caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Republica Moldova



 

O secţiune prin presa de la Chişinau

de (3-10-2005)

Chiar daca este o selecţie aleatorie şi subiectiva a presei de limba româna de la Chişinau, cred ca este interesanta pentru cititorul român care nu este familiarizat cu ceea ce se întâmpla dincolo de Prut.
Exceptând câteva exemplificari din 2002, culese din revista ACCENTE, toate celelalte sunt dintr-un, aproximativ, acelaşi segment de timp încadrat în toamna anului 2003.
Înainte de a desprinde citatele, iata lista surselor:

Accente
Saptamânal liber, apare din 5 iulie 2001, director fondator Sergiu Afanasiu, actual director Dumitru Ţâra
www.accente.com.md
6,8 pagini, 3 lei
Tiraj 7500 exemplare
Prim redactor: Aneta Grosu
Saptamânal de investigaţie şi curajoase opinii de demistificare a politicii comuniştilor.
Cu un supliment, „Duminica de Joi”

FLUX
Saptamânal, anul IX
24 pagini, 2 lei
Redactor şef Igor Burciu
http://flux.press.md
Tiraj total pe saptamâna: 61.000
Vehement anticomunist.

Jurnal de Chişinau
Cotidian independent, anul IV, nr 218 ???
Director Val Butnaru
www.jurnal.md
24 pagini, 3 lei
Tiraj 10.000 exemplare
Stil magazin, VIP-uri, ştiri culturale, hârtie de calitate, publicitate, mai pragmatic
Comentarii preluate din presa româneasca, informaţii din România.

Timpul
Saptamânal independent
24 pagini, 3 lei
Editor Constantin Tanase
www.timpul.md
Tiraj 15.000 exemplare
Are multa publicitate, stil magazin, public ţinta divers

Literatura şi Arta
„publicaţie de limba româna”
saptamânal al Uniunii Scriitorilor din Moldova
1,50 lei
Redactor şef Nicolae Dabija
Tiraj 19.000
LiteraturaArta@hotmail.com
Apare de peste 50 de ani, este creata în anii de început a comunismului în spaţiul dintre Prut şi Nistru.
Acum este puternic focalizata pe problematica naţionala în ceea ce priveşte limba româna, oferind şi o uşoara nostalgie a unui timp anterior lui 1989, vazut cu duioşie culturala.

Contrafort
Revista tinerilor scriitori din Republica Moldova
Apare lunar din 1994.
24 sau 32 de pagini, 2 lei
www.contrafort.md
Director: Vasile Gârneţ, Redactor şfe: Vitalie Ciobanu
Moderna, obiectiva, deschisa direcţiilor culturale noi, emancipata.

=================
ACCENTE

„Basarabia, Timişoara de Est a României”
Aneta Grosu
Accente, nr.68, joi, 19 decembrie 2002
„Ştiu ca astazi, multora le-ar parea aberanta aceasta constatare din simplul motiv ca, în urma cu 13 ani, la Timişoara, comunismul a plecat pe un drum fara întoarcere, iar acum doi ani, la Chişinau, comunsmul a revenit, se pare a fi, pentru mult timp înainte. La o distanţa de 13 ani, aceste extreme par doua puncte cardinale, opuse, doua linii care nu au nici o şansa sa se intersecteze în secolul urmator.”

„Refugiaţii ceceni s-au întrunit într-o grupare criminala”
Aliona Avram
Accente, nr.68, joi, 19 decembrie 2002
Se vorbeşte de o grupare terorista care ar fi o reminiscenţa a celor carora în 1996 Petru Lucinschi le-a acordat azil politic din cauza situaţiei catastrofale de la ei din ţara. Acum aceşti ase ocupa de trafic şi acţiuni fara de lege.

„Demnitarii lupta împotriva cumetrilor altora”
Interviu cu avocatul Gheorghe Amihalachioaie, presedintele Uniunii Avocaţilor din R. Moldova
Accente, nr.68, joi, 19 decembrie 2002
„Sunt avocat din 1976. Au existat perioade când justiţia era plasata în capul mesei. Sefacea totul în conformitate cu prevederile legii şi, paradoxal, dar cei de la noi se temeau de faptul ca aveai dreptul sa te adresezi cu un recurs la Curtea Suprema de Justiţie, fosta Judecatorie Suprema a URSS. Cum auzeau ca cineva a scris la Moscova, aşteptau, în majoritatea cazurilor, reacţii. Toţi se straduiau ca problemele sa fie rezolvate aici.”

