caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Republica Moldova



 

Republica Moldova in fata dreptului international

de (15-11-2005)

Acest articol gasit pe retea (web) este SINGURUL care cuprinde expresia: drept pamantean in limba romana (in timp ce expresia: drept stramosesc apare de nenumarate ori).

1 Cuvint inainte.

Acest articol nu graieste pentru un partid sau un altul si nu se situeaza pe planul politicii interne din Republica Moldova. Voi expune aici teme care la prima vedere pot parea abstracte dar care au o incidenta foarte concreta asupra vietei cea de toate zilele a locuitorilor tarii.

2 Un punct de drept : dreptul stramosesc si dreptul pamintean.

Dreptul stramosesc defineste nationalitatea dupa stramosii fiecarui cetatean: oricine are stramosi nemti, sau rusi, va fi socotit respectiv neamt sau rus indiferent de tara unde traeste, de limba pe care o vorbeste, de pasaportul pe care il are.

Dreptul pamintean defineste nationalitatea dupa pasaportul fiecarui cetatean : oricine are acte germane sau austriece este German sau Austriac, oricine are acte rusesti este Rus, indiferent de stramosii, limba sau credintele sale.

3. Un punct de filologie: ce este un izoglos?

Lingvistica este o stiinta. Ca toate stiintele ea are o metodologie si reguli, care ii asigura eficienta ca mod de cercetare, de descriere si de definire internationala a cunostintelor. Toate ideologiile politice au incercat sa manipuleze stiintele, mai grosolan in cadrul sistemelor autoritare, mai subtil in cadrul democratiilor. Totusi exista fenomene care nu pot fi ascunse nici prin cele mai grosolane manipulari. Un astfel de fenomen este izoglosul.

Un izoglos apare cand diferenta intre doua limbi este suficienta pentru ca vorbitorii fiecarei limbi sa nu mai poata intelege curent cealalta limba, si sa fie nevoiti sa recurga la un traducator sau la un dictionar. Acest fenomen se produce cand peste 25% din cuvinte si din regulile gramaticale sint diferite. Sub acest nivel, stiinta lingvistica admite dialecte, iar sub 5% diferente, lingvistii vorbesc doar de graiuri regionale.

Asadar, un izoglos desparte 2 limbi diferite, care merita deci 2 numiri diferite. O diferenta dialectala defineste un dialect, o diferenta regionala un grai, care fac parte din limba in care se incadreaza, si pe care vorbitorii dialectelor sau graiurilor respective o inteleg curent.

4 Citeva exemple.

In dreptul stramosesc, aparut in Europa centrala in decursul veacului al 19lea, notiunea de baza este aceea de neam, o notiune politica, nu stiintifica, care confunda comunitatea lingvistica (zisa nationalitate in URSS) si cetatenia (zisa nationalitate in restul lumii). In cadrul fascismului, neamul a fost definit ca o rasa biologica, desi biologii afirma ca diferentele de forme si culori de piele in specia Homo sapiens nu sint rase in sensul stiintific al cuvintului.

In dreptul stramosesc, aspectele lingvistice sint folosite fara a tine cont de regulile stiintei lingvistice, conform notiunii de neam : bunaoara locuitorii Elvetiei sint Romanzi, Svaitertuci, Ticinezi sau Romansi, cu limbile, respectiv : romanda, svaitertusa, ticineza sau romansa.

Dupa dreptul pamintean, ei sint toti Elvetieni, de limbi respectiv franceza, germana, italiana sau retoromana, fiindca dreptul pamintean, aparut in Europa occidentala in decursul veacului al 20lea, este bazat pe regulile lingvisticei, care nu amesteca stiinta si politica, si deosebeste comunitatea lingvistica de cetatenie.

Lingvistii stiintifici nu se amesteca in politica si nu vorbesc de englezi, iralndezi, americani, nemti, germani, austrieci, elvetieni, rusi, pridnistreni, crimeni, siberieni, francezi, walloni, chebechezi, romanzi, corsicani, toscani, sicilieni, croati, bosniaci, sirbi, montenegrini, romani, moldoveni, bulgari, macedoneni, ci de anglofoni, de germanofoni, de rusofoni, de francofoni, de iugoslavofoni, de romanofoni sau de bulgarofoni. Lingvistii stiintifici admit dialecte in limbile germana si italiana, graiuri in cele engleza, franceza, iugoslava sau bulgara, regionalisme in cele rusa si romana.

