caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Relativităţi Culturale



 

I AM A ROMANIAN: THE BUCHAREST – TEL AVIV ROUTE”

de (3-4-2011)

În ziua de 29 martie 2011 a avut loc un simpozion special la Universitatea Ben-Gurion din Neghev, de la Beer-Sheva. Tema simpozionului: „I am a Romanian: the Bucharest-Tel Aviv Route” (=Sunt român: axa Bucureşti – Tel Aviv). Simpozionul a fost organizat de Universitatea Ben-Gurion din Neghev în colaborare cu Institutul Cultural Român din din Tel Aviv, precum şi cu ajutorul Centrului pentru studierea politicii şi societăţii europene, Asociaţiei Imigranţilor din România în Israel (HOR), Organizaţiei Unitariene a Evreilor din România în Israel (AMIR). Simpozionul a fost urmat de deschiderea unei expoziţii de artă, în care au fost prezentate lucrări de pictură, desen şi sculptură ale unor artişti israelieni originari din România, evrei din România şi români. Unul dintre scopurile simpozionului a fost prezentarea influenţei scriitorilor şi artiştilor evrei din România în lume şi a acelora dintre ei imigraţi în Israel în perioade istorice diferite, în Israel. Alt aspect tratat în cadrul simpozionului a fost cel al imaginii imigranţilor evrei din România în Israel, în societatea şi arta israeliană. Organizatorii simpozionului au fost profesorul universitar Haim Maor, şeful Departamentului de Arte al Universităţii Ben-Gurion, care a fost şi curatorul expoziţiei  (menţionăm că el nu este originar din România) şi doamna doctor Gina Pană, directoarea Institutului Cultural Român din Tel Aviv. La deschidere, simpozionul a fost salutat de asemenea de profesorul universitar David Newman, decanul Facultăţii de Ştiinţe Umanistice şi Sociale din cadrul Universităţii Ben-Gurion; de Ambasadorul României în Israel, doctorul Edward Iosiper: de fostul ministru israelian Micha Harish, originar din România, preşedinte al Organizaţiei Unitariene a Evreilor din România în Israel; de activistul Zeev Schwartz, preşedinte al Asociaţiei Imigranţilor din România în Israel.

Temele simpozionului, participanţii şi dezbaterile

Problemele dezbătute în cadrul simpozionului au fost în domeniile istoriei culturale şi literare. Participanţii au fost cercetători din Israel şi din România cu preocupări şi lucrări publicate în aceste domenii. Dezbaterile au avut loc în limbile engleză şi ebraică, în prezenţa unui public larg. În cadrul simpozionului au avut loc patru sesiuni. Prima, cu caracter general, a inclus saluturile organizatorilor, precum şi două comunicări interesante, cu caracter general, referitoare la relaţia între România, evreii din România şi Europa, precum şi asupra poziţiei României în Europa. Cea de a doua sesiune a fost dedicată istoriei, teologiei şi folclorului, a interinfluenţei între etniile evreiască  şi românească în aceste domenii, precum şi a influenţei folclorului românesc în Israel. Sesiunea a treia a fost dedicată artelor plastice şi cinematografiei, referirile fiind la artişti evrei din România şi originari din România imigraţi în Israel, precum şi la modul de prezentare a originarilor din România în cinematografia israeliană dealungul deceniilor. Ultima sesiune, a patra, a fost dedicată literaturii „acolo şi aici”, respectiv a câtorva aspecte din creaţia literară a unor scriitori evrei din România şi originari din România, accentul fiind pus pe prezentarea mediului evreiesc (dar nu numai a lui) în operele literare ale acestor scriitori.

Care este raportul între România şi Europa, precum şi care este (şi a fost, in secolele precedente) imaginea reciprocă a fiecăreia în ochii celeilalte? Întrebări pe care şi le-a pus doctorul Rafael Vago de la Universitatea din Tel Aviv şi la care a reuşit să răspundă într-o formă interesantă în comunicarea pe care a ţinut-o, intitulată „România şi Europa, Europa şi România, imaginea reciprocă”. Aceasta a fost prima comunicare din cadrul simpozionului. Problema discutată este actuală, în cadrul integrării europene a României. Autorul comunicării a citat diferite izvoare menite să susţină afirmaţiile sale, referitoare la poziţia României în Europa dealungul istoriei. Comunicarea lui a fost urmată de cea a doamnei doctor Măriuca Stanciu de la Universitatea din Bucureşti şi Biblioteca Academiei Române, care s-a referit la doi savanţi evrei din România în Europa în secolele 19-20, Moses Gaster şi Lazăr Şăineanu. Autoarea a reuşit să prezinte aceste două figuri intelectuale într-o formă concentrată şi interesantă. Deci, doi intelectuali evrei din trecut care au locuit în ţări vest-europene după ce au fost siliţi să părăsească România – Gaster în Anglia şi Şăineanu în Franţa – au contribuit la cunoaşterea României şi a culturii române în Europa , pe lângă faptul că au contribuit ei înşişi la dezvoltarea culturii române în domeniile lor – lingvistica şi studiul folclorului. Aici trebuie să adăugăm că este vorba totuşi de doi oameni care erau asemănători între ei pe  de o parte, dar diferiţi în gândire pe de alta, în special în ceea ce priveşte atitudinea lor faţă de iudaism şi apartenenţa la etnia evreiască.

