caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Jurnal Cultural



 

Colocviul Mozaicul

de (21-11-2005)

Sambata 12 noiembrie 2005 s-a desfasurat segmentul principal din cadrul Colocviului Mozaicul, editia a 8-a.

De data aceasta tema a fost \”Multiculturalitate si identitate nationala in spatiul european\”. Si in acest an au fost invitati de marca, de la Mircea Martin si Carmen Musat din Bucuresti pana la Daniel Vighi si Viorel Marineasa din Timisoara. Dl Nicolae Marinescu a subliniat premiera dialogului cu Timisoara dupa ce ani la rand pe langa Bucuresti a fost constant un dialog cu Clujul, sub influenta spiritului tutelar, Adrian Marino.

Colocviul a fost centrat pe o expunere a lui Mircea Martin. Care a vorbit despre contextul actual de cautari in afirmarea unei identitati nationale eliberata de racilele trecutului, de angoase si derapaje. De recuperare a unui patriotism confiscat si malformat de comunism. De necesitatea unei analize lucide a propriei determinari. O expunere incitanta pentru ca fiecare dintre participanti a avut de comentat, polemic sau nu. Vorbind despre multiculturalitate s-a facut referire la spiritul Timisoarei. Daniel Vighi a glumit ca de fapt germanii au ramas un mit acolo, acum e mai prezenta o comunitate italiana datorata unei dezvoltari economice in zona.

Horia Dulvac a vorbit despre nevoia individului de a se evidentia, de aici o apropiere naturala spre multiculturalitate. Si in acelasi timp o teama de inregimentari. O retinere in coagulari si asocieri care inevitabil cer un coeficient de cedare. Ion Militaru a considerat ca multiculturalitatea pe orizontala nu este o problema, ca printr-o forma sau alta poate fi gestionata rezonabil. El vede mai degraba o dificultate in asumarea unei multiculturalitati pe verticala. Si a exemplificat prin spectacolul vizionat in seara precedenta, \”Romeo si Julieta\” de la Teatrul National din Craiova in regia lui Yianis Paraschevoulos. A plecat de la personajul parintelui Lorenzo. Care este franciscan si deci un simbol al smereniei si modestiei pana la ultimul detaliu vestimentar spre deosebire de viziunea regizorala in cauza cand costumul a propus un simbol de virilitate. Ion Militaru a vorbit de deformarea simbolurilor si sensurilor. De faptul ca tot mai mult opera clasicilor are nevoie de ‘traducere’, de adaptare, de reconstructie pentru a mai putea intelege generatiile de azi.

Ca noi nu ne mai intelegem trecutul, ca nu mai suntem in stare sa putem percepe opere literare asa cum au fost ele scrise acum sute de ani. Ca nu mai suntem in stare sa ne spunem macar propria poveste, in mod original.

Timpul necrutator a intrerupt polemica iscata de asemena afirmatii. Dupa pauza a fost randul lui Livius Ciocarlie sa marcheze discutiile prin spiritul sau discret si echilibrat, indemnand mai degraba la observatie si analiza decat la impetuozitatea exprimarii. Dar pornind de la intrebarea Mariei Tronea despre ‘modelul’ elvetian de multiculturalitate, Livius Ciocarlie a surprins prin viziunea sa.

De a gandi asupra necesitatii unei relatii fie si antagonice, tensionate, in vederea unui rezultat cultural notabil. A dat cateva exemple in care simpla convietuire multiculturala nu are nici un rezultat benefic spre deosebire de situatii in care tocmai conflictul a generat in timp o creatie culturala. Si a marturisit ca nu stie sa propuna criteriul de acceptare a unui asemenea conflict cat sa nu degnereze.

Ca tocmai in asta consta dificultatea si in acelasi timp provocarea intelectuala, in a gestiona o tensiune care sa se mentina la cote de fertilitate. Si intamplarea a facutca exact spusele sale sa-si gaseasca o transpunere faptica prin cateva interventii pasioanle sau usor incorecte. Din nou timpul a fost necrutator si Gabriel Cosoveanu, cel care a fost moderatorul colocviului in absenta obiectiva a lui C.M. Popa, a invitat pe toata lumea la festivitatea decernarii premiilor revistei Mozaicul.

