caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Relativităţi Culturale



 

Universul lui Jarmusch (3). Emily Dickinson

de (1-8-2005)

This world is not conclusion;
A sequel stands beyond,
Invisible, as music,
But positive, as sound.

Dupa ce a murit, in camera ei au fost gasite manuscrisele, sute si sute de versuri. Nimeni din familie nu banuise ca era poeta. Azi, Emily Dickinson este socotita una din marile poete ale literaturii americane, poate cea mai mare.

Cum arata? Un fost coleg din anii de scoala isi va aminti, peste ani, si va avea o fraza superba, „she was not beautiful, yet she had great beauties.” Ochii ei castanii erau calzi si blanzi, parul ei, tot castaniu, i se revarsa inelat peste umeri. Ii placea sa se imbrace in alb si ii placeau mult florile.

A fost vreodata indragostita? Sigur ca da. Dar a stiut sa isi pastreze taina in inima. Au ramas ciornele a patru scrisori – si indaratul frazelor conventionale traieste, urla patima, o patima care doare, fiindca si-a infranat-o atat de mult. Barbatul era un om al bisericii, un pastor, cu zece sau cinsprezece ani mai in varsta, casatorit si cu copii. Raspunsurile lui nu s-au pastrat. In anul acela Emily a scris sute de poezii.

Pastorul a stiut sa reziste navalei sentimentelor – si s-a mutat undeva departe, in California.

Iar Emily Dickinson a devenit din ce in ce mai retrasa. Iesea rar din camera, din ce in ce mai rar – de obicei ca sa mearga la vanatoare, prin coclaurii Noii Anglii. Avea un tovaras de nadejde, un caine urias.

Era timida, dar stia sa si muste – avea curajul timidului. Si uneori razbate din versurile ei:

The Bible is an antique volume —-
Written by fadedd Men

si continua:

The Bible is an antique volume —-
Written by fadedd Men
At the suggestion of Holy Spectres —-

Si continua necrutatoare:

The Bible is an antique volume —-
Written by fadedd Men
At the suggestion of Holy Spectres —-
Subjects —- Betlehem —-
Eden —- the ancient Homestead —-
Satan —- the Brigadier —-
Judas —- The Great Defaulter —-

Dar pacatul ce este? Oh, ne-o spune ea, „a distinguished Precipice”

Sin —- a distinguished Precipice
Others must resist —-
Boys that „believe” are very lonesome —-
Other boys are „lost” —-

Bine, bine, si care este totusi defectul pe care i-l gaseste ea Bibliei?

Had but the Tale a warbling Teller —-
All the boys would come —-
Orpheus’ Sermon captivated —-
It did not condemn.

Din cateva scrisori ale ei, reiese ca se considera din punct de vedere religios o rebela. Dar rebeliunea impotriva religiei era mai mult o iluzie a ei. Avea incapatanari, avea uneori razvratiri in sanul familiei ei care urma modelul traditional din Noua Anglie a veacului al nouasprezecelea, dar micile ei rezvratiri erau mai mult o rara descatusare a personalitatii ei – pentru ca sub modul traditionalist de viata impus de familie si acceptat de ea, undeva in adanc exista o personalitate puternica. Cel mai ades rebeliunea se consuma in cateva versuri, in care ironia era prezenta:

Some keep the Sabbath going to church;
I keep it staying at home,
With a bobolink for a chorister,
And an orchard for a dome.

Unii tin Ziua Domnului mergand la biserica;
Eu o tin stand la mine acasa,
Dascal imi e un cintezoi,
Iar bolta livezii imi e catedrala.

(o traducere foarte libera, si foarte stangace 🙂

Some keep the Sabbath in surplice;
I just wear my wings,
And instead of tolling the bell for church,
Our little sexton sings.

Unii tin Ziua Domnului in odajdii,
Eu imi port doar aripile,
Si in loc sa traga clopotele,
Cintezoiul – dascalul nostru cel mititel – doar canta.

God preaches, – a noted clergyman, –
And the sermon is never long;
So instead of getting to heaven at last,
I’m going all along!

Dumnezeu tine predica – ah, este un preot foarte invatat –
Si predica nu este niciodata lunga, asta mai ales,
Asa ca in loc sa merg in rai la sfarsitul sfarsitului,
Merg acolo tot timpul.

Ce legatura poate fi intre Emily Dickinson, poeta delicata si timida, si Jim Jarmush, regizor care a inceput cu filme de underground, „clovn si filosof”, cum il caracterizeaza actrita Mili Avital, interpreta lui Thel din Dead Man?

Este preocuparea obsedanta asupra misterului mortii. In filmele lui Jarmusch. Si in versurile ei.

Death is a dialogue between
The spirit and the dust.

Dar este un dialog in care unul este necrutator, iar celalalt elegant:

„Dissolve,” says Death. The Spirit, „Sir,
I have another trust.”

Si cine castiga, in cele din urma? Spiritul? Stiu si eu?

Death doubts it, argues from the ground.
The Spirit turns away,
Just laying off, for evidence,
An overcoat of clay.

Dar versurile astea au inca o nota glumeata – exista o alta poezie a ei care este teribila:

Because I could not stop for Death
He kindly stopped for me
The carriage held but just ourselves
And Immortality.

We slowly drove, he knew no haste,
And I had put away
My labor, and my leisure too,
For his civility.

We passed the school where children played
Their lessons scarcely done;
We passed the fields of gazing grain,
We passed the setting sun.

We paused before a house that seemed
A swelling of the ground;
The roof was scarcely visible,
The cornice but a mound.

Since then ‘tis centuries; but each
Feels shorter than the day
I first surmised the horses’ heads
Were toward eternity.

Catre vesnicie, catre locul unde, Arghezi ne-o spune, umbra ta se ingroapa in umbra plopilor ceresti.

Cine vrea sa planga, cine sa jeleasca
Vie sa asculte-ndemnul nenteles,
Si cu ochii-n facla plopilor cereasca
Sa-si ingroape umbra-n umbra lor, in ses.

Pentru a intelege subtilitatile filmului lui Jarmusch, Dead Man, considerat o capodopera, Arghezi si Swedenborg, Rumi si Bill Viola, Emily Dickinson, sunt de mare ajutor. Dar mai trebuie sa amintim de un poet mare si ciudat, William Blake. Voi reveni.

Ecouri

  • Constanta Corbea: (1-8-2005 la 00:00)

    Nu stiu cum sa incep… Am cunoscut doar doua persoane care aveau o sensibilitate aparte fata de poezia lui Arghezi, una fiind un profesor al meu de la Universitatea Bucuresti.
    Dumneavoastra sunteti din aceeasi categorie fina si superioara. Citatele pe care le-ati dat fac parte si din patrimoniul meu cultural si de suflet, le stiu pe de rost, le mai murmur uneori. Volumul „Cuvinte potrivite”- intra in biblioteca de aur a tarii. Si ce de frumuseti! Ce ziceti de Duhovniceasca, de Intre doua nopti, de Oseminte pierdute, de Psalmi, de De-a v-ati ascuns, etc.

    Va multumesc pentru ceea ce scrieti si mai ales pentru talentul si sensibilitatea cu care scrieti. Felicitari!



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
El mundo Botanica

Mă înalţ deasupra câmpiei Albe ca un perete văruit de curând; Imensă, fără margini parcă. Nu există Nord, nu există...

Închide
3.236.112.101