caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Reportaj



 

Palatul minoic din Knossos

de (7-8-2011)
4 ecouri

Knossos, celebrul palat minoic se află la 5 km sud-est de Heraklion, pe insula Creta, în valea râului Kairatos. Prima aşezare din zona Knossos datează din 7000 î.Hr., în timpul perioadei neolitice. Dezvoltarea economică, socială şi politică a așezării a dus la construirea maiestuosului palat spre sfârşitul celui de al doilea mileniu î.Hr.. Knossos a fost reședința legendarului rege Minos şi principalul centru de putere în Creta.

Primul palat din Knossos a fost distrus în anul 1700 î.Hr.. A fost reconstruit şi distrus din nou de incendii, de data aceasta definitiv, în 1350 î.Hr.. Împrejurimile palatului au devenit o zonă sacră dedicată zeiţei Rhea, dar nu au mai fost niciodată locuite.

Palatul Knossos este simbolul monumentalei civilizații minoice datorită construcției sale în care au fost folosite materiale de lux, a planului arhitectural, tehnicilor avansate de construcţie şi a dimensiunii sale impresionante.

Primele săpături arheologice pe scară mare au fost făcute în 1878 de către iubitorul de artă Kalokairinos Minos, în timp ce Creta se afla încă sub ocupaţie turcească. Kalokairinos a excavat o parte din latura de vest a palatului, scoțând la lumină două camere de depozitare cu o mulțime de vase.

Începând cu luna martie 1900 și până în 1931, Sir Arthur Evans, prin excavațiile sale, a redat luminii nu numai Palatul, dar și întreaga zonă înconjurătoare din Knossos. Complexul Palatului a fost excavat în numai cinci ani, un timp extrem de scurt după standardele de astăzi.

Evans a restaurat Palatul folosind ca material betonul, o tehnică condamnată de către arheologii zilelor noastre ca fiind arbitrară şi dăunătoare structurii originale minoice. Săpăturile continuă și în prezent, în paralel cu programul de conservare pentru a opri deteriorarea Palatului.


Vase minoice “pithoi” găsite în depozitele de vest din Knossos


Intrarea de Sud a Palatului minoic din Knossos și Fresca Procesiunii

Ceea ce vedem astăzi este reconstrucţia palatului în viziunea lui Evans. În ridicarea palatului s-a folosit piatra și noroiul pe post de mortar. Pe interior, zidurile erau acoperite cu gips alb. Cristalele de gips străluceau în lumină, oferind o priveliște de lux și frumusețe. Suprafeţele exterioare ale pereților erau acoperite cu şase sau şapte straturi de ipsos. Evans era de părere că palatul a fost înălțat pe trei-cinci etaje. La etajele superioare, stâlpii au fost înlocuiți de coloane. Lemnul a fost, de asemenea,utilizat pe scară largă.

Fresca Procesiunii înfățișează tineri prezentând ofrande unei femei (zeiță sau regină). Este impresionant faptul că frescele minoice încă mai păstrează culorile lor vii 4000 ani după ce au fost pictate. Minoicii pictau cu coloranţi extrași din plante aplicați pe tencuiala umedă, creând astfel culori permanente, indestructibile.


Coarnele sacre


Depozitele din partea de vest a Palatului

Este vorba despre 19 depozite alungite. În construcția lor putem identifica adâncituri, cuve pentru lichide, care au fost în prealabil căptuşite cu alabastru pentru a le face etanş. În fiecare depozit se află două rânduri de vase mari, utilizate pentru stocarea materialelor uscate, cum ar fi cerealele. Capacitatea magaziilor a fost aproximativ 80.000 de litri şi se crede că au avut loc aproximativ 400 de vase mari, din care 150 au fost recuperate.


La nord, deasupra Sălii Tronului, se află o cameră restaurată de către Evans, care conţine copii ale unor fresce minoice cunoscute în toată lumea, originalele fiind expuse la Muzeul Arheologic Heraklion. Evans a restaurat aceste fresce din bucăţi foarte mici de ipsos recuperate în timpul săpăturilor.

Fresca „Femeile în albastru”

Sala Tronului,care datează din perioada Creto-miceniană, a fost o cameră sacră. Tronul din alabastru se află pe peretele de nord, de-a lungul pereților laterali, pe o parte și de alta se întind bănci, iar pe podea, în fața tronului, în centrul camerei este așezat un bazin folosit pentru curățenia rituală.

Pe peretele de sud se află o frescă Creto-miceniană reprezentând grifoni, fiare mitice cu cap de vultur, urechi de cal şi corp de leu, care simbolizau puterea regală şi divină.

Se crede că Sala Tronului a fost folosită ca o sală de consiliu de către regele Minos şi clanul preoţesc. Scaunul preşedintelui Curții Internaţionale de la Haga este o copie din lemn a tronului de alabastru din Knossos.

Faimosul tron al lui Minos – regele preot.