„Cine este Who?
Majoritatea personalitaţilor R. Moldova provin dintr-un singur
Accente, nr.68, joi, 19 decembrie 2002
Alina Radu
Anuarul „Kto esti kto”, ediţia 2003, prezinta principalele personalitaţi din diverse domenii din Republica Moldova. Cu predilecţie oamenii de afaceri. Ceilalţi, scriitori, artişti, apar succint, fara fotografii.
Dar la oamenii de afaceri se ofera pe larg o serie de informaţii, punctul comun tuturor fiind provenineţa din sistemul de partid comunist. De altfel şi articolul este ilustrat cu un desen din propaganda tineretului comunist. Practic principalele afaceri ale ţarii sunt controlate de foşti activişti comunişti. Interesant cum apare şi firma ‘Lukoil’, varianta R. Moldova şi România. „Şcoala comunismului e adevarata şcoala bussinessmenilor, constatam noi, …”

„Cuba mai aproape decât România”
Aneta Grosu
Accente, nr.96, joi, 21 august 2003
„Bursele oferite tinerilor din R. Moldova de catre Rusia, Cuba, Bulgaria, Turcia şi Ucraina sunt repartizate la Chişinau. Candidaţii care doresc sa studieze în România, beneficiind de bursele oferite de statul român, îşi pot depune dosarele doar în centrele universitare din dreapta Prutului pentru ca, al doilea an la rând, guvernarea comunista de la Chişinau refuza sa semneze protocolul moldo-român de colaborare în domeniul educaţiei…. Pentru anul de studii 2003-2004 Guvernul român acorda cetaţenilor R. Moldova 1150 de burse: 525 pentru absolvenţii unor licee din România, bacalaureaţi 2003; 475 pentru absolvenţii liceelor din R. Moldova…150 de burse sunt destinate aspiranţilor la studii postuniversitare…”

=======================================
TIMPUL

„Chişinaul a serbat în stil european”
Timpul, 17 octombrie 2003
Pentru al patrulea an s-a serbat Hramul Oraşului pe 4 octombrie, ocrotitoarea fiind Maica Domnului.
Oraşul a primit Placheta de Onoare a Consiliului Europei.
Primarul general, Serafim Urecheanu, proaspat reales în funcţie, un semn al posibilitaţii înfrângerii comuniştilor într-o batalie electorala, a inaugurat un nou bulevard, botezat cu înca un nume istoric, ‘Mircea cel Batrân’, un bulevard într-un cartier din ultimii ani ai puterii sovietice, dotat acum cu troleibuz şi cu un salon de carte. Pe un banner scria: „Urecheanu a promis- bulevardul s-a extins!”

„O ‘baba întreaga’ şi fierbinte”
C.T.
„Chişinaul şi-a sarbatorit Hramul …sub semnul unei (greu de ascuns) rivalitaţi dintre municipalitate şi guvern. Autoritaţile centrale au încercat ‘comasarea’ Hramului cu Sarbatoarea naţionala a vinului. Comuniştii au deja o experienţa în acest domeniu prin ‘comasarea’, în august, a Zilei independenţei cu Sarbatoarea naţionala ‘Limba noastraa’, ei au reuşit de facto sa le anuleze pe ambele substituindu-le prin ‘Festivalul berii’… Scopul urmarit a fost unul singur: sa fie desacralizat un simbol, sa fie şters din memoria colectiva nişte amintiri neplacute (pentru ei) legate de aceasta Piaţa, devenita dupa 1989 simbol al luptei basarabenilor pentru drepturile lor naţionale.”

„Noi suntem satui pâna în gât de sora mai mare-România” a declarat Alexei Tulbure, reprezentantul Republicii Moldova la Consiliul Europei. Care a respins declaraţiile lui Adrian Nasatse şi ale lui Mircea Geoana despre dorinta României de a avea relaţii privilegiate cu Republica Moldova, un tratat de fraternitate.
Deputatul comunist Andrei Neguţa a depus o interpe;are la Comitetul de Miniştri al CE prin care îi cere sa intervina pentru a modifica „textul manualelor de istorie din şcolile şi universitaţile româneşti”. Neguţa a afirmat la Strasbourg ca, prin intermediul acestor carţi, „România încearca sa reabiliteze crimele celui de-al doilea razboi mondial şi holocaustul”.

