Am primit permisiunea domnilor Mihai Gotiu si respectiv Daniel David pentru a propune urmatorul eseu tot in cadrul rubricii Ultima Ora, fiind un articol de Ultima Ora. Articolul de mai jos apare astazi si in cadrul Clujeanului (www.clujeanul.ro).
—————————
Cearta intelectualilor II
Celebra „ceartă a intelectualilor”, declanşată anul trecut, cunoaşte un nou episod, care îl are în centru pe vicepreşedintele ICR Mircea Mihăieş
de MIHAI GOŢIU
„Cearta intelectualilor”, cum a fost denumită, s-a constituit în „delicatesa” vieţii culturale române în vara şi toamna anului trecut. Pornită de la divergenţele de opinii dintre regretatul Adrian Marino şi Andrei Pleşu, disputa a cuprins rapid o mare parte a intelectualităţii române.
Departe de a se fi încheiat, „cearta” a primit noi valenţe. Într-un text publicat în „România literară”, pe 20 aprilie, Mircea Mihăieş, vicepreşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), l-a atacat pe Sorin Adam Matei, autorul eseului „Boierii Minţii”, un volum care a fost invocat de numeroase ori în luările de poziţie de anul trecut.
„Patrupede din Mid-West”
Pamfletul lui Mihăieş nu se rezumă însă doar la Sorin Adam Matei şi la cartea sa, ci, prin generalizare, atinge o întreagă generaţie de profesori şi cercetători de origine română angajaţi la universităţi nord-americane sau occidentale. Aceştia sunt catalogaţi drept „resentimentari, rataţi, mediocri, „nesemnificativi în America sau Canada, unde s-au pripăşit pe la universităţi cam de faima celor de la Muscel sau Slobozia”. „Vai de sufletul lor cotropit de nostalgii, vai de singurătatea lor cu adevărat dureroasă, o singurătate pe care n-o poate şti decât cineva care a petrecut câtva timp în state gen Milwakee (! – Milwakee e oraş, nu stat – n.r.), Colorado, Iowa, Nebraska şi celelalte, unde numărul oilor îl covârşeşte pe cel al oamenilor şi unde distanţa până la primul oraş de Doamne-ajută nu se socoteşte în mile, ci în anotimpul în care poţi ajunge până acolo”, se arată în articolul „Oierii minţii”, în care Mihăieş îi mai numeşte pe cei în discuţie „patrupede din Mid-West-ul american”.
Demiterea de la ICR
Reacţia a venit din partea unui grup de 23 profesori şi cercetători de origine română angajaţi la mai multe universităţi nord-americane. Aceştia au semnat la sfârşitul săptămânii trecute o scrisoare deschisă adresată lui Traian Băsescu, prin care cer demiterea lui Mihăieş din funcţia de vicepreşedinte ale ICR (instituţie aflată sub patronajul Preşedenţiei României – n.r).
Aceştia consideră că Mircea Mihăieş aduce atingere „unei întregi generaţii culturale care a decis să se stabilească în Statele Unite şi Canada”. Semnatarii consideră că cineva „care promovează acest gen de insulte şi stereotipuri”, este incapabil „să promoveze o diplomaţie culturală inteligentă, o reintegrare reală a diasporei româneşti şi îmbunătăţirea imaginii culturii române în lume”.
ZC a primit din partea unuia dintre semnatarii acestei scrisori, Daniel David, un text referitor la răspunsul primit din partea lui Horia-Roman Patapievici, preşedintele ICR, pe care îl publicăm alăturat.
Daniel David este doctor în psihologie, conferenţiar la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj şi cadru asociat la Mount Sinai School of Medicine şi la Albert Ellis Institute din New-York
Despre Stele şi Boieri…
de DANIEL DAVID
Nu mă îndoiesc, aşa cum sugera şi domnul Patapievici, că în articolul domnului Mihăieş pot fi găsite idei interesante care puse într-o formă potrivită ar fi putut declanşa o dezbatere de substanţă.
