caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Societate civila



 

Speranţă la metru plat

de (3-4-2011)
4 ecouri

Casele modulare imediat dupa mutarea locatarilor, mobila care nu a incaput sta sub cerul liber. Foto Florin Gherasim

Din ultimele zile ale Postului Crăciunului –  când au fost dislocaţi de pe strada Cantonului şi mutaţi cu forţa în casele modulare din vecinătatea gropii de gunoi a Clujului –  şi până acum, în Postul Paştelui, comunitatea de romi alcătuită din 168 de adulţi şi 72 de copii a ieşit din colimatorul presei, dar şi din atenţia primăriei (care a onorat invitaţiile la dezbaterile organizate de societatea civilă, exclusiv cu scrisori oficiale).

Se spune că obişnuinţa este a doua natură a omului, dar mă îndoiesc că cineva se poate obişnui să locuiască într-o cameră de 18 metri pătraţi, pe care o împarte cu alte (cel puţin 7) persoane, unde se doarme, se găteşte şi se mănâncă (pentru că bucătărie nu există), se spală şi se pun haine la uscat ; copiii se joacă şi îşi fac lecţiile, părinţii primesc oaspeţi. Mă îndoiesc că cineva se poate obişnui să folosească, în comun cu alte 24 de persoane, o baie de 6 metri pătraţi, unică în felul ei: utilată cu două chiuvete cu apă rece şi două WC-uri, fără a fi despărţite de vreun perete.

Baia diabolica cu doua WC-uri. Foto Cristina Ratz

Acum că a venit primăvara nu mai e nevoie să se facă focul cu lemne în sobe şi se poate deschide uşa pentru a se zvânta pereţii abia tencuiţi care au căpătat igrasie încă din primele zile. Se pot ridica covoarele de pe linoleumul atacat de mucegai şi scoate afară la soare.

Adulţii pleacă la muncă în zori, pe scurtătura care traversează calea ferată, pentru a ajunge la timp la staţia terminus a mijloacelor de transport în comun, aflată la câţiva kilometri distanţă.

Copiii sunt transportaţi la şcoală dimineaţa la ora 7.00, cu autobuzul inspectoratului şcolar şi după ce sunt aduşi înapoi pot zburda în voie pe drumul care duce la rampa de gunoi sau pot bate mingea în apropierea bazinului de depozitare a deşeurilor chimice. Un singur adolescent tenace şi foarte talentat face de mai multe ori pe săptămână  drumul către terenul de antrenament al unui club de fotbal, aflat într-un cartier îndepărtat al Clujului. Şansa unui contract de jucător poate să-l scape din ghetoul proiectat şi construit- în anul 2010 – din banii primăriei, sub numele de cod “locuinţe de necesitate”. Nu se ştie a cui a fost necesitatea, a familiilor de romi care stăteau cu chirie în casele de pe strada Coastei (aflată într-o zonă centrală) sau a primăriei care a demolat casele şi a pregătit terenul, într-un timp record, pentru  investiţii imobiliare.

Camera polivalenta de 18 mp - dormitor, sufragerie si bucatarie pentru minimum 7 persoane. Foto Florin Gherasim

Situaţia comunităţii „relocate” în casele modulare, ignorată de autorităţi şi tratată cu indiferenţă (sau chiar antipatie) de o mare parte a populaţiei, a rămas în atenţia societăţii civile. Dezbaterea organizată în luna ianuarie de Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială de la Universitatea Babeş-Bolyai în colaborare cu Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire a stârnit şi interesul tinerilor arhitecţi de la AreaCub Association, CoopCluj şi Superbia, care au imaginat un proiect temerar: construirea unor locuinţe sociale noi, care respectă standardele impuse de Legea locuinţei, amplasate în diferite zone ale Clujului şi în localităţile limitrofe. Proiectul nu poate demara pentru că nici primăria Clujului şi nici a localităţilor limitrofe nu dispun de teren liber construirea de locuinţe sociale. Terenul trebuie cumpărat. Cu bani. Nici comunitatea de romi exilată la groapa de gunoi şi nici societatea civilă voluntară nu au bani. Şi totuşi ei spun cu încredere: “Împreună vom reuşi!”

Aceste cuvinte se regăsesc şi în denumirea uneia dintre cauzele susţinute de Fundaţia Comunitară Cluj şi alergători la primul maraton internaţional organizat la Cluj, în data de 10 aprilie 2011. Participanţii profesionişti şi amatori înscrişi în competiţie la probele de maraton, semi-maraton şi cursele populare susţin proiecte de implicare în comunitate, recomandate de Fundaţia Comunitară Cluj, pe care le adoptă şi pentru care aleargă. Suporterii pot susţine proiectele adoptate cu o sumă donată pentru fiecare kilometru parcurs.