Vladimir Voronin la ProTV -Chişinau, 12 octombrie 2003
-Cine eset vinovat de înrautaţirea relaţiilor cu România?
-România! Partea româna!
-De ce?
-Pai de aceea ca noţiunea prim consta în aceea ca noţiunea de doua state româneşti exista pâna acuma în România…. Pe urma tot spaţiul acesta ideologic care ne-au bombardat pe noi ultimii 12 ani de la declararea independenţei…. Aşa şi noi 12 ani de zile toţi trebuie sa ne sfatuiasca: cu cien şî unde sî ne aderam, cu cine sa ne unim, ce sa facem, ce limba s-o vorbim. Trebu’ de terminat cu chestia asta…
-Dar în afara de România cine ne mai sfatuieşte?
-Cine ne sfatuie…Sfatuie… Alţii o fac mai inteligent, alţii o fac mai în direct, dar sfaturi sunt multe.”

======================================
JURNAL de CHIŞINĂU

„Cetaţenie româna în 7 zile!”
Mihai Jumuga
„Ziarul anunţa publicarea listei revazute cu actele şi modelele necesare pentru depunerea cu succes a dosarelor privind redobândirea cetaţenieii române.

De la 1 august curent când Jurnal a publicat pentru prima data lista completa a acetelor necesare pentru redobândirea cetaţeniei române, mii de basarabeni au devenit interesaţi de acest proces. Mulţi ne-au spus ca doresc sa obţina paşapoarte româneşti pentru e pleca definitv din R. Moldova şi sa se mute în România; alţii ca nu au bani sa cumpere la negru vize Schengen şi, prin urmare, un paşaport românesc e mult mai ieftin, chiar daca ar trebui sa aştepte trei ani pâna la eliberarea sa; o ultima categorie de oameni ne-au marturisit ca le este frica sa nu se repete şi cu ei drama parinţilor şi bunicilor lor-închiderea graniţei cu România ori introducerea de vize pentru basarabeni, lucru care ar duce la o izolare totala a RM de ‘lumea civilizata'”.

De altfel sloganul ziarului „Fii liber!” este cu adaosul : „Fii român!”

JURNAL de Chişinau a publicat în exclusivitate textul integral al Legii de revizuire a Constituţiei României şi a îndemnat la vot.

7 noiembrie 2003
„Cum spionii ruşi l-au detronat pe Rege”…comentariu la un articol dintr-un ziar moscovit în care se vorbeşte de aniversarea serviciul de spionaj sovietic, GRU, exemplificând cu generalul Piotr Ivaşutin care îşi aminteşte cum a participat la detronarea Regelui Mihai şi la impunerea lui Dej.

====================================
FLUX. 17 octombrie 2003

„OSCE, la mâna Tiraspolului”
comentariu al lui Vladimri Socor pentru Europa Libera

O pagina dedicata Elisabetei Rizea

Interviu cu Mircea Cornişteanu, director al Teatrului Naţional din Craiova, membru în juriul festivalului internaţional de teatru „One Man Show” de la Chişinau.
„-Dle Cornişteanu, aţi venit la „One Man Show” imediat dupa încheierea Festivalului Shakespeare din Craiova. Exista vreun grad de comparaţie între cele doua festivaluri la care aţi participat?
-Nu . E ca şi cum aş compara un pachebot cu o barca”
Uşor nepoliticos raspunsul omului de teatru craiovean. Festivalul Shakespeare de la Craiova este şi el o forma destul de artificial umflata. Despre festivalul de la Chişinau nu ni se ofera date concrete, statistici, doar un comentariu care vorbeşte de copleşirea tuturor faţa cu multitudinea propunerilor. Se aminteşte de Florin Piersic Jr şi spectacolul sau „Sex , Drugs and Rock & Roll” care a şocat publicul de acolo, mai puţin familiarizat cu injuriile ce i-au fost adresate de pe scena.
Ramâne de remarcat dorinţa de colaborare culturala a Teatrului Naţional din Craiova reprezentat de directorul Cornişteanu cu Teatrul Mihai Eminescu din Chişinau. De urmarit.

Formaţia de dans sportiv „Codreanca”, condusa de antrenorii emeriţi Petru şi Svetlana Guzun, şi-a adjudecat un nou titlu european. La Campionatul European de Dans Sportiv rezervat formaţiilor standard, care s-a desfaşurat la Palatul Republicii din Chişinau au concurat 20 de colective din 11 ţari. Pe locul 2 a fost formaţia ‘Vera” din Rusia iar pe 3 „TSC Braunschweiger” din Germania.

