caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Cai Spre Noi Insine



 

Mein Vater war ein Wandersmann (2)

de (17-4-2011)

Inainte de Florii, intr-un inceput de aprilie cand cu ploaie, cand cu lapovita o pornesc pe jos pe Ste Catherine, una dintre arterele mai vechi, mai controversate din centrul Montrealului.

Strada isi poarta amprentele primelor centre comerciale datate din 1890 si isi rostogoleste astazi nu numai o istorie intesata de centre universitare celebre, ci si de noi puncte de atractie generate tocmai de spiritul cosmopolitan al unei metropole unice in lume.

Daca la Viena intalnesti lume eleganta plimbandu-se la miezul noptii in plin centru, daca la Paris bistrourile din Montparnasse raman deschise, daca la Londra micul dejun se serveste cu bere – la Montreal retraiesti specificul atator colturi de pe mapamond tocmai pe aceasta strada intinsa pe cativa kilometri.

Club de striptease visavis de o biserica

Club de striptease visavis de o biserica

Babilonul montrealez nu se infatiseaza ca un turn al haosului. Biserica anglicana se afla la cateva sute de metri de o biserica catolica. Centre comerciale, magazine de bijuterii si institutii bancare se insiruie inghesuindu-se in reclame luminoase ori in pancarte desenate naiv.

Iernile lungi, abundente in ninsori, au favorizat cresterea unei mentalitati predispuse oricand la iesiri in cluburi de noapte, in baruri, la festivaluri de arta etc.

Totodata, un oras subteran,  cu intrarile din Place Bonaventure, Place Ville Marie ori Centre Eaton ofera zeci de restaurante, galerii de moda si accesul la gara centrala din Montreal.

Sufletul montrealezului se caracterizeaza in primul rand prin toleranta la nou, la extragavanta, la orice. Bisericile si universitatile convietuiesc cu cluburile de striptease, cu frizerii si chiar restaurante unde personalul feminin te serveste in costumul lui Adam.

Magazin de lenjerie intima La vie en rose.

Magazin de lenjerie intima La vie en rose.

Oamenii sunt prietenosi si saritori sa te ajute, sa te indrume la nevoie. In niciun oras din lume nu m-am simtit mai in siguranta decat aici.

La cativa pasi de Place des Arts, un loc ales si destinat serilor de opera, concertelor de gala in spatele unor ziduri paraginite prostituatele isi ofera servicile. Nu lipseste nici cartierul homosexualilor, numit Gay Village.

Preturile joase, posibilitatea la indemana saracului si a bogatului in a petrece momente de neuitat in popasul turistic versus Manhattan sau Champs Elysees.

Retraiesc tineretea primilor mei ani trecuti in acest oras privind trecatorii, vitrinele si mai ales femeile.

Cobor in orasul subteran.

Intr-un restaurant cu bucatarie deschisa, un bucatar ascutind cutitul cu o anume distinctie imi atrage atentia si ii spun admirativ:

–          Bon travail, mon ami !

Mamad, prietenul regasit.

Mamad, prietenul regasit.

Sa innebunesc nu altceva, tipul nu este decat unul dintre prietenii mei cei mai buni din Montreal cu care lucrasem aproape doi ani, in doua restaurante. Ne leaga amintiri, aventuri, escapade cubaneze si prezenta noastra la un stand international al bucatariei pe Ile des Soeurs ( Les Fetes Gourmandes).

Au trecut peste noua ani de la ultima intalnire. Mamad e numele lui si este originar din Insulele Mauritius. Pasiunea de bucatar sef se impleteste cu arta judo-ului. De peste doua decenii antreneaza sute de elevi intr-un club sportiv. Cativa dintre ei au devenit campioni mondiali.

–          Putain, imi spune el…

Ne cautam de ani. Ne gandeam ca vom muri si nu ne vom revedea

Lucreaza ca sef al unei dughene de mancaruri mexicane. Imi prezinta proprietarul, un libanez casatorit cu o neozelandeza. Depanam momentele anilor petrecuti impreuna. Ma recomanda ca un bun bucatar, nu numai ca prieten. Daca as fi ramas mai mult in Montreal m-ar fi tentat sa-mi pun sortul si sa intru din nou in bucatarie. Anii si-au cernit zapada pe fruntile noastre, si nu se mai topeste.

Ma despart de Mamad, de amintirile iscate la un pahar de vorba, ma indrept catre scarile rulante si nu privesc inapoi. Imi revine obsesiv cantecul de petrecere cu carute colorate ce trec, si tot petrec.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
34.239.172.52