Ioana Lucia Mica – arhitectă cu experienţă în maratoane montane, Gabriel Bădescu –  conferenţiar universitar, şeful Catedrei de Ştiinţe Politice de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării de la Universitatea Babeş-Bolyai,  Bert Looji – preşedintele asociaţiei Pro Roma, şi activist civic din Olanda, care lucrează în comunităţile de romi din Cluj de peste 15 ani, Borbála Boróka Jobb – doctorand în etnografie, Adrian Dohotaru – doctorand în istorie, jurnalist şi activist civic, Marian Chiriac jurnalist şi maratonist experimentat, precum şi un alergător a cărui identitate este confidenţială vor lua startul la maratonul internaţional pentru strânge fonduri necesare proiectului de construire de locuinţe sociale pentru romii „relocaţi” în casele modulare din zona Pata Rât.

Dacă doriţi să ajutaţi îndeplinirea speranţei la metru plat, înscrieţi-vă pe lista de susţinători ai acestui proiect de pe site-ul Fundaţiei Comunitare Cluj http://www.fundatiacomunitaracluj.ro/

 

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • George Petrineanu: (4-4-2011 la 06:31)

    Ar fi o serie de aspecte de comentat pe marginea problemelor pe care articolul le readuce in actualitate. Miza acestei intamplari este importanta.

    Pe de o parte tragedia unei comunitati aruncate la intamplare intr-un proiect care in aparenta pare coerent. De exemplu, o intrebare care se poate pune aici este cum a putut acst cartier de locuite de facto trece prin filtrul autorizatiei de constructie in conditiile in care incalca vizibil Legea Locuintei.
    Acesti oameni au supravietuit (se presupune) unei ierni aspre dar nu va fi usor nici de acum incolo, asa cum se relateaza in articol.

    O a doua miza, dupa parerea mea, este provocarea de a rezolva favorabil acest proiect. Societatea civila incearca sa o faca pe calea gasirii unui alt loc sau (si) scoaterii acesti miscari facute de primarie in afara legii. Fara sa cunosc detaliile locale imi pun intrebarea daca nu ar trebui studiata o varianta (cu putin noroc mai pragmatica dar in acelasi timp si satisfacatoare) de a face o dezvoltare asa cum se cuvine pe actuala locatie. Suprafetele nu vor fi suficiente, dar se poate merge pe o comasare a doua (sau mai multe) locuinte intr-una singura si construi in plus, tinand cont de experientele acumulate („lessons learned”). Centrul de greutate al proiectului s-ar muta atunci pe corectarea infrastructurii (utilitati, transport), inclusiv ecologizarea zonei (din care ar avea de castigat tot municipiul).

    In orasul suedez Linköping exista un cartier de vile de lux construit la mai putin de 5 km de ,,groapa de gunoi”. Rezultatele sunt excelente.

    In sfarist, sunt putin sceptic asupra felului cum e derulata actiunea de catre diversii actori ai societatii civile. Din exterior pare destul de haotic:
    – nu exista un sait simplu dedicat in consecinta, niciun lobby global niciun apel exprimat clar si concis inclusiv in engleza care sa dea posibilitatea unor potential sponsori sau alti actori sa intervina.
    – reprezentantii organizatiilor, fundatiilor, nu par a fi interesati sa comunice. Semn prost.
    – nu exista o monitorizare periodica minima si o raportare, inclusiv cu un rezumat in engleza. Nu se stie cine e capul cine coada, cine coordoneaza, care e foaia de parcurs si incotro.
    – romii insisi par a fi niste mari absenti in tot acest joc.

    Sper sa ma insel din cauza lipsei de informatii locale.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Cristina Rat: (4-4-2011 la 15:53)

    Multumiri pentru articol si pentru reactii!

    Pana acum, 1,363 de persoane (din RO si din strainatate) au semnat petitia on-line impotriva marginalizarii familiilor rome in niste imobile inadecvate locuirii, pe un teren care nu are avizul Directiei de Mediu si poarta stigma unui „ghetto” la groapa de gunoi. Petitia este accesibila on-line, pe site-ul Causes dar si pe Facebook:

    http://www.causes.com/causes/471269-against-roma-ghettoization-in-cluj-romania

    Aceasta cuprinde o scurta descriere a situatiei, realizata de doamna prof. Eniko Vincze, in limba romana si in engleza.

