caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Repere carteziene



 

Modele OO, servicii web, SAP – cum se impaca toate acestea?

de (13-9-2005)

OOP 2003: Un raport despre targul de inginerie software orientata pe obiecte din München, 20-24 ianuarie 2003

Autor: Despina Eftimescu, Februarie 2003

Despina Eftimescu a studiat informatica la Universtitatea de Vest din Timisoara. Din 1994 lucreaza ca si inginer software si consultatnt in materie de strategie software pentru Internet la München, in Germania. Dupa o colaborare de peste 5 ani cu firma SecureNet Gmbh din München, Despina Eftimescu a fondat si conduce din 2001 in calitate de Administrator filiala romana a acesteia, SecureNet SRL in Craiova si Bucuresti.

Abstract
OOP 2003 – The essence of modern software technology

La inceputul fiecarui an calendaristic are loc tirgul traditional de inginerie software orientata pe obiecte. Mai mult decit o expozitie, Tirgul OOP s-a impus de-a lungul anilor ca o serie de conferinte si seminarii de mare profesionalism, o bursa de informatii de ultima actualitate despre curentele si tendintele tehnologiei software moderne.

Temele principale ale acestui an au fost grupate sub motto-ul „Benefiting from the Investment” si enumara Management de Proiect, Model Driven Architecture (MDA), Java, .NET, XML, Web Services, E-Government, Security.

Organizatorul targului este SIGS-Datacom GmbH. Mai multe informatii despre Targ, rezultatele lui si organizatori pot fi gasite in internet la www.oopconference.com si www.sigs-datacom.de .

OOP 2003 – Un forum pentru profesionisti in materie de software

Unii sunt plini de laude, altii avertizeaza cand este vorba de introducerea serviciilor web. In orice caz, serviciile web au reprezentat alaturi de MDA tema nr. 1 a conferintei de dezvoltare OOP care s-a incheiat vineri 25.01.03 la Munchen.

Un highlight l-a reprezentat SAP A.G., care a sarbatorit la OOP 2003 un debut pe tarimul programarii orientate pe obiecte.

Desi Motto-ul tirgului poate conduce la ideea ca este vorba de o intilnire la nivel de Top-Management, scopul declarat al organizatorilor este de a oferi informatie si studii practice care se adreseaza spectrului larg de profesionisti in materie de software, incluzind programatori, coordonatori de proiecte IT, arhitecti software, responsabilii calitatii, consultanti samd.

Organizatorii au anuntat 950 de participanti la cursuri si seminarii, cu numai 5% mai putin decat anul trecut, dar pe de alta parte o crestere a numarul expozantilor si a suprafetei de expunere cu 10%. De asemenea a crescut cu 26% si numarul vizitatorilor.

Autoarea acestui articol si colegii ei, ingineri la firma SecureNet (www.secure-net.ro) au avut ocazia de a vizita expozitia si de a participa la seminarii ca de exemplu „Patterns pentru probleme de siguranta in sisteme complexe”, „MDA- State of the Art”, „Web Services – curs compact” etc.

Model Driven Architecture – Modelele reduc erorile

MDA este cel mai tanar copil al OMG (Object Management Group, www.omg.org), printre altele autorul binecunoscutei specificatii CORBA. In esenta folosirea MDA are drept scop reducerea numarului greselilor in scrierea de cod sursa si sa creasca productivitatea in dezvoltarea de software, eliberindu-i pe programatori de munca de rutina.

Mai intai sunt create modele independente de platforma. Din acestea se creaza automat cu ajutorul instrumentelor (tools) modele dependente de platforma si in sfarsit se genereaza parti de program (cod sursa) reversibile. Aceasta trecere de la abstract la concret nu reprezinta nimic nou, functionand automat numai prin formule specificate.

Definirea specificatiei este preluata ca si in cazul CORBA de catre OMG, transpunerea revenind producatorilor de instrumente software precum Compuware, Borland, IBM.

Regulile ca si limbajul de specificare a regulilor de transformare a modelor in metamodele si apoi in cod sursa lipsesc inca, sarcina redactariilor asumindu-si-o OMG.

Web services iau avant

Lipsa standardelor si specificatiilor este actualmente si problema majora care impiedica crearea si folosirea pe scara larga a serviciilor web. De exemplu lipsesc procedeele de securitate si tranzactie. Este acceptat de comun acord necesitatea maririi sigurantei la nivelul de transport (4) al arhitecturii OSI, mai concret la realizarea legaturii intre doua componente POINT TO POINT. Serviciile web transfera date prin mai multe noduri necunoscute, pana cand acestea ajung la destinatar. Fiecare masina poate citi sau falsifica documentele si mesajele care o folosesc drept intermediar de transport.

Acesta este motivul pentru care momentan serviciile web folosesc criptarea si semnatura digitala la nivel aplicatie.

In aceasta directie exista momentan nici o reglementare concreta, ci doar initiative. Strategia de securizare pentru web services cea mai acceptata actualmente este considerata WS-Security, dezvoltata de catre IBM, Microsoft si Verisign, carora doreste sa li se alature si Sun.