Monumentala Scară Principală duce la Apartamentele Regale care, fiind săpate în deal la o înălțime rezonabilă, s-au conservat în bună stare. Partea de est a Palatului a avut cinci etaje, în timp ce partea de vest, prin care se intră în Palatul Knossos, era de trei etaje. Scara Principală are două aripi şi este încadrată de o sală cu coloane de sprijin a suprastructurii. Cele două niveluri inferioare sunt cele originale, în timp ce nivelele din partea superioară au fost restaurate.


Scara principală

Apartamentele Reginei

Apartamentele Reginei erau mai mici decât cel ale regelui, dar la fel de luxoase, conținând ferestre, bănci, un coridor şi camere secundare în care s-a găsit o baie cu apă curentă.

Pe peretele din spate este o copie a frescei cu delfini. La etaj, într-un altar mic, a fost găsită comoara de fildeş.

Apartamentele Regelui Minos

Apartamentele Regelui sunt construite din pietre fără mortar. Holul principal este compus din camera principală cu multiple căi de acces şi coridoare de jur împrejur, asigurând furnizarea luminii și a aerului.
Pe coridorul de vest s-au descoperit vestigiile unui tron impresionant.

Intrarea de Nord a Palatului Knossos

Mitologia greacă ne învață că Palatul din Knossos a fost proiectat de celebrul arhitect Dedal cu atâta complexitate, încât nici o persoană odată intrată în palat nu va mai putea găsi o cale de ieșire. Regele Minos care a comandat palatul, l-a ținut apoi pe arhitect prizonier pentru a se asigura că acesta nu va dezvălui planul construcției sale. Dedal, care a fost un mare inventator, a construit două seturi de aripi astfel încât el şi fiul său Icar să poată părăsi insula în zbor. Înainte de a se aventura în zborul lor, Dedal și-a rugat fiul să nu se apropie prea mult de soare, deoarece ceara care ținea aripile împreună s-ar topi. În timpul zborului, Icar, tânăr şi impulsiv cum era, a urcat tot mai sus, până când razele soarelui au demontat aripile şi băiatul s-a prăbușit murind în Marea Egee.

Palatul din Knossos a fost deasemenea asociat cu legenda lui Tezeu care a ucis Minotaurul, bestia pe jumătate om și pe jumătate taur, care trăia sub palatul regelui Minos. Tezeu s-a ascuns într-un grup de tineri atenieni care urmau să fie oferiți ca jertfă monstrului, pe care apoi l-a ucis vitejește. După aceea a reușit să găsească ieșirea din labirint folosind un fir pe care i-l dăruise fiica regelui Minos, Ariadna. Din păcate, la întoarcerea sa în Atena, a uitat să ridice pe catargul corăbiei o pânză albă, așa cum îi promisese tatălui său, regele Egeu, în caz că se va întoarce teafăr și nevătămat. Văzând o pânză neagră ridicată pe catargul corăbiei și presupunând că Tezeu a murit, Egeu s-a aruncat de pe stânci în valurile mării, care de atunci a căpătat numele de Marea Egee.

Miturile grecești asociate cu Palatul Knossos sunt fascinante, dar vizitând astăzi ruinele scoase la lumină, turiștilor le este greu de imaginat că acesta a fost cândva un loc bântuit. Palatul radiază cu exuberanţă prin intermediul elaboratelor planuri arhitecturale grupate în jurul curții centrale. Frescele elegante care au decorat pereţii palatului vorbesc de un popor care a abordat subtilităţile vieţii şi splendoarea naturii cu optimism și bucurie.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • annamaria: (8-8-2011 la 15:20)

    wow! extraordinar!
    foarte frumos loc…
    eu sunt de accord cu mitologia, atat de interesant.
    foarte frumos scris!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 1

  • Lucian Herscovici: (8-8-2011 la 16:49)

    Cristina, felicitari pentru acest articol interesant. Merita sa adaugam ca limba si etnia populatiei din Creta nu sunt cunoscute. Scrierea folosita de acesti oameni este de trei feluri: 1)o forma de hieroglife, paralelizate cu cele egiptene, dar diferite de ele, ramase nedescifrate pana astazi; 2) scrierea liniara A (de asemenrea ramasa nedescifrata); scrierea liniara B (descifrata de arheologul Evans, mentionat in articol, impreuna cu arheologul Chadwick, dar care nu a lamurit problemele). Poate ca descifrarea scrierilor mentionate va rezolva problema si va completa aceasta lacuna istorica. Locuitorii din Knossos sunt numiti „cretani”, dar in mod impropriu, denumirea fiind moderna, folosita de cercetatori in mod conventional. A existat si ideea compararii lor cu civilizatia miceniana, arhaica greaca, dinainte de Homer, dar nu exists dovezi suficiente. Oricum, din nou felicitari si urari de succes.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 4 Nu-mi place 1

  • wanda lucaciu: (8-8-2011 la 18:52)

    Cristina,
    In afara de faptul ca articolul este documentat si scris f bine, fotografiile sunt excelente.
    Felicitari si mult succes.

    wanda

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 1

  • Liliana Negrila: (9-8-2011 la 11:47)

    Chiar frumos! Liliana

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.221.9.6