caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Marturii



 

Pichetul de graniceri

de (27-6-2005)

La ieşirea din Coronini spre sud-est, pe drumul ce merge spre Orşova, a fost cândva pichetul de grăniceri. Paznic de nădejde a graniţei cu vecinii noştri sârbi, ochi magic al statului nostru în zona de sud vest. Aici erau cartiruiţi grănicerii care vegheau ca nimeni să nu privească cel puţin, spre malul fost iugoslav, unde foarte mulţi români îşi căutau fericirea spre occidentul care azi ne refuză.

Dunărea a fost cel mai fidel grănicer de a lungul istoriei de veacuri al spaţiului carpatic, ducându-şi apele mai întotdeauna învolburate în aval, acolo unde le aşteptau vechile cleanţuri ascunse în adâncuri. Acum nu mai există pericolul stâncilor deoarece, fie au fost distruse, fie au fost acoperite de apele lacului de acumulare, ale actualului baraj de la hidrocentrala electrică de la Porţile de Fier, dată în folosinţă în 1972.

Acum din vechiul pichet, a mai rămas doar o clădire cu ziduri coşcovite şi părăsite, cu ochii ferestrelor goliţi de banalele geamuri, privind spre drumul pustiu acum. Restructurarea sistemului de apărare a graniţelor României, a făcut ca aici să nu mai existe nimeni, pentru a păzi măcar patrimoniul destul de consistent cândva. Totul e pustiu. Peste puţin timp această clădire va dispare, cum au dispărut şi altele, cărămidă cu cărămidă. Cu puţină voinţă din partea unor autorităţi aici se putea face în locul ruinelor, un mini hotel pentru toţi pescarii amatori ce vin din Timişoara, Reşiţa sau alte localităţi, care dorm prin autoturismele personale sau prin corturi improvizate, putând să fie cazaţi decent în condiţii mult mai umane.

Întrebarea ar fi, dacă se vrea distrugerea acelui bastion al pazei din vremuri de acum apuse, care a făcut destul de multe victime din rândul celor ce voiau libertatea cu orice preţ? Pe aici când treceai, nu puteai să întorci privirea spre malul celălalt căci erai catalogat drept ,,trădător’’ şi puteai să fii cazat aici fără voie, şi mai presus de atât să ieşi bine tăbăcit de către soldaţii în termen, care voiau o permisie sau o avansare la ,,excepţional’’.

Pe marginea acestui subiect ar fi multe de spus. Mă rezum doar la acest inocent articol
————————

Continuare din numarul trecut:

CLISURA DUNĂRII – file din istoria ocrotirii sănătăţii -II-

Oraşul Moldova Noua a devenit din anii 1960 un centru minier al cuprului ceea ce a făcut ca dezvoltarea zonei să ia amploare până in anii 1990 când producţia de cupru a început să scadă vertiginos.

Autorul lucrării mai sus menţionate arată că in anul 1927 se construieşte primul spital, strict necesar pentru această parte de ţară foarte izolat. Dar acesta nu va mai face faţă cerinţelor din anii amintiţi (1960-1975) avându-se în vedere dezvoltarea vertiginoasă a intreprinderii miniere, cât şi ale şantierelor din oraş, ajungându-se în perioadele de vârf la circa 15.000 salariaţi.

În anul 1969 începe construcţia unui spital orăşenesc cu o capacitate de 200-300 paturi, ce va fi dat în folosinţă la 9-iulie-1976, primul director fiind numit insuşi autorul acestei cărţi, dr.Ioan NISTORAN, funcţie ce a deţinut-o peste 25 ani.
La Spitalul din Moldova Nouă au funcţionat de a lungul multi medici care nu erau din Clisura Dunării. În 1939 venea aici medicul chirurg militar Pius BRÂNZEU cunoscut şi ca un reputat şahist. Lista medicilor veniţi în zonă este destul de consistenta voi enumera câţiva; dr. Martin SLOVENSKI şi dr.Veronica POPOV internişti. Dr.Gheorghe GAMBER, dr.Mircea BUTNARU, dr.Emil CABA, dr.Iosif SZUCSIK şi dr. Romeo DUMITRESCU medici chirurgi. Dr.Nicolae CRIŞAN psihiatru, dr. Constantin PĂTRUCĂ ginecolog, dr.Eugen POŞIAR nutriţionist.

Aceşti medici indiferent de specialitatea avută şi-au adus contruibuţia la menţinerea stării de sănătate a populaţiei din zonă urcând pe treptele ierarhice ale specialităţilor respective.
De remarcat rămânerea în Moldova Nouă prin adopţie a medicilor: dr. Victor MIHALCA specialitatea chirurgie împreună cu soţia sa farmacista Eugenia MIHALCA. Dr.Erich GION radiolog cu soţia sa Graţiana GION veniţi din judeţul Timiş.Dr. Elisabeta MOZA născută Moţiu, dr.Maria CÂMPIAN născută Puşcaşiu şi dr.Lia Mariana NISTORAN, medici pediatri. Dr.Ioan GUGA ginecolog şi dr.Ioan LOOR internist, veniţi din Oraviţa; Dr. Octavian CENDA medicina muncii venit din Bucureşti. Dr.Maria NISTORAN născută Alexandriuc, medicină generală venită di judeţul Suceava.

Astfel într-o zona izolată, la 100 km. De Orşova şi 110 km. de Reşiţa reşedinţa judeţului Caraş Severin aceşti medici şi-au sacrificat multe vise şi au rămas pentru ca sănătatea din Clisura Dunării să aibă standarde mai ridicate.

Mihai LEONTE – Moldova Veche
n.a. Episodul următor: medici născuţi în Clisura Dunării.

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
DILEMĂ OPŢIONALĂ

Se spune că-în a boilor împărăţie, oamenii conveţuiau ca o mică etnie, ce deşi marcată de diverse vicii, statului boiesc...

Închide
3.236.83.154