caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Republica Moldova



 

Limba rusă şi nihilismul lingvistic în Republica Moldova

de (14-8-2011)
9 ecouri

Accidental sau nu, dar vorbirea limbii ruse şi necunoaşterea celei de stat, conform Constituţiei – limba moldovenească, iar potrivit istoriei şi normelor ştiinţifice – limba română, devine o problemă agravantă, ce impune revizuirea relaţiilor inter-etnice şi a statutului limbii ruse într-o societate moldovenească divizată.

Finalizarea sesiunii de primăvară-vară a legislativului de la Chişinău, calificată drept una din cele mai “agitate” şi “scandaloase” din ultimii ani, nu a dus la calmarea spiritelor în societate, bulversată de frecventele incidente, ale căror obiect de dispută este neposedarea limbii de stat de către reprezentanţii minorităţilor naţionale.

UTA Găgăuzia este primul actor atras în lanţul scandalurilor axate pe problematica lingvistică. Examenele de bacalaureat la limba şi literatura română picate de cei 92 de elevi din regiunea găgăuză au produs prima divergenţă dintre Ministerul Educaţiei şi autorităţile autonomiei responsabile din domeniul educaţiei. Pe lângă aceşti elevi şi alţii au întâmpinat dificultăţi la susţinerea examenelor de verificare a nivelului de cunoaştere a limbii şi literaturii române, fapt ce creează complicaţii pentru tinerii absolvenţi la aplicarea pentru studii universitare. În condiţiile în care concurenţa pentru locuri la studii pe bază de contract, dar în special pentru locuri bugetate de stat, este acerbă, notele negative la disciplina principală constituie adevărate obstacole pentru tinerii din unitatea administrativ-teritorială, unde limba română se studiază la un nivel nesatisfăcător.

Cauzele sunt sistemice şi au vechime în timp. Pe lângă sistemul de învăţământ nemotivat să extindă arealul de vorbire a limbii române în ţară, întreţinut de guvernările anterioare, inclusiv de cea curentă, există o altă serie de circumstanţe ce conduc la omiterea minorităţilor etnice din fluxul cunoscătorilor limbii de stat. Spaţiul public constituie primul mediu în care “minoritarii” deprind obiceiul de a trăi fără a putea vorbi în limba de stat.

Începând cu funcţionarii publici rusofili şi românofobi, datorită cărora este tolerată necunoaşterea limbii oficiale şi terminând cu persoanele publice mediocre, care populează scena politică, toate aceste persoane involuntar sau intenţionat contribuie la dezvoltarea unui nihilism lingvistic de proporţii, transferat din generaţie în generaţie.  Un alt factor important care conduce la o interes scăzut pentru limba română este spaţiul mediatic, care până nu demult a fost dominat, iar o perioadă lungă şi monopolizat de sursele media în rusă sau cele extinse din Rusia. Îmbinarea unor ambianţe prietenoase faţă de cei dezinteresaţi în limba de stat a produs ruptură dintre două comunităţi lingvistice distincte, separate şi tot mai distante, cu riscul de a angrena opinia publică în divergenţe capabile să readucă în prim plan agenda publică din anii ’90.

Recentul demers al autorităţilor Găgăuziei prin care acestea cer Chişinăului să traducă în rusă actele legale şi normative, adoptate în limba oficială, arată iminenţa “dosarului lingvistic”, al cărui cadru legal este perimat şi necesită o revizuire urgentă pentru a evita acutizarea neînţelegerilor inter-etnice. Atât minorităţile etnice, cât şi populaţia majoritară, sunt puse în faţa unei realităţi geo-politice inevitabile, determinate de apropierea dintre Chişinău şi tot ceea ce caracterizează spaţiul românesc.

Fluxul de oameni dintre R. Moldova şi România, migraţia mediului de afaceri românesc peste Prut, circulaţia activă a actorilor politici în ambele direcţii şi interconexiunile tot mai puternice dintre acestea, precum şi antrenarea absolvenţilor instituţiilor de învăţământ din România, originari din R. Moldova, în tot felul de structuri ale statului moldovenesc, pe diverse filiere politice, produc mişcări tectonice concentrate pe remodelarea paradigmelor conceptuale privind limba şi istoria spaţiului dintre Prut şi Nistru.

