caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Republica Moldova



 

Horst Kohler – președintele Republicii Moldova!

de (23-10-2011)
1 ecou

Clasa politică din Republica Moldova e din nou ocupată cu îndeletnicirea constantă a ultimilor doi ani și jumătate: tentativa de alegere a președintelui țării. Nou scrutin prezidențial este programat pe data de 18 noiembrie.

În caz de eșec (este al șaptelea scrutin prezidențial în trei legislaturi), electoratul va fi convocat pentru o îndeletnicire constantă a sa din ultimii doi ani și jumătate: alegeri parlamentare repetate.

Și cum există toate șansele ca Parlamentul să nu poată cădea de acord asupra unei candidaturi care să întrunească 61 de voturi din totalul de 101, alegerile parlamentare – al patrulea scrutin de acest gen  în mai puțin de trei ani – devin o perspectivă tot mai realistă.

Nu doar faptul că Partidul Comuniștilor (PCRM), condus de Vladimir Voronin, deține mai mult de 40 de mandate, ceea îi permite în continuare să blocheze alegerea șefului statului, dar și coaliția de guvernare, Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), formată din Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de premierul Vladimir Filat, Partidul Democrat (PDM), condus de președintele Parlamentului și șef interimar al statului, Marian Lupu, și Partidul Liberal (PL), condus de Mihai Ghimpu, este pe marginea dezmembrării, făcând practic imposibilă desemnarea unui candidat cu șanse de a capta și voturi din partea PCRM.

În această situație de vid constituțional – țara nu are un șef de stat ales în mod contituțional de peste doi ani, situație care provoacă incertitudine, mai ales în privința relațiilor internaționale ale Republicii Moldova – fac o sugestie extravagantă: candidatura la președinție a lui Horst Kohler, fost președinte al Germaniei între 2004 și 2010.

Născut în Polonia, în 1943, din părinți germani basarabeni, originari din Râșcani, Bălți, colonizați în 1942 de Germania nazistă în teritoriile anexate de Hitler în 1939, Horst Kohler a fost practic un refugiat până în 1957, părinții fugind înspre vest de două ori – o dată din calea Armatei Roșii în partea de est a Germaniei și a doua oară din ceea ce devenise după război Germania comunistă.

Horst Kohler a avut o carieră prestigioasă ca bancher, ajungând în 1998 director general al Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, iar între 2000 și 2004 a fost director executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI).

În 2004, el a acceptat să fie candidatul Uniunii Creștin Democrate și Uniunii Creștin Sociale (CDU – CSU) la alegerile prezidențiale din Germania, fiind ales de colegiul electoral format din deputați și reprezentanți al landurilor federale.

Funcția de președinte al Germaniei este în bună măsură onorifică, șeful statului fiind non-partizan . Horst Kohler și-a îndeplinit cu distincție funcția, fiind cotat cu regularitate în sondaje ca mult mai popular decât cancelarii federali Gerhard Schroeder și apoi Angela Merkel. A fost reales cu brio în 2009 pentru un al doilea mandat de cinci ani și a devenit cunoscut pentru modul deschis în care și-a exprimat opiniile.

El a fost primul politician de acest rang de după 1945 în Germania care a afirmat în public că patriotismul german nu este rușinos. A susținut că președintele Germaniei ar trebui să fie ales prin vot direct, ca pe vremea Republicii de la Weimar (1918 – 1933).

Dar limbajul său direct l-a costat președinția. În mai 2010, într-un interviu la radio, președintele Kohler a afirmat că forțele armate germane ar trebui să se implice mai mult în intervenții internaționale pentru a păstra deschise rutele comerciale, dat fiind faptul că Germania are interese în acest domeniu ca mare exportator/importator. Aceste afirmații au generat critici severe, dată fiind tradiția pacifistă a Republicii Federale Germania după înființarea sa ca stat în 1949.

După numai câteva zile, considerând că și-a depășit atribuțiile prevăzute de Constituție, Horst  Kohler  a devenit primul președinte al RFG care demisionează din funcție. Plecarea sa a fost în general regretată, mulți politicieni și comentatori considerând că a luat o decizie pripită.