Chiar daca pe planul politic un parlament ar defini o limba orheiasca sau cahuleasca, pe planul stiintific o astfel de definitie ramine fara valoare, cum ar fi si cazul unei limbi slave pridnistrene.

5 Dreptul international.

Comunitatea internationala a adoptat dreptul pamintean, valid desigur si in toate statele Uniunii Europene. Conform acestui drept cuvintul nationalitate defineste cetatenia : astfel, toti cetatenii Republicii Moldova sint de nationalitate Moldoveni indiferent de originile si limbile lor. Tot conform acestui drept, dupa limbi Moldovenii pot fi rusofoni, romanofoni, ucrainofoni, turcofoni, armenofoni, elenofoni (de limba greaca), evreofoni, orice vor. Cand au nevoie de un traducator, nu sunt intrebati daca doresc unul pentru limbile moldoveneasca sau pridnistreana, ci pentru limbile romana sau rusa.

6 Dreptul constitutional din Republica Moldova.

In Republica Moldova dreptul constitutional se inspira indeosebi din cel stramosesc. Constitutia Republicii introduce un fel de apartheid intre majoritate si minoritati, cu inconveniente si avantaje diferentiale intre dansele.

Constitutia nu recunoaste ca Moldoveni decit pe bastinasii majoritari, ceeace ii face pe minoritari sa se simta straini de o patrie, care poarta numele a numai unei treimi din populatie.

In schimb, minoritarii se bucura de un drept pe care majoritarii nu-l au : acela de a dezvolta liber limba si identitatea lor in relatie cu tarile vecine, ca membri a unor comunitati cultural-istorice ce depasesc hotarele tarii (rusa, ucraineana, bulgara, gök-oguza). Majoritarii nu au insa acelasi drept fiindca li se interzice sa se afirme ca membri a unei comunitati cultural-istorice ce depaseste hotarele tarii (romana).

7 Consecinte.

Discriminarea constitutionala intre majoritate si minoritati traduce, dar in acelasi timp intretine, greutatile intimpinate de Republica Moldova pentru a isi fauri o identitate acceptabila pentru toti cetatenii tarii. Aceste greutati se traduc prin :

– instabilitatea constitutionala si legislativa (constitutia si numeroase legi, imnul de stat, uniformele, institutiile se modifica la fiecare schimbare de parlament sau de guvern) care descurajeaza investisorii si intretine un marasm economic grav (Republica Moldova are cel mai mic PIB din Europa, inferior PIBului Bangladeshului) ;

– imposibilitatea de a construi un patriotism local, cu un minimum de incredere in viitorul statului (care se vede in problemele grave ale invatamantului si in rata foarte ridicata de expatrieri si de duble sau triple nationalitati printre cetatenii Moldoveni) ;

– o organizare teritoriala schimbatoare si haotica, in care unitatile teritoriale nu sunt concepute dupa criterii geografice ci politice, in care federalismul nu este folosit in mod egal pentru toate unitatile teritoriale, ci in profitul doar al unora, cu diferente de drept intre ele si cu imposibilitatea pentru guvern de a isi aseza autoritatea pe intreg teritoriul statului ;

– instabilitatea din relatiile Moldovei cu tarile vecine, relatii folosite in mod potrivnic in politica interna : fiecare partid politic utilizeaza relatia sa privilegiata cu una dintre tarile vecine ca sprijin impotriva partidelor adverse, care la randul lor folosesc aceasta relatie ca sperietoare pentru proprii lor alegatori.

8 Concluzie.

Republica Moldova va iesi din instabilitate adoptind fara restrictii dreptul international pamintean, acceptind ca toti cetatenii sa fie egali in fata legii indiferent de originile lor, ca toate unitatile teritoriale sa fie egale intre ele, ca toate limbile si culturile sa aiba aceleasi drepturi, cetatenii fiind toti deopotriva Moldoveni, indiferent c-ar fi dupa limbi romani, rusi, ucraineni sau altceva.
Nici-una din compozantele cultural-lingvistice ale Moldovei nu poate fi innabusita, fara a periclita grav stabilitatea si viitorul statului : nici cea slava nici cea latina.

Gunter Verheugen (1994) tradus de Vitalie IFRIM in Alex GALTIER (documents BDIC, http://www.bdic.fr

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
3.237.71.23