Premii care din 2000 incoace au cautat sa rasplateasca personalitati remarcabile din domeniul culturii. Au cautat prin insasi numele lor sa pastreze in constiinta publica si pe aceastacale, personalitati ale trecutului de pe aceste meleaguri.

Nicolae Marinescu, directorul revistei, a glumit observand ca adesea premiile Mozaicului
au fostcu un pas inaintea unor premii nationale acordate acelorasi merituosi. Si a exemplificat din zona teatrului craiovean. In acest an premiul ‘Constantin Radulescu-Motru’ pt ideologie culturala a fost atribuit lui Mircea Martin. Premiul ‘Petre Pandrea’ pentru literaturaarevenit lui Livius Ciocarlie, care a avut un savuros discurs amintind cazul unei poete care in momentul in care a primit un premiu a intrebat public de ce a fost premiata si o colega de-a ei.

Asa si el se intreba dece premiul ‘Radulescu-Motru’ i-a revenit lui Mircea Martin cand el insusi ar fi fostmai nimerit, fie si pt ca vara merge adesea intr-un sat de unde privind pe fereastra vede exact casa celui care da numele premiului. Premiul ‘Tiberiu Iliescu’ pt eseu a revenit lui Horia Dulvac, autorul unei carti incitante, ‘Discursuri si parti’. Premiul pt artateatrala ‘IDSarbu’ a revenit directorului Teatrului National din Craiova, Mircea Cornisteanu care tocmai a anuntat prezenta cu doua Spectacole cu sala plina la refuz a trupei sale in cadrul festivalului national de la Bucuresti.

Premiul ‘Constantin Lecca’ pt arte plasticea revenit lui Marcel Voinea, prezent de altfel cu o expozitie de sculptura si relief pictat la muzeul de arta. Premiul Jean Bobescu pt muzica a fost atribuit profesoarei Mariana Ilie, cea care de generatii pregateste elevi cu talent muzical, ilustrat chiar in acea seara.
Si nu in cele din urma revista Ramuri a fost premiata la implinirea varstei de 100 de ani.
Nicolae Marinescu a tinut sa remarce ca desi Mozaicul a aparut la 1838 prin osardia lui Constantin Lecca, istoria literara consemneaza acestfapt cu discretie.
Si nici noi nu stim sa ne afirmam realitati care ne dau identitate. De altfel in aceeasi zi a fost prezentata o lucrare completa despre opera lui Constantin Lecca, un catalog pt specialisti si o operade arta in sine, gratie lui Paul Rezeanu. Carmen Musat a plecat cu un teanc de carti, timisorenii au venit cu cartile tinerilor care au iesti din atelierul de proza initiat acolo si au plecat cu cele ale craiovenilor.

A fost un bun prilej pt un contact uman care completeaza fericit premisele unei mai bune perceptii pe langa scris. Ne-am cunoscut unii cu altii, despartiti de sute de kilometri, ne-am regasit noi cei din aceeasi urbe care totusi doarla evenimente ne intalnim. Marius Ghica a vorbit de proiectata conferinta a lui Mihai Sora, Nicolae Coande imaprtit intre ziaristica si proiectele sale de poezie, Cornel Mihai Ungureanu gata sa-si lanseze un nou volum, Ion Maria sau Aurelian Zisu consecventi poeti spre deosebire de Mihai Ene care deja anunta un volum de proza.

Cosmin Dragoste, generatia de universitari tineri cu deschidere europeana reala si practica. Ioana Dinulescu, de o sinceritate dezarmanta, inca o poeta convertita la proza. Fericit ales spatiul care ne-a gazduit: liceul de arta. Ne-am miscat intre tablouri. Nicolae Marinescu, amfitrion neobosit, sprijinit de Lions Club, multumit ca proiectul Mozaicul continua, intr-o lume culturala deloc lesnicioasa, in ciuda evidentei ca este loc pt toata lumea si ca oferta culturala inca nu este valorificata asa cum ar trebui.
Punct si de la capat… Mozaicul si asumarea sa neopasoptista.

Marius DOBRIN
www.inda.ro
www.geocities.com/marius_dobrin
http://seherezadul.blogspot.com/

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
35.173.42.124