După cum bine ştim, la ora actuală Uniunea Europeană este formată din 25 de State Membre. Într-un timp relativ scurt aceste state membre au trebuit să se alinieze la nişte standarde cunoscute drept valori europene. Totuşi, de la bun început valorile acestea au fost impuse, nicidecum formate. Ajungem să ne gândim astfel la o Uniune Europeană destul de scindată de faptul că se doresc două lucruri care nu au o bază comună – păstrarea tradiţiilor şi existenţa unui set de valori comune. Se ştie foarte bine faptul că tradiţiile şi obiceiurile unei ţări vor intra în conflict cu aceste valori impuse.
Luăm doar exemplul Spaniei în care lupta cu tauri contravine legilor europene la care Spania a aderat de bună voie, şi cunoaştem foarte bine că una dintre valorile europene este respectarea legilor europene de către toate statele membre.
Acesta este doar unul dintre exemple.
Valorile Europene au ajuns să fie şi un mijloc politic pe care membrii parlamentului european le evocă ori de câte ori cineva nu este de acord cu ei. Cel mai bun moment în care s-a putut observa faptul că valorile europene de fapt nu sunt acceptate de mare parte a populaţiei actuale a fost votarea constituţiei europene, eşuată în Franţa şi Olanda. De asemenea alte ţări nu au ratificat-o încă. Parlamentul Estoniei a amanat pentru toamna votul privind ratificarea Tratatului constitutional al UE, negand ca aceasta decizie are legatura cu respingerea Tratatului de catre Franta si Olanda ceea ce inseamna ca nici acestei populatii, in modul in care percepe ea nu poate accepta noua constitutie si implicit valorile europene. Estonia este tara care a aderat destul de recent la Uniunea Europeana. Deci s-a intamplat ceva de la ultimul val de aderare pana acum, care sa fi schimbat radical mentalitatea populatiei din Uniunea Europeana.
Până şi propunerea pentru modificarea constituţiei a fost luată pentru a „crea o Europă mai democrată“. Să însemne acest lucru că alta dintre valorile cu care Europa se mândreşte atât de mult nu funcţionează aşa cum ar trebui? Europenii încă nu sunt convinşi de faptul că Uniunea poate fi condusă eficient de la centru, adică de la Bruxelles, ceea ce înseamnă că nu cred în democraţia europeană. Ei cred mai degrabă în democraţia fiecărui stat în parte. Noua constituţie dorea să transfere mai multă putere spre Bruxelles, ceea ce i-a făcut pe oameni să conştientizeze gravitatea faptului şi criza cu care a început să se confrunte Uniunea.
De asemenea, faptul că Uniunea este definita ca un ansamblu de state care sunt conduse, chiar şi parţial de la Bruxelles, cu o economie comună, înseamnă şi o devalorizare economică pentru unele state. Drepturile minorităţilor, valoare europeană, strigată sus şi tare de la Bruxelles are o cu totul altă conotaţie în politica economică a statelor. Faptul că aceste minorităţi au drepturi egale cu ceilalţi cetăţeni într-o ţară a Uniunii înseamnă că vor beneficia de aceleaşi facilităţi de care beneficiază şi ceilalţi cetăţeni ai ţării, cu toate acestea ei îşi vor cere şi dreptul lor naţional, de a-şi putea vorbi limba, de a avea şcoli în limba lor, de a putea desfăşura activităţi administrative în liba maternă. Lucrul acesta distruge economia unor state şi implicit economia comună a Uniunii, de asemenea creează disensiuni la nivel politic prin existenţa mai mare sau mai mică a minorităţilor respective în ţările membre.
Respectarea drepturilor umane – intră sau nu intră aceasta în conflict cu etica şi morala? Numai libertatea exprimării libere a reuşit să creeze conflicte în masă. Dacă pentru Belgia sau Olanda o paradă a homosexualilor este tolerată, asemenea manifestări sunt considerate împotriva bunului simţ în ţări ca Suedia, Marea Britanie sau Grecia care nu s-au sfiit să îşi exprime indignarea faţă de acestea.