Tânăra cercetătoare Adina Babeş, doctorandă, aflată cu o bursă la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a vorbit despre primii israelieni de origine română pe baza documentară a cererilor lor de emigrare din România şi de imigrare în Israel. Doctorul Shlomo Leibovici-Laish, preşedintele Asociaţiei Culturale Mondiale a Evreilor Originari din România a vorbit despre „influenţe reciproce între folclorul românesc şi folclorul evreiesc”, subliniind asupra interinfluenţei culturilor populare ale celor două etnii aflate în contact dealungul secolelor. El a menţionat existenţa unor  asemenea interinfluenţe în domenii diferite, printre care cele ale muzicii, dansului, comportării zilnice, superstiţiilor. În cadrul comunicării sale, el a menţionat şi elemente de influenţă românească pătrunse în folclorul evreiesc şi transmise pe această cale în cultura şi folclorul israelian. Profesorul universitar Moshe Idel, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, specialist de talie mondială în domeniul misticii iudaice, a vorbit despre influenţa cărţii mistice iudaice Zohar în scrierile renumitului cercetător român al istoriei religiilor, Mircea Eliade. În cadrul comunicării sale, profesorul Moshe Idel a arătat influenţa Cabalei asupra lui Mircea Eliade. Cercetătoarea Liana Cojocaru s-a referit la specificul evreiesc est-european, aşa cum se oglindeşte în basmele populare din zona intra-carpatică.

În cadrul sesiunii de arte, s-a vorbit despre influenţa lui Constantin Brâncuşi asupra artei israeliene (de către profesorul Mordechai Omer, de la Universitatea din Tel Aviv). Cercetătorul Amitai Mendelsohn, de la Muzeul Israel din Ierusalim a prezentat „călătoriile lui Reuven Rubin: România – Paris – New York – Palestina, 1914-1923”.  Pictorul Reuven Rubin (Zelicovici), unul dintre clasicii modernişti ai picturii israeliene, născut la Galaţi şi crescut la Fălticeni, a pictat imagini diferite legate de viaţa evreimii române. El a imigrat în Palestina mandatară în anul 1923. În anul 1948, el a fost primul ambasador al Israelului în România. Picturile lui continuă să fie apreciate şi căutate de muzee şi colecţionari. Cercetătoarea Raya Zommer-Tal, de la Muzeul Ianco-Dada,  de la Ein-Harod, Israel, a vorbit despre „Marcel Iancu artistul modernist: capitolul românesc” din viaţa şi creaţia lui. Singura comunicare în domeniul artei cinematografice a fost a cercetătorului Liviu Carmely, de la Universitatea din Tel Aviv. Intitulată „Casa de pe strada Tabenkin: România în cinematografia israeliană contemporană”, comunicarea a subliniat diferite aspecte din prezentarea imigranţilor evrei originari din România în filme israeliene dealungul istoriei, de după întemeierea statului Israel. Printre altele, autorul comunicării a subliniat aspecte comice ale prezentării acestor imigranţi în anii 50-70 ai secolului 20, prezentare însoţită de aspecte umoristice, în care apar tipuri interesante, precum un jucător de cărţi, o prostituată, alţi indivizi din lumea interlopă. Dar aceşti oameni au ceva special, care a atras atenţia regizorilor şi actorilor, o filozofie a vieţii şi un mod de gândire şi de comportare specific, uman. Autorul comunicării a citat o expresie încetăţenită în Israel – şi care se reflectă în prezentarea acestor personaje: „Romany zeh miktzoa” (=A fi român este o meserie). Zicală care include specificul, dar şi aspecte interioare referitoare la modul de a face faţă greutăţilor vieţii în condiţii dificile, într-o ţară nouă. Este reflectarea greutăţii vieţii imigrantului, căruia nu-i rămâne decât să ia lucrurile parte în serios, parte în uşor, nevoit fiind a face totul pentru a supravieţui. Tipul imigrantului care – adăugăm din punctul nostru de vedere – s-a născut parcă la Sholem Alechem („Râdeţi, doctorii spun că râsul e sănătos”), parte la personajele lui Ion Luca Caragiale, parte la „sufletul candriu de papugiu” şi parte la renumitul Alexis Zorba al lui Nikos Kazantzakis.  Imigranţi care au moştenit această combinare între suferinţă şi zâmbet şi au adus acest caracter cu ei, în Israel. Ar fi vorba oare despre o imagine negativă a „românilor” (respectiv a evreilor români imigraţi în Israel) în noua lor ţară, reflectată în cinematografie în mod critic, insultător, înjurios, reflectând expresia israeliană „Romany Ganav” (=român hoţ)? Nu credem. Tocmai datorită prezentării umoristice, în care este vorba despre un umor al durerii, al luptei pentru supravieţuire. Ulterior, în cinematografia israeliană au apărut figuri de lucrători români nevoiţi să facă faţă greutăţilor din Israel, fapt prezentat de autor în comunicarea sa, care a stârnit unele dispute. Autorul comunicării a vorbit şi despre un film realizat de el însuşi, despre biografia grea, plină de suferinţe a propriei sale persoane. Toate comunicările din domeniul artelor plastice şi vizuale au fost însoţite de material ilustrativ bogat, prezentat pe ecran cu ajutorul computerului. În privinţa comunicării din domeniul cinematografiei, ea a fost însoţită de secvenţe din filme diferite.

