caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Republica Moldova



 

Festival cu instigare la revolutie…

de (9-5-2005)

În ultimii cîţiva ani (ca să nu zic tocmai de la începutul acestui mileniu) toate activităţile, fie politice, sociale, culturale sau de oricare alt gen, desfăşurate în R. Moldova şi în special în Chişinău, au fost privite drept atentat la statalitatea moldavă sau persoana preşedintelui nostru democrat, dacă acestea nu au fost coordonate sau “unse” în instanţele de resort.

Se pare că şi Festivalul Internaţional de Film Documentar Cronograf, ajuns la cea de-a patra ediţie, nu avea de ce să fie trecut cu vederea. Nu am făcut decît să investim banii adunaţi pe parcursul unui an, puţinul timp liber pe care îl avem pe lîngă activitaţile de bază şi răbdarea care se vede că ne-a fost hărăzită din plin. Nu am vrut decît să aducem ceva frumos şi diferit în faţa oamenilor şi să prezentăm celor străini frumosul pe care îl avem noi. Nu am încercat să scoatem un profit, altul decît satisfacţia morală că am realizat ceva inedit, altceva decît are Moldova zi de zi.

Am vrut doar… e chiar atît de mult, de rau?

Poate oamenii noştri nu sunt gata să privească documentare din afară, poate acestea le-ar induce definiţia “falsei” democraţii în defavoarea celei “adevărate” pe care o invocă guvernanţii nostri, poate sub pretextul filmelor documentare, în ţară ar pătrunde materiale propagandistice împotriva regimului (“sistem” ar fi prea mult spus, nu suntem destul de organizaţi şi nici de inteligenţă nu putem fi invidiaţi); poate în loc de casete, carcasele conţin bani neimpozitaţi sau poate…

E greu să ghicim adevăratele motive sau cu atît mai mult să le auzim de la cei vizaţi, dar cert este că în momentul în care au început să vină casetele din străinatate, la vamă ni s-a cerut pentru fiecare material un preţ triplu valorii adevărate a casetei sau CD-ului, chiar dacă pe fiecare pachet este clar scris: „Valoare necomercială!” Apăruse la un moment dat chiar gîndul să renunţăm la organizarea festivalului, la urma urmei o facem din simţul aventurii, vrem să facem ceva memorabil.

În loc să primim susţinere, măcar morală că la alta nici nu ne aşteptam, în loc sa fie promovate valorile culturale ale acestui stat căci doar aşa poate afla lumea de Moldova (nu cea care produce vinuri bune şi forţă ieftină de muncă, dar un popor cu simţul frumosului şi oameni talentaţi), organele abilitate ne pun beţe în roate pe care (culmea democraţiei) le argumentează prin lege. Îmi imaginez reacţia din două cuvinte a unui regizor din Marea Britanie, să zicem, cînd primeşte o scrisoare de genul: “Ne cerem scuze, conform legii vamale a Republicii Moldova, materialul dumneavoastră a fost evaluat de experţi ca avînd o imensă valoare comercială, şi nu poate intra în ţară decît dacă se achită o taxă triplă valorii suportului sau dacă expediati caseta pe numele unei persoane particulare.”

Să ştiţi că anume astfel de scrisori am fost nevoiţi să scriem! Unii realizatori, care probabil cunosc realităţile lumii a treia (ne încadrăm perfect, nu?), au urmat instrucţiunile, alţii au găsit de cuviinţă că nu merită să ne culturalizeze… vorba unui fost şef de-al meu: “Dacă vezi că se îneacă omul, sari să-l ajuţi, dar dacă, după ce l-ai salvat, sare din nou în apă, lasă-l în pace.”

Am fi vrut să fie asta ultima problemă dar n-a fost să fie. După ce s-au făcut rezervări la unul din hotelurile de stat*, după ce eram siguri că, cel puţin oaspeţii vor fi cazaţi în condiţii normale (demne doar de deputaţi*)… primim înştiinţarea cum că nu ştiu ce delegaţie vine în aceeaşi perioadă cu festivalul nostru şi…mă rog, interesele de stat în primul rînd. Putea fi mai rău, putea fi pur maldavineşte, te prezinţi cu oaspetele şi ţi se spune că nu sunt locuri, deci e un caz fericit şi ar trebui să fim mulţumiţi că am fost avertizaţi din timp.

Altă durere a noastră e mediatizarea festivalului, dar nu am îndrăznit să insistăm prea mult, că, deh mă rog, tre să recunoaştem nu suntem mai importanţi decît Marele Război pentru Apărarea Patriei, care a monopolizat spaţiul de emisie al televiziunii(lor) publice din această lună prin cîntece patriotice (toate în limba rusă, aşa că PPCD nu are nici o atribuţie) şi nici serialele străine dublate în manieră sovietică nu pot fi întrerupte pentru un oarecare festival de film documentar, mai ales dacă e internaţional!

Trebuie să recunoaştem că avem şi filme din Germania şi poate…chiar, uite că… se pare asta s-ar preta ca motiv serios de interzicere a casetelor străine…
Mai sunt cîteva zile pînă la festival şi încercăm să ne încadrăm în termeni (măcar ceea ce depinde de noi să iasă bine). Cel puţin am învăţat că nu poţi să te bazezi pe promisiuni sau contracte, deoarece oricare din ele s-ar putea intersecta la un moment dat cu interesele de stat şi nu ne rămîne decît să-I sunăm pe puţinii noştri parteneri în fiecare zi ca să fim siguri că nu au greşit cumva în faţa greilor (e uşor la noi să calci strîmb).

Invităm pe toţi amatorii de film, inclusiv demnitari de stat şi personae cu putere de decizie, s-ar putea să vă mustre locul unde ar trebui să fie conştiinţa pentru ce aţi/n-aţi făcut, ceea ce ar fi un plus pentru noi sau poate vă vine ideea unei noi taxe (statul nu ar avea decît de cîştigat, nu?)

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.161.40.41