Un astfel de om de stat ar constitui un reper moral formidabil pentru o țărișoară ca Republica Moldova. Din păcate, Horst Kohler nu vorbește limba română. El povestea în timpul unei vizite în Germania a omologului său Traian Băsescu că aceasta era limba în care se certau părinții săi când el era mic copil, ca să nu-i poată înțelege.

Dar cred că Horst Kohler ar putea trece peste acest handicap, cu folosirea unui translator. Prezența în fruntea statului a unui om ca Horst Kohler ar fi un exemplu de comportament demn pentru toți politicienii din Republica Moldova, extrem de deficitari la acest capitol.

O președinție Horst Kohler a deschide multe uși în Occident Republicii Moldova, uși care acum nu sunt nici măcar întredeschise. Ar fi poate echivalentul unui moment 1866 pentru România, când Principele Carol de Hohenzollern descindea într-un stat în care românii erau unul la beregata celuilalt și inaugura poate cea mai de succes perioadă din istoria românilor.

Eu sunt convins că într-un stat multietnic și bilingv cum e Republica Moldova, un președinte ca Horst Kohler ar fi un excelent arbitru între comunități, etnii și grupuri lingvstice, fiind de o neutralitate care nu prea există în această țară. Iar pozițiile sale împotriva corupției ar avea o credibilitate fără cusur.

Din păcate, Horst Kohler nu îndeplinește condițiile pentru a fi candidat la președinția Republicii Moldova, în Constituție stipulându-se:

Articolul 78

Alegerea Preşedintelui


(2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.

Și chiar dacă nu existau aceste opreliști, e aproape sigur că Horst Kohler ar fi refuzat politicos o astfel de propunere ipotetică.

A fost doar o reverie, dar dacă după citirea acestui articol am dat măcar o idee asupra profilului ideal al unui președinte al Republicii Moldova, atunci înseamnă că efortul meu de a scrie, iar al dumneavoastră de a citi acest articol nu s-a irosit în zadar.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Alexandru Grosu: (29-1-2017 la 14:29)

    Nu putea un om de talia lui Horst Kohler sa accepte sa fie presedinte al RM. Si chiar daca accepta, mafiotii de la guvernare de atunci(si de astazi) nu aveau nevoie de un om activ si respectat in aceasta functie. In parlament intrasera cateva grupari criminale, care cautau un presedinte soft, sa nu aiba parerea sa proprie si sa nu treaca deschis de partea unei singure bande mafiote. De aceea, au profitat de tradarea comunistului Dodon, care a parasit partidul lui Voronin si pentru o suma de 3 milioane de dolari, impreuna cu alte doua colege, creind un partid nou, au votat candidatul convenabil tuturor mafiotilor- judecatorul Nicolae Timofti. Acest „lider” al statului mafiot a ramas in popor cu porecla de „Rata muta”, adica timp de 4 ani nu a deschis nicicodata gura, chiar si cand citea de pe foaie cuvantarile scrise de „bratvaua* de la conducere” se balbaia si producea un sentiment puternic ca este analfabet. Sub conducerea acestui presedinte statul a fost deposedat de banci, sume enorme de bani. El nu a intreprins absolut nimic sa opreasca crimele si hotia. S-a rasculat doar o singura data, nedorind sa-l promoveze pe mafiotul numarul unu Plahotniuc la functia de prim ministru. Chiar l-a propus la aceasta functie pe Ion Sturza, l-a chemat din Romania. Insa, doar peste cateva zile a dat inapoi si l-a numit in functie pe omul lui Plahotniuc- Filip. Timofte a plecat recent la pensie, asigurandu-se cu masina, paza de stat, salariu si pensie, rezidenta.
    Cum am putea sa credem ca domnul Kohler ar fi acceptat un asemenea rol miselesc???

    Profilul ideal al unui presedinte al R.Moldova este de a fi o sluga docila a criminalilor care au capturat acest stat si il guverneaza dupa propria lor placere timp de 25 de ani, ca pe o feuda.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.159.85.193