=========================
Saptamâna
vineri 17 octombrie 2003

Include un supliment dedicat capitalei „Chişinau.md”, un suport mediatic pentru primarul Urecheanu.
La rubrica „Traieşte nemţeşte” un mic articol informativ, „Oraşul meu cu floricele la balcon” din care aflam ca „peste 60 de locuitori ai municipiului Chişinau au fost premiaţi de autoritaţile municipale, dupa ce au fost desemnaţoi învingatori în concursul ‘Oraşul meu-mândria mea’, desfaşurat în martie-septembrie…Ediţia din acest an a inclus zece nominalizari: cel mai performant bloc locativ, cea mai îngrijita scara, cea mai amenajata curte, cel mai verde balcon, cel mai amenajat teren de joaca pentru copii, cel mai utilat teren sportiv ind cartier, cel mai amenajat izvor, cea mai buna soluţie dendrologica şi cel mai bun profesionist în domeniu. Învingatorii au fost premiaţi cu sume ce variaza între 100 şi 1000 de lei.”

Un articol de promovare a vinurilor produse la ‘Dionysos Mereni SA’, marcile ‘Carlevana’, ‘Flori de câmp’, ‘Mereni’.
Carlevana este carnavalul de la sfârşitul culesului strugurilor.

O pagina polemica în care sunt vizaţi , printre alţii, Eugen Simion şi Augustin Buzura. Dar urmeaza mai multe secvenţe polemice din care cu greu se desluşeşte mesajul. Pare a ramâne un gust mai degraba amar pentru o aparenţa malefica.

„Cel mai sigur suport al spiritului olimpic este patriotismul”, interviu cu Nicolae Juravschi, preşedintele Comitetului Naţional Olimpic.
Acesta declara ca nu primesc deloc finanţare de la guvern. Nu au baza materiala, sportivii pregatindu-se prin alte ţari, fiid nominalizate doare cele din sfera rusa şi Bulgaria.
Nici un cuvânt despre un parteneriat cu România.

„Deşi n-avem Baikonurul nostru”
Iuri Grecov
Acesta a descoperit ca al 16 -lea cosmonaut din cei 430 înregistraţi pâna acum, Evghenii Hrunov, a facut serviciul militar în unitaţile de aviaţie dislocate la Balţi şi Tiraspol. El era mecanizator şi a facut ulterior şcoala de aviaţie. A urmat şi facultatea de marxism -leninism din Balţi. A ieşit o singura data în cosmos, în 1969, la cuplarea pe orbita circumterestra a doua nave cosmice, Soiuz 4 şi 5. A mai activat în domeniu, a absolvit doua academii, a deţinut diferite funcţii ştiinţifice şi administrative. Între 1989-1991 era inginer şef la o întreprindere specializata din oraşul Pripeaty, luând parte la lichidarea consecinţelor exploziei de la Cernobîl. A murit la 57 de ani.

=======================
Sport plus
Miercuri 15 octombrie 2003

„Patru halterofili din Republica Moldova au sanse sa ajunga la Atena”
Rezultate de la Cupa Moldovei desfaşurata la Sala Polivalenta.

FUTSAL
Iurie Conusevici, secretarul Federaţiei Naţionale de Futsal: „La ora actuala provincia domina fotbalul în sala”
Începe a 4-a ediţie a Campionatului Moldovei la futsal, liga superioara.
Zarea Balţi a participat l afaza preliminara a Ligii Campionilor: 18-6 cu Olympic Tirana, 401 cu Nowa Gliwice Varşovia, 3-10 cu Aktion-21 Charleroi, ratând calificarea.
Baschet
„Va participa Floare în campionatul naţional?”
E vorba de echipa Floare Tighina care joaca în campionatul Ucrainei şi nu vrea sa participe la cel al Moldovei.
Volei
Dinamo Tiraspol a ratat calificarea în Champions League pierzând la o echipa macedoneana.

Yachting
Un articol despre şansa de calificare la Olimpioada a echipei de yachting a Republicii Moldova. La Regata de la Cadix Sergiu Cobzac, la categoria Laser, s-a clasat pe locul 154 din 175 de participanţi.