    Mi se pare putin exagerata si gratuita afirmatia: „reprezentantii organizatiilor, fundatiilor nu par interesati sa comunice..”. Atat reprezentantii organizatiilor civice, cat si cadrele didactice care s-au alaturat cauzei au adrese e-mail si birouri deschise pentru public. Am acceptat toate invitatiile din partea televiziunii locale, am scris articole in presa on-line si pe blog-uri. Pentru a comunica, sunt insa necesare canale de comunicare – si intrebari din partea ziaristilor 🙂

    Au fost organizate doua dezbateri la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a UBB, ambele au fost deschise pentru public si au fost invitati nominal reprezentantii autoritatilor locale. Nu au venit. In schimb, la prima dezbatere (17 ianuarie) a fost prezent domnul consilier prezidential pe Problema Minoritatilor Etnice, iar la a doua (5 februarie) presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania.

    Site-ul propriu este deja in constructie, va fi lansat cu ocazia Zilei Internationale a Romilor, 8 Aprilie. Voi reveni cu adresa exacta.

    Societatea civila este, in primul rand, gardianul statului de drept. Iar dreptul la protectie sociala, inclusiv dreptul la locuire decenta, este un drept constitutional (Art. 47) al fiecarui cetatean. Atat eu, cat si colegii mei lucram ca voluntari, in timpul nostru „liber”. Nu vrem sa facem „acte de caritate” – platim impozite si taxe la stat tocmai din solidaritate fata de concetatenii nostri. Dorim ca drepturile si demnitatea oamenilor relocati de pe strada Coastei sa fie respectate.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George Petrineanu: (5-4-2011 la 12:13)

    Doamna Rat,

    Primiti aprecierile mele sincere pentru implicarea voluntara a dumneavoastra si a grupurilor pe care le mentionati. Contributiile si angajamentul celor relativ putini care renunta la pasivitate si isi rup din timpul personal (de cele mai multe ori in detrimentul propriu) trebuie apreciate ca atare.

    Recunosc ca tonul comentariului meu nu a fost suficient de nuantat si ca am exagerat. Am avut totusi in minte partea pragamatica a problemei si nicidecum persoane. Din pacate, chiar si o conjugare de intentii si actiuni bune poate sa nu atinga masa critica necesara pentru a se concretiza in rezultat. O situatie in care realitatea e ingrata tocmai cu cei care ar merita sa fie rasplatiti. E nevoie si de finantari care sa se conjuge cu voluntariatul cat si de eficienta manageriala – si chiar si atunci se poate esua.

    Chiar daca as dori sa mai comentez pe marginea subiectului e mai bine ca in loc sa las si pe altii sa-si spuna parerea. Trebuie sa recunosc ca am exagerat si extrapolat. Totusi, sa stiti ca niste mesaje de posta electronica pe care le-am trimis au fost ignorate. Daca cauza igonarii a fost tonul mesajelor mele, nu as fi avut nimic de obiectat daca cel putin primeam un raspuns pe masura cu o punere la punct laconica. Apoi, am evaluat cateva saituri (din cele care trateaza problema) si le-am gasit vizibil slabe in maniera in care prezinta informatia si confuzia mesajului. Recunosc, nu le-am cercetat pe toate ci m-am oprit la prima impresie.

    In privinta implicarii romilor, am cautat un for de discutii romanesc in care sa pot discuta cu ei gasind cel putin raspuns la niste intrebari de la ei, care sunt avizati. Nu am dat de nici unul (a se compara cu sute de mii de forumuri romanesti de toate felurile).

    Despre petitii in general, am o parere proasta (mea culpa) pentru ca multe din cele pe care le-am citit (inainte de a renunta sa le dau atentie) erau redactate asa incat sa faca aproape un deserviciu cauzei (intr-una din ele, dupa un feedback privind faptul ca aceasta nu mentiona nici macar ce se cere initiatorul raspundea cu naturalete ca nici nu e nevoie ,,se intelege doar”). Al doilea motiv de scepticism este ca petitia (si chiar demonstratia de strada) ca instrument par a fi devalorizate. Oricum, nu am citit niciun studiu sau statistica in acest sens.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Cristina Rat: (8-4-2011 la 16:48)

    De Ziua Internationala a Romilor, a fost lansat site-ul Grupului de Lucru al Organizatiilor Civice – GLOC, un grup de lucru compus din voluntari, fara statut juridic propriu. Membrii grupului isi propun sa faciliteze solutionarea problemelor stringente legate de conditiile precare de locuit si segregarea rezidentiala ale familiilor rome.

    http://www.gloc.ro

    Ne dorim ca site-ul sa poata raporta cat mai curand exemple de buna practica din Cluj-Napoca…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
100.24.122.228