„Munca şi dreptul la Grevă” este şi acesta un pasaj din Drepturile omului. Care e problema cu munca? Nici una. Dreptul la grevă este cel care creează disensiuni. Cea mai importantă asociaţie de oameni de afaceri din Marea Britanie consideră că dreptul la grevă, aşa cum este el stipulat la ora actuală în CE aduce un grav deficit economiei, prin faptul că nu este specificată o bază, o linie anume de unde este o grevă ilegală sau nu. Astfel, după noile reglementări, în UE se va putea începe o grevă din orice motiv, numai pentru că acest lucru înseamnă pe de o parte dreptul la grevă şi pe de alta dreptul la liberă exprimare.
Sumbrul orizont pe care atacurile de la 11 septembrie 2001 ni l-au prezis ne dovedeşte iarăşi că una dintre valorile europene şi anume „Viata intima, inviolabilitatea domiciliului si secretul corespondentei” nu mai poate fi aplicată dacă statele membre doresc să păstreze pe de o parte integritatea Uniunii şi pe de altă parte securitatea sa. În stetele Unite s-a adoptat USA Patriot Act, UE ar trebui să adopte o poziţie similară, altfel este mult mai vulnerabilă la atacuri teroriste, iar bombele din Londra stau ca mărturie a acestui fapt.
O altă aşa zisă valoare europeană este cetăţenia. Toţi membrii UE sunt cetăţeni ai acestui conglomerat. Cetăţenia Europeana a fost definită prin Tratatul asupra Uniunii Europene, semnat în 1992 la Maastricht, reprezentând o inovaţie conceptuală majoră a Tratatului asupra Uniunii Europene. Incluzînd drepturi, obligaţii şi participarea la viaţă politică, cetăţenia europeană vizează consolidarea imaginii şi a identităţii Uniunii europene şi implicarea mai profundă a cetăţeanului în procesul de integrare europeană.
Bine, bine, integrăm, îi dăm obligaţii, responsabilităţi, dar îl întrebăm vreodată pe cetăţean dacă vrea aceste lucruri. NU, bineînţeles că nu, tratatul în cauză a fost semnat doar pentru a consolida imaginea uniunii, nu pentru a ajuta cetăţeanul în vreun fel. S-a scris şi se scrie în continuare că scopul UE este de a deveni a doua superputere mondială. S-a observat lucrul acesta cu ocazia aderării a 10 state în ultimul val. Valorile Europene au fost create doar pentru a da cetăţeneanului impresia faptului că Uniunea are de fapt alt scop, însă cetăţeanul în cauză nu poate accepta multe dintre aceste valori. Da, acestea sunt mai degrabă un factor de disensiune între ţările membre, numai dacă stăm să ne gândim la politica pentru războiul din Irak.
Să nu uităm că europa stă împărţită în două tabere: cea PRo Irak şi cea contra IRak. În acest caz nu mai avem o Uniune, avem ceva asemănător alianţei de la guvernarea României, care este împărţită în două mari tabere.
Împărţind europa în două mari tabere prin intermediul însăşi valorilor care ar fi necesare să o apropie creează o stare de disconfort general la nivel european, care cu timpul se poate dovedi foarte periculos pentru stabilitatea uniunii.
Am putea spune că soluţia în acest caz ar fi găsirea unui set de valori care să coincidă şi cu interesul popular, şi cu cel economic şi cu cel politic, acestea fiind adevăratele valori europene. Cât timp Europa se va ghida după un set de valori care nu le sunt folositoare vom avea mereu parte de disensiuni.
Problema Europei ne priveste pe toti nu numai pentru vor sa faca o uniune extinsa asupra noastra ci si pentru ca la actuala stare a Europei au contribuit si cei din afara Uniunii aparand Europa de exemplu. Starea normala este consultarea democratica asupra valorilor si limitelor Uniunii Europene ceea ce asa cum ati scris occidentalii nu fac. Deci noi facem o uniune nedorita de toti partenerii. Absurditatea este acoperita cu mare zgomot de grupurile interesate. Se vede imediat ca acum ca si in trecut o anumita stare a sistemului social nu poate fi decat rezultatul unor lupte. Si acest fenomen il si constatati deja.