================================
Literatura şi Arta
Joi, 16 octombrie 2003
Nr. 42 (3034)

Un editorial semnat de Nicolae Dabija cu o serie de referinţe de specialitate pentru a susţine limba româna: „Limb amoldoveneasca – o limba inexistenta”

Grigore Vieru se arata nemulţumit de acuzele aduse de Serafim Saka în pagini de jurnal pe care le publica „Jurnal de Chişinau”. Grigore Vieru contesta nejustificat gestul memorialistului ad-hoc şi legat de trecutul propriu aduce la lumina reperele bune dar lasa impresia de îngaduinţa pentru colaboraţionismul anterior lui 1989.
Cât despr eprezent…”Acum dl Saka este suparat şi pe ‘filologizarea’ (termenul îi aparţine) mişcarii noastre pentru eliberarea naţionala. Trebuia sa începem, afirma d-lui, nu cu alfabetul ci cu economia.”
Daca aşa stau lucrurile, de data asta are dreptate şi Vieru. Nu este vorba de o clasificare a prioritaţilor. Toate sunt importante, din pacate… Şi economia, inclusiv ca instrument de susţinere a limbii, dar şi în mod explicit limba şi afirmarea identitaţii naţionale româneşti. Daca nu macar scriitori, atunci cine sa o faca?!
Ion Sofronie aminteşte de un comunicat al Eleonorei Mitrofanov, viceministru de Externe în Rusia care a declarat preocuparea Moscovei de a impune limba rusa ca limba oficiala în spaţiul ex-sovietic, în contextul în care ţarile baltice şi Ucraina au interzis predarea în şcoli În limba rusa.

Altfel articole cam prea patetice, exaltând de fapt o serie de evenimente prea puţin susţinute de realitate.

Un reportaj semnat de Ştefan Soltan despre basarabenii aflaţi la munca, mai degraba în mod ilegal, în Portugalia şi Italia.

====================================
Contrafort
iulie-august 2003

Un editorial grav prin ceea ce ne releva este al lui Vitalie Ciobanu, intitulat „Moldovenismul ca leprozerie”, plecând de la aşa zisa ‘Concepţie a politicii naţionale de stat a Republicii Moldova’, proiect de lege publicat pe 25 iulie 2003.

Cronici de carte româneasca de-o parte şi de alta Prutului. De altfel toata revista se încadreaza în tot spaţiul cultural românesc. Se comenteaza astfel carţi de Augustin Buzura, Matei Calinescu, Gabriela Adameşteanu, Ioana Pârvulescu, Ileana Malancioiu.

Un interviu cu Vaclav Jamek ajungând la subtitlul „Între ‘rigiditatea’ lui Havel şi ‘relativismul’ lui Kundera”.

Foarte interesante comentariile lui Vitali Catana, expert la Institutul pentru Politici Publice de la Chişinau.
O trecere în revista cu mare competenţa asupra problemeie federalismului.

Elena Bonner vorbeşte pentru Wall Street Journal din iunie 2003 despre refuzul ei de a-şi fi dat acordul pentru ridicarea unei statui lui Andrei Saharov, motivând ca „toata politica administraţiei Putin este o blasfemie la adresa valorilor în care a crezut şi pentru cae a luptat Saharov.”
Ea face o paralela între încercarea lui Putin de a oferi Occidentului o imagine idilica dar falsa şi ideea lui Grigori Potemkin, om de stat din timpul împaratesei Ecaterina II, care s- aremarcat construind un sat butaforic pentru a face ‘mai placut’ peisajul prin care calatorea Ecaterina II”.

septembrie 2003

Nicolae Spataru, „Comunismul ca sport extrem”
„Acum câteva zile, la Chişinau, în faţa monumentului comsomoliştilor… nişte tineri rusofoni zgomotoşi, care îşi mai zic şi naţional-bolşevici, în cadrul unui miting de protest anticapitalis, autorizat de Primarie, (deşi formaţiunea n-a fost înregistrata la Ministerl Jusţiţiei, au încercat sa ne convinga (tocmai ei!) ca ideea comunista ramâne şi pentru mileniului trei una din valabila, viabila şi necesara.”

Un interviu exemplar cu Nicolae Negru:
„Turnurile de fildeş nu funcţioneaza în Basarabia. La noi ploua cu minciuni şi vântul, grindina, poleiul sunt fenomene propagandistice. Faptul ca anume l anoi şi nicaieri în alta parte a Europei au revenit comuniştii l aputere ne spune ca suntem o populaţie singulara în încetineala cu care ne deşteptam. Istori astriga, n escutura şi ne loveşte din rasputeri, dar noi abia deschidem ochii…”

„Am fost sortiţi esecului economic, ceea ce nu e o scuza pentru inactivitatea şi inepţiile guvernarii. …’Gradina Uniunii’, cum era numita RSSM, ar fi dat faliment imediat daca nu ar fi fost menţinuta artificial de catre Moscova, cu banii proveniţi din vânzarile de petrol.”