La cele menţionate se mai adăuga şi retorica factorilor de decizie de la Bucureşti, văzute la Chişinău ca surse de inspiraţie pentru resuscitarea naţionalismului pan-românesc. Dar ceea ce complică starea lucrurilor nu este recăpătarea de către limba română a statului legal-istoric sau valul de împotrivire cu care reacţionează majoritatea etnicilor vorbitori de rusă faţă de schimbarea realităţilor lingvistice. Cauzele reies mai degrabă din temerea unor actori politici de a propune subiectul spre o dezbatere publică, precum şi incompetenţa altor subiecţi politici de a-l dezbate într-o manieră constructivă, atrăgând de partea lor ambele comunităţi lingvistice.

Agresivitatea unui grup lingvistic faţă de cel majoritar este dovedită de incidentul în care este implicat directorul executiv al Universităţii Slavone de la Chişinău, care a recurs la agresiune fizică deliberată împotriva unui jurnalist, inclusiv pentru că acesta vorbea în română şi solicita angajatului universităţii să converseze cu el în limba de stat. Pe lângă alte aspecte ale incidentului de la Universitatea Slavonă,  situaţia conflictuală era evident lingvistică, deoarece jurnalistul apela la legislaţia în vigoare în limba oficială, în timp ce lucrătorii universităţii o încălcau şi/sau neglijau din lipsa de comunicare şi  neînţelegere parţială sau chiar exhaustivă a limbii de stat. Acest caz elucidează existenţa unei diviziuni în societate, camuflată în timp graţie contactului limitat şi invizibil dintre cele două comunităţi lingvistice.

De asemenea, contradicţia dintre directorul agresor şi jurnalistul cunoscător al drepturilor sale constituţionale are la bază tendinţa posesorilor limbii de stat de a se afirma tot mai activ în spaţiul public, restabilind sub o formă sau alta integritatea spaţiului lingvistic român, segmentat din varie motive, atât de moldoveneştii mediocri, cât şi  de liderii politici şovinişti ai etnicilor.

Orice ezitare sau amânare de a pune în discuţie statutul limbii ruse, metodele de integrare a vorbitorilor de rusă în societate şi măsurile de interrelaţionare eficientă şi permanentă între comunităţile lingvistice, va genera în viitor probleme serioase pentru securitatea naţională, inclusiv pentru parcursul european al R. Moldova.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Ioan Bistriteanul: (15-8-2011 la 11:36)

    Un articol interesant. Poate ar trebui să fie mai amplu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (16-8-2011 la 17:54)

    Meteahna românească: vorbă lungă, stat la taclale, dat din gură și fapte puține.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Patriciu: (17-8-2011 la 14:34)

    În sfîrşit văd şi eu pe paginile revistei „Acum” o abordare mai sănătoasă a problemelor lingvistice/naţionale în teritoriile României de la est de Prut.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (17-8-2011 la 14:37)

    „Patriciu”, alias Anatol Marin, nu agreează decât abordările critice la adresa a tot ceea ce este rusesc în Republica Moldova, deși limba rusă este limba în care gândește acest ultra-naționalist.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Denis Cenusa: (18-8-2011 la 03:59)

    Consider ca articolul este echilibrat, in care situatia cu limba rusa este evaluata obiectiv, reiesind din realitatile moldovenesti.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (18-8-2011 la 04:07)

    Denis, fireste ca articolul e echilibrat, eu ma refeream la Anatol Marin, cunoscut la Chisinau pentru vederile sale ultra-nationaliste si rusofobe.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Eugen: (23-8-2011 la 15:53)

    stupid articol

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (23-8-2011 la 15:59)

    Dacă „Eugen” nu dă și argumente în scprijinul afirmației sale, atunci comentariul său este unul stupid.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Denis Cenusa: (23-8-2011 la 16:17)

    Prin ce e stupid?? Ca nu coincide cu opinia lui „Eugen”??? Argumente sunt??? Sau doar aprecieri superficiale???

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.224.60.122