-10-2011)
2 ecouri

Regele Mihai și Regina Mamă Elena au vizitat Chișinăul în 1942

În recentul său discurs din parlamentul României, unde a fost invitat cu prilejul celei de-a 90-a aniversări, Regele Mihai a spus, printre altele:

“Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi”.

E vorba evident despre cei care locuiesc acum în Republica Moldova și Ucraina, în teritoriile pe care Stalin le-a ocupat în 1940 și apoi în 1944.

Acest pasaj nu a trecut neobservat în Republica Moldova. Editorialistul Petru Bogatu a scris în Jurnal de Chișinău un editorial intitulat “Soluția regală” http://www.jurnal.md/ro/news/solutia-regala-bogatu-212020/.

Referindu-se la criza constituțională din țară, unde de mai bine de doi parlamentarii nu reușesc alegerea președintelui statului, editorialistul invocă posibilitatea alegerii Regelui Mihai.

“De domeniul fanteziei ar fi şi propunerea de a-l instala din nou pe Regele Mihai I în fruntea statului. Dacă nu la Bucureşti, măcar la Chişinău, că tot nu suntem în stare să alegem preşedintele, nu?”, scrie Petru Bogatu.

Relația Regelui Mihai cu teritoriul (impropriu denumit) Basarabia a început acum 84 de ani, când, la vârsta de cinci ani a devenit monarh al României sub tutelă, până la revenirea pe tron în 1930 a tatălui său, Carol al II-lea.

Când Carol a abdicat în septembrie 1940, iar Mihai,  pe atunci încă minor, a urcat din nou pe tron, Basarabia nu mai făcea parte din Regatul României. A fost recucerită pe calea armelor în vara anului 1941, iar Regele Mihai a vizitat Chișinăul eliberat pe 31 octombrie 1942.

Anii 1941 – 1944 au însemnat însă și o ucidere și apoi deportare masivă, la ordinul conducătorului autoproclamat al statului, Ion Antonescu, a evreilor din Basarabia, dintre care majoritatea au pierit în Transnistria.

Regina Mamă Elena a intervenit pe lângă Antonescu și a reușit să salveze numeroase vieți evreiești, fapt pentru care i s-a atribuit post-mortem titlul “Dreaptă între Popoare” de către Memorialul Holocaustului Yad Vashem de la Ierusalim.

În 1944, Armata Roşie a reocupat teritoriile anexate în 1940, teritorii care au fost recunoscute ca aparţinând URSS prin tratatul de pace de la Paris semnat la 10 februarie 1947.

Deşi Regele Mihai a fost decorat de Stalin în 1944 pentru rolul său în ieşirea României din războiul alături de Germania nazistă și continuarea sa alături de aliați, la 30 decembrie 1947, la ordinul aceluiași Stalin, monarhul a fost silit să abdice de către comuniștii din  România, care acționau la ordinul Moscovei.

Regele Mihai s-a reîntors pe meleaguri basarabene în iunie 2006, când a vizitat cimitirul ostașilor români de la Țiganca, locul unde s-au dat lupte grele în vara lui 1941 între armata română și cea sovietică (http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/06/060601_rege_ceremonie_basarabia.shtml).

Desigur, așa cum spune Petru Bogatu, reîntoarcerea Regelui Mihai în fruntea statului, fie în în România și cu atât mai mult în Republica Moldova, e de domeniul fanteziei. Nu mă îndoiesc însă că Majestatea Sa ar fi un șef de stat imparțial care ar fi capabil să atragă respectul tuturor comunităților etnice și lingvistice din Republica Moldova.

Dar exemplul său de comportament public ar trebui să constituie un model pentru politicienii din România și Republica Moldova, dar și pentru cetățenii celor două țări, care de aproape 75 de ani au fost educați sub regimuri fasciste, comuniste și post-comuniste în care imoralitatea și cinismul în public au devenit aproape o normă.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Daniel: (31-10-2011 la 05:53)

    Felicitari pentru ca ne-ati dat prilejul sa cunoastem acest ecou basarabean. Ideea n-ar fi absurda daca ne gandim la ce au facut inaintasii nostri moldoveni cand l-au ales pe Cuza, sugerand Bucurestiului sa faca la fel si punand astfel marile puteri in fata unui fapt implinit. Sau Sfatul Tarii de la Chisinau, in 1918, cand s-au inchinat suveranului tarii, Regele Ferdinand. Dar mai avem azi oare asemenea caractere de politicieni cu spirit de sacrificiu? Si un asemenea electorat entuziast si patriot? Poate dupa acest discurs regal, cu tot boicotul prezidential, primul discurs dupa peste 60 de ani care a fost cu adevarat magistral, fara a se utiliza limbajul de lemn… Romani de dincoace si de dincolo de Prut, treziti-va! R.F.G. a avut in Constitutia lui Adenauer dezideratul unificarii Germaniei si a reusit. Noi de ce nu-l avem?! Suntem romani sau ce suntem?!

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 6 Nu-mi place 0

  • Stefan Caliga: (11-11-2011 la 09:53)

    Imbucurator este faptul ca basarabenii privesc spre Bucuresti cu mai multa incredere si nu mai considera „obligatorie”detinerea cetateniei romane doar pentru a beneficia de documentele de calatorie in U.E. Oricum mai au in fata un drum lung in reconsiderarea propriei lor istorii. Nu ar fi o idee rea daca s-ar edita lucrari istorice mai ample care sa prezinte viata economica, sociala si politica din perioada in care Basarabia a fost cuprinsa intre fruntariile din vremea Regatului Romaniei Mari. Daca s-ar purcede la elaborarea unor asemenea materiale – obligatoriu obiective! – care sa fie difuzate pe intregul teritoriu al actualei Republici Moldova toata lumea ar avea de castigat.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.80.87.166