În cadrul sesiunii de literatură, profesorul Michael Finkenthal de la Universitatea Ebraică din Ierusalim a prezentat o comunicare referitoare la preocupările estetice şi artistice ale poeţilor surealişti din cel de „al doilea val” din România: Gherasim Luca, Paul Păun, Dolfi Trost. Toţi aceşti trei poeţi erau evrei şi au reprezentat un capitol special în istoria literaturii române moderne. Doamna doctor Codruţa Gabriela Antonesei, de la Universitatea din Iaşi, a prezentat o comunicare intitulată „Imagini ale vieţii urbane în proza lui Ury Benador, Isac Peltz şi Ion Călugăru; aspecte ale receptării literare ale acestor trei autori”.  Comunicarea ei s-a referit la mediul evreiesc sărac din România interbelică reflectat în operele acestor trei scriitori evrei, care au descris acest mediu, fiecare în felul lui, precum şi la modul în care opera lor, care includea aceste descrieri, o lume specifică necunoscută iniţial cititorului intelectual român – a fost receptată şi înţeleasă de aceşti cititori. Subsemnatul, doctor Lucian-Zeev Herşcovici, lucrător la Biblioteca Naţională din Ierusalim, am prezentat comunicarea „Totalitarismul comunist şi negarea Holocaustului: descrierea lor critică în scrierile lui Norman Manea”. În această comunicare m-am referit la aspectele menţionate, aşa cum am înţeles că apar în opera scriitorului român de origine evreiască Norman Manea,  care trăieşte în exil în Statele Unite ale Americii, atât în scrierile sale dinainte de autoexilare (1986) cât şi în scrierile sale de după autoexilare, inclusiv în cele de după revoluţia din anul 1989 şi de după prima lui vizită în România din anul 1997.

Expoziţia de artă

Simpozionul a fost urmat de deschiderea unei expoziţii de artă, în cadrul căreia au fost prezentate lucrări ale unor artişi contemporani, dar şi ale unor artişti din generaţii mai vechi, unii dintre ei nemaifiind în viaţă. Artişti din România şi din Israel. La deschiderea expoziţiei, profesorul Haim Maor, de la Universitatea din Beer Sheva, a vorbit despre pictorul Edwin Salomon, originar din Transilvania, din ale cărui lucrări unele au fost prezentate şi expuse. Profesorul Maor a vorbit în calitate de curator al expoziţiei. Funcţie în care a fost ajutat de un număr dintre studenţii lui, care urmează cursuri în domeniul curatorial artistic. La deschidere a vorbit şi una dintre studentele sale. Salutul universităţii a fost adus de rectorul ei, originar din Cluj. Expoziţia, colectivă, include opere realizate de 40 (patruzeci) de artişti. Nu putem menţiona numele tuturor. Notăm doar că dintre artiştii din generaţiile mai vechi apar picturi de Reuven Rubin, Marcel Iancu, Victor Brauner; dintre artiştii israelieni contemporani originari din România lucrări de Liana Saxone-Horodi, Ruth Oren, Belu Simion Făinaru, Erica Weisz-Schveiger: dintre artiştii români, lucrări de  Irina Botea, Ciprian Mureşan, Vasile Raţă, Dan Perjovschi şi alţii. Cerem scuze artiştilor pe care nu i-am putut menţiona din lipsă de spaţiu, dar ale căror lucrări le apreciem de asemenea în mod deosebit.

Expoziţia a fost prezentată într-un catalog bogat ilustrat, în limbile ebraică şi engleză, editat de profesorul Haim Maor.

Desigur, sunt încă multe teme care nu au fost prezentate, precum şi mulţi artişti de valoare care nu au putut expune în cadrul expoziţiei. Dar desigur, poate cu ocazii viitoare…

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.224.91.246