„A existat o şansa de adoptare a legii lustraţiei în 1999, când Alianţa pentru Democraţie şi Reforme a deţinut majoritatea în parlament. Faptul ca nu s-a vrut adoptarea acestei legi şi s-a ironizat pe seama unuia din deputaţii care a pus în discuţie necesitatea ei (Vasile Nedelciuc), ne duce cu gândul pâna la banuiala ca fostul KGB este bine reprezentat în toate partidele, nu numai de stânga ci şi de dreapta.”

Întrebare: Oamenii care au trait calvarul represiunilor postbelice au, ar trebui sa aiba în opinia mea, un acces direct la lucrurile esenţiale, ei nu mai pot sa confunde binele cu raul, adevarul cu minciuna, victimele cu calaii. Cum explici faptul ca în pofida imensului tribut de vieţi pe care l-a platit Basarabia sub regimul sovietic, avem atât de mulţi oameni bolnavi de amnezie?…
Raspuns: Am fost educaţi cu toţii ca nişte ieniceri.. Eu însumi, fiind în clasa a 8-a, îi reproşam tatalui meu faptul ca vorbeşte de rau puterea sovietica şi nu apreciaza just socialismul. Nu era un reproş facut în public… dar cazul dovedeşte ca copiii deportaţi erau intoxicaţi al fel de temeinic, încât ajungeau sa considere ca pedeapsa ce li s-a aplicat, deportarea ‘pe vecie’… era justificata…. Cunosc cazuri când unii dintre copiii deportaţi se deziceau de proprii parinţi. Trebuia sa alegi între ceea ce suneau ei, dar unii parinţi nu spuneau nimic, pentru a nu le complica viata copiilor, şi cele ce auzeai la şcoala, citeai în ziare…Multe lucruri a trebuit sa le ‘reînvaţ’ pâna am ajuns sa-i dau dreptate tatei, dar nu a fost atât de simplu precum pare. Fiidca una e sa treci de l acapitalism la comunism şi alta sa te naşti în comunism, sa-l respiri, sa-l consumi din copilarie.

Senzaţia mea este ca în Basarabia locuim pe o insula, un fel de insula din ziua de ieri, imaginata de Umberto Eco, de unde se vede tot ce se petrece pe continent, dar viaţa insulei are puţine tangenţe cu cea continentala, din cauza ca se afla tocmai în punctul unde mereu e ieri….Insularitatea noastra ciudata face ca industrializarea literaturii sa întârzie în Basarabia, scriitorii elaboreaza în continuare poeme şi romane geniale , pe înţelesul unor aleşi sau direct pentru posteritate , dar nu se implica aproape deloc în scrierea unor scenarii, roman epoliţiste, romane erotice etc pentru consumul celor mulţi. Literatura de consum lipseşte pe rafturile librariilro noastre dupa cum lipseşte înca industria divertismentului.

Mariana Codruţ
„Augustina a României sau o viaţa de om asa cum a fost (roman de tranziţie în enşpe capitole)”
O proza delicioasa, o replica feminina a lui Petru Cimpoeşu cu al sau „Simion liftnicul”, pe linia deschisa acum mulţi ani de catre grupul Ars Amatoria.

===============

Presa de la Chişinau are lupta ei, în primul rând de susţinere a limbii române. Faţa de sistematicele lovituri date de comunişti, sigur ca şi ecourile sunt poate mai patetice, mai inflamate. Dar este o întreaga istorie care sensibilizeaza şi societatea e departe de a fi stabilizata sau macar pe un drum bun. Nici demersurile intelectualilor nu sunt sincronizate, armonizate, modul de acţiune nu este deloc negociat pentru eficienţa reala, de aici rezultând un zbucium continuu.
România este mereu prezenta acolo, prin gesturi concrete ale statului, prin deschiderea oferita românilor. Mircea Geoana este cel mai mediatizat om politic român.
Ar fi nevoie de mai mult, e tot mai greu dupa preluarea puterii de catre comuniştii care se arata iritaţi de formula de la Bucureşti: „doua state româneşti”. Dar România are o politica permanenta de sprijin pentru Chişinau.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
34.205.93.2