caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Medalion



 

Kadiş pentru Cardinalul Parisului

de (24-7-2011)
2 ecouri

Circula o gluma la Paris: care este diferenta intre Rabinul Sef al Frantei si Cardinalul Parisului? Raspuns: Cardinalul Parisului vorbeste evreieste.

Cardinalul Parisului Jean Marie Lustiger a murit pe data de 5 august 2007 de cancer.  Excelenta sa s-a nascut Aaron Lustiger  in anul 1926 la Paris, intr-o familie de  evrei polonezi care au parasit Polonia stabilindu-se in Franta, dupa Primul Razboi Mondial. Cand armata germana a invadat Parisul, parintii l-au ascuns pe el si pe sora lui, Arlette la o familie catolica care locuia in Orleans. Mama lor a fost prinsa de nazisti si deportata la Auschwitz, unde a fost ucisa.

In 1999, cu ocazia zilei comemorarii evreilor francezi care au fost omorati de nazisiti, Cardinalul Jean Marie Lustiger a luat parte la citirea numelor. Ajungand la numele Gisele Lustiger a facut o pauza cu lacrimi in ochi spunand: “Mama mea”. Cuvintele excelentei sale au cazut ca un traznet in momentul in care Franta cunostea un avant al antisemitismul.

Avea doar 13 ani cind s-a convertit la catolicism, nu pentru ca sa evite sa fie luat in lagar, deoarece nici un evreu nu putea sa scape sa fie deportat chiar daca se convertea.

Printre cele mai controversate declaratii : “M-am nascut evreu si raman evreu, cu toate ca acest fapt nu este acceptat de multi.  Pentru mine, existenta Israelului va aduce lumina tuturor celor care nu sunt evrei. Asta este speranta mea si eu cred ca crestinismul este drumul care va atinge acest tel.”

Nenumerati rabini considerau convertirea lui ca o tradare, mai ales dupa ce atatia evrei europeni  de abia au scapat extinctiei. Cardinalul Lustiger raspundea: “ Ca sa se spuna ca eu nu mai sunt evreu, este ca si cum m-as dezice de parintii si bunicii mei. Eu sunt tot atat evreu ca si toti membrii familiei mele, care au fost macelariti la Auschwitz si in alte lagare”.

El a confesat unui biograf faptul ca a trecut printr-o criza spirituala in anii 1970, provocata de o persistenta a antisemitismului in Franta. A invatat ebraica si s-a gandit serios sa emigreze in Israel. A spus: “Am crezut ca am terminat ceea ce am avut de facut aici si poate as putea sa gasesc un nou scop in Israel”.

Dar chiar atunci, Papa l-a numit Bisop la Orleans. Si-a gasit un nou scop in situatia dificila a lucratorilor emigranti. Mai tarziu, a fost numit Cardinal, Arhibisop al Parisului.

Timp de mai multi ani, Cardinalul Lustiger era printre numele considerate ca posibil successor al Papei John Paul al II lea.

Si-a dorit ca înmormântarea lui sa reprezinte un act de alianţă între cele două religii, iudaismul si crestinismul.

Un stranepot al Cardinalului, Jonas Moses Lustiger, a recitat in ebraica si in franceza un psalm si a pus pe sicriu o urna care a fost trimisa din Jericho la Ierusalim si apoi transportata la Zidul de Vest si la Sfintul Mormint.

De asemenea, aplecat peste sicriu, istoricul Arno Lustiger, un văr, a recitat în aramaică  Kadişul, o rugăciune evreiască pentru morţi, împreună cu rabinii şi liderii evrei care au venit să plătească tribut  „fratelui” lor, Arhiepiscopul. „Dumnezeu, împărăţia Ta. Numele Tău să fie lăudat în veci de veci „ : aceste cuvinte nu sunt străine pentru creştini.

Cardinalul a ales, de asemenea, textele religioase pentru înmormântarea sa, inclusiv Evanghelia de Buna-Vestire a Mariei, care a fost una dintre liturgiile invocate la consacrarea sa ca episcop de Orleans în 1979, si care conţine formula „Nimic nu este imposibil cu Dumnezeu „ , formula care a devenit motto-ul său Episcopal.

In audienta se afla  Richard Prasquier, preşedintele comunitatii evreiesti in Franta şi alti prieteni ai Cardinalului:  Ady Steg, preşedinte al Alianţei Israelite Universală, Serge Klarsfeld, care a avut privilegiul să-l vadă la scurt timp înainte de moartea sa .

Citeodata sunt profunde neconcordantele in lume .

Ecouri

  • dada vfc: (4-8-2011 la 00:51)

    oh, ce frumos…

  • laura: (13-11-2011 la 13:57)

    Mi a placut si cred ca avem multe de invatat.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Bace Toghiere 1 (Povestiri de Gh. Hodrea)

Un bătrân fericit parcă nu arată a om bătrân. Dincolo de toate neputinţele care-l încearcă, are mereu privirea caldă si...

Închide
18.97.9.174