Forma în care au fost puse aceste idei arată însă un reflex al trecutului de care domnul Mihăieş nu a scăpat! Spre exemplu, este inacceptabil pentru un intelectual să facă generalizări nepermise, prin care cu voie sau fără de voie aruncă cu etichete asupra unei întregi generaţii de profesionişti români din SUA, unii din această generaţie neîmpărtăşind neaparat ideile „junelui” (cum îl numeşte domnul Mihăieş pe autorul lucrării „Boierii Minţii”) domnul Sorin Adam Matei.
Reacţia domnului Patapievici la scrisoarea noastră de protest, prin care spune că în loc să ne plângem domnului Băsescu era mai demn să intrăm într-o dispută de idei cu domnul Mihăieş mi se pare în acest context de neînţeles de la un om de anvergura intelectuală pe care o are domnia sa. Disputele de idei se fac între oameni care împărtăşesc un vocabular şi un discurs argumentativ comun, altfel totul este pierdere de vreme. As dori să ştiu de câte ori domnul Patapievici a intrat în dezbatere de idei cu domnul Corneliu Vadim Tudor?
Atunci de ce îi „dojeneşte” pe intelectualii români din SUA că nu intră în dezbatere de idei cu domnul Mihăieş, acesta având un discurs asemănător ca structură cu cel al domnului C. V. Tudor (focalizare pe etichetare şi pe persoană în loc de focalizare pe idei, utilizarea argumentelor „ad hominem”, “ad verecundiam” etc.). Noi ne-am adresat preşedintelui României, considerând că prin reflexele pe care le arată domnul Mihăieş nu este indicat pentru poziţia de vicepreşedinte al ICR. Dacă vicepreşedintele ICR se ia la „trântă” cu o întreagă generaţie de profesionişti români din strainătate (riscul generalizării pe care aţi făcut-o domnule Mihăieş!) ce să mai aştepte aceştia de la România şi de ce le-ar păsa de România? Rolul ICR este să-i atragă nu să-i îndepărteze pe aceştia de România! În calitate de scriitor, domnul Mihăieş poate face ce vrea dar în calitate de vicepreşedinte al ICR, NU. Această funcţie necesită o anumită eleganţă şi diplomaţie! Noi asta am cerut: domnul Mihăieş să fie eliberat din funcţie pentru a putea avea o dezbatere de idei aşa cum şi-o doreşte!
În plus, intelectualii români, numiţi de unii colegi „boieri ai minţii”, trebuie să înţeleagă că este timpul ca unul din criteriile de evaluare a valorii producţiilor culturale din România să devină şi vizibilitatea şi impactul internaţional. De faptul unul din scopurile ICR este integrarea valorilor noastre în patrimoniul cultural universal! Ai noştri boieri ai minţii au producţii modeste sau care lipsesc cu desăvârşire din bazele de date internaţionale de prestigiu cum ar fi, spre exemplu, „Art”, Humanities, & Social Science ISI” etc. Asta în timp ce boierii minţii altor culturi (ex. Derrida, Rorty) au sute de contribuţii! Cei mai multi dintre ai noştri boieri au publicaţii locale care nu au trecut încă testul rigorii internaţionale. Acesta era unul din mesajele generaţiei din străinătate: nu mai vrem vedete culturale locale ci vrem stele culturale cu vocaţie europeană şi internaţională!
Fie domnul Mihaies fie unul dintre aparatorii sai a afirmat ca nu poate gasi cu amazon.com pe nici unul din autorii scrisorii, sugerand ca nici unul dintre ei nu a scris vreo carte. Problema cu acest argument este ca in mediul academic american, in unele stiinte nu se mai scriu carti (care nu sunt examinate critic de catre alti specialisti) ci articole (care sunt peer-reviewed). Cei mai buni specialisti in aceste domenii scriu carti doar cand au adunat o multime de articole pe o singura tema care pot fi reluate intr-o carte. De exemplu, unul dintre recipientii medaliei Clark (cel mai bun economist sub 40 de ani), Steven Levitt, de abia anul acesta a scris prima carte. Daca domnul Mihaies sau altcineva il cauta cu amazon.com acum un an nu l-ar fi gasit, chiar daca el era recunoscut de specialistii in economie ca fiind unul dintre cel mai buni economisti in viata. Folosirea acestui argument dovedeste necunoasterea a cel putin unei parti din viata academica americana criticate.