Lipsa standardelor si a solutiilor normate este un fapt cu care ingineria software s-a obisnuit si conlucreaza de ani buni, ea avind efecte diferite asupra diverselor grupe de utilizatori. „Tehnicienilor li se pare totdeauna ca procesul de standardizare merge mult prea incet, iar asteptarea dupa instrumente (tools) care implementeaza standardele ii aduce la disperare.” spune Hamarz Mehmanesh presedinte al Java User Group din Germania.

De aceea, de voie de nevoie ei apeleaza in lipsa de altceva la solutiile open source.

In aceasta directie o experienta deosebita o are Massimo Sonego administratorul Otego AG. Societatea lui a programat sistemul central de clearing pentru circulatia platilor in Elvetia pe baza serviciilor web si a pachetelor software open source. Intre timp lucreaza cu noul sistem peste 70 de banci. Sistemul propune o solutie bazata pe Edifact, standardul pentru schimbul electronic de date (EDI).

Noua solutie face posibil un timp de reactie din partea bancilor mult mai scurt, astfel incat sunt posibile examinari de statut si examinari generale inainte de concluzionare. Chiar si fisierele mari pot fi transferate in timpi rezonabili.

In acest fel noul sistem este mult mai avantajos decat cel precedent, pentru ca economiseste atit costuri de licenta cit si costuri zilnice de comunicare.

Sonego este plin de lauda pentru serviciile web in general si pentru open source in special. Thilo Frotscher, care a oferit un curs de servicii web in cadrul OOP 2003, atentioneaza insa ca serviciile web au inca probleme de securitate, noua tehnologie avind nevoie de inca ceva vreme pentru a ajunge si sub acest aspect la maturitate.

Pentru Chris Kobryn, tehnician sef la un producator de instrumente si specialist in modelare, serviciile web nu servesc la nimic atata timp cat problema securitatii ramane nerezolvata. Nici un arhitect responsabil nu va construi o cladire fara o fundatie solida sau fara protectie in caz de incendiu, adauga el.

Punerea serviciilor web sub semnul indoileii pentru rezolvarea problemelor IT actuale este insa doar o intrebare retorica. Intreaga serie de conferinte si cursuri de la OOP 2003 arata ca dezvoltarea de software moderna in materie de internet nu mai poate face abstractie de aceasta noua tehnologie.

SAP se prezinta deodata ca un shop Java

Aceasta a fost cel putin nota cheie prezentata de Peter Kürpick, vicepresedinte al Web Application Server Product al societatii SAP A.G. Tema principala a fost integrarea in lumi heterogene cu ajutorul MySAP, respectiv Netweaver. In ultimii doi ani producatorul s-a straduit sa deschida si sa faca accesibila lumea SAP. De atunci modulele programate originar in Abap, limbajul specific si proprietar SAP, au fost rescrise „mai mult sau mai putin elegant”, dupa cum s-a exprimat Peter Kürpick, in Java. Primele elemente atinse de noua strategie de dezvoltare sunt abstractizarea platformelor de baze de date, distribuirea software-ului si managementul proiectelor software mari. La cele enumerate mai sus Peter Kürpick adauga marele avantaj al intrarii in comunitatea Java, care se dovedeste an de an tot mai puternica si in lumea B2B de neinlocuit. Astfel SAP este din septembrie 2002 membru al organizatiei Java Standarization Process (JSP) si poate face referinte la un intreg sir de proiecte la care au colaborat reprezentantii firmei.

Denumirea de weaver sau netweaver a produselor SAP este prezentata de Kürpick ca o „initiativa de tehnologie”. Netweaver reprezinta baza tuturor aplicatiilor SAP, este insa introdusa pe piata si ca produs separat. Toate componentele vor fi disponibile in cursul anului 2003. Netweaver acopera aplicatii server, instrumente pentru integrarea procesului, pentru managementul informatiei si administrarea centrala a datelor, cat si un software pentru portaluri.

Oferta de infrastructura este completata cu ajutorul instrumentului de dezvoltare Web Dynpro. Acest instrument ar dispune, conform spuselor lui Kürpick de suport MDA. Exista de asemenea un nivel meta care genereaza atat coduri C#, Java cat si Abap.

Oare ce alt compliment ar fi mai convingator pentru limbajul Java decit decizia unui gigant ca SAP sa isi remodeleze softwareul mamut si cu mii de clienti renumiti in intreaga lume in spiritul noii tehnologii OOP?

Multe ar mai fi de povestit …

Peisajul celor 4 zile ale targului a fost extrem de bogat. Singur enumerarea titlurilor temelor de conferinte sau cea a numelor firmelor expozante ar lua mult prea mult spatiu pentru un articol. M-am straduit aici sa ofer doar elementele care mie mi s-au parut marcante pentru momentul de fata in lumea IT si sa va deschid interesul pentru mai multe informatii. Acestea le gasiti desigur in internet, in engleza si germana la adresele: www.oopconference.com si www.sigs-datacom.de .

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Intrevedere franco-romaneasca

2005 septembrie 7, miercuri. Franta. Saint Denis. Niste oameni s-au asezat in niste fotolii vechi, rupte, adunate de pe drumuri,...

Închide
3.144.42.196