caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Social



 

După 20 de ani. Neîmplinirile Asistenţei Sociale din România

de (27-3-2011)

În 15 martie, de ziua internaţională a asistenţei sociale, catedra de asistenţă socială a organizat o dezbatere publică la care au participat 120 de asistenţi sociali şi studenţi ai facultăţii. Colegiul Asistenţilor Sociali a contribuit la mobilizarea asistenţilor sociali şi la subvenţionarea dezbaterii. Participanţii au rememorat cei 20 DE ANI de existenţă a formării în asistenţa socială şi au trecut în revistă dificultăţile întâlnite pe parcursul acestei perioade de renaştere şi de profesionalizare a asistenţei sociale.

În tot acest răstimp de 20 de ani învăţământul de asistenţă socială a susţinut şi demonstrat prin publicaţii, cercetări şi programe că munca de asistare a persoanelor defavorizate nu este cu nimic mai simplă decât cea a celorlalţi profesionişti formaţi de către alte facultăţi de ştiinţe sociale. Dimpotrivă, pregătirea şi practica asistenţei sociale comportă o mai mare complexitate. Puterea şi avantajul asistenţilor sociali a fost şi este încrederea lor în capacitatea de schimbare a persoanelor sprijinite şi competenţele lor de a impulsiona persoanele să prindă curaj şi să ia atitudine. În toate acţiunile lor, asistenţii sociali fac faţă unor situaţii complexe, identifică punctele forte, resursele şi şansele de schimbare ale celor care se simt pierduţi într-o societate care are din ce în ce mai mult tendinţa să îi marginalizeze sau excludă. Ei pot crea şi menţine relaţii cu persoane pe care alţii le consideră ca fiind incapabile de a întreţine relaţii, de exemplu cu persoane bolnave psihic, fără adăpost, persoane dependente, aflate în închisori, însingurate ca urmare a violenţelor suferite, cu copii, bătrâni sau adulţi cu diverse probleme, susţinându-le încrederea. Ei pot media conflicte pentru a aduce alături persoane din diferite generaţii sau poziţii sociale. Ei însoţesc şi sprijină oamenii o perioadă lungă de timp, chiar şi atunci când nu se poate remarca vreun progres. Gestionează organizaţiile şi serviciile în care lucrează, solicită sprijin şi adună fonduri. Sistemul de protecţie socială din România nu a funcţionat suficient de integrat, bazele de date privind beneficiarii şi programele de asistare au rămas incomplete sau inexistente, creând premisele erorilor şi, posibil, ale fraudelor. Conform celor menţionate în Strategia MMFPS (Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale) (10 martie 2011), ponderea asistenţilor sociali în sistemul de protecţie socială a rămas sub 50%, şi în ciuda obligativităţii licenţierii în asistenţa socială, multe servicii sociale funcţionează fără absolvenţi ai specializării asistenţă socială, ci cu formări de scurtă şi de foarte scurtă durată. Din acest motiv participanţii la dezbatere au cerut completarea personalului serviciilor sociale publice ale direcţiilor, ale SPAS (Serviciilor Publice de Asistenţă Socială) şi ale birourilor MMFPS cu asistenţi sociali licenţiaţi.

Sistemului de asistenţă socială i se reproşează creşterea cheltuielilor cu prestaţiile sociale ale MMFPS şi ale autorităţilor administraţiei publice locale de la 1,4% din PIB in 2005 la 2,86% in 2010 (incluzând aici pensiile sociale şi alte beneficii), creştere care se datorează în bună parte accentuării crizei economice şi creşterii şomajului. Documentul MMFPS privind strategia protecţiei sociale din 10 martie 2011 recunoaşte slaba dezvoltare a unor domenii de politică socială şi inechităţile în nivelul şi finanţarea diferitelor programe, prestaţii şi servicii. Se constată o tendinţă de accentuare a marginalizării populaţiei celei mai sărace, tendinţă care nu se poate corecta prin scăderea profesionalizării asistenţei sociale şi transferarea acesteia către biserici. Ca urmare, vorbitorii au susţinut că activităţile de asistare a categoriilor celor mai sărace trebuie intensificate şi completate cu  activităţi de tip preventiv. Spre deosebire de soluţia preconizată de a asigura finanţarea de către stat a programelor sociale ale bisericilor (în proporţie de până la 80%), participanţii la dezbatere au subliniat importanţa susţinerii de către stat în mod egal a tuturor ONG-urilor acreditate pentru susţinerea de servicii sociale, îmbunătăţind astfel şansele de incluziune socială a beneficiarilor lor.

Dintre solicitările şi propunerile asistenţilor sociali participanţi am reţinut:

–        nevoia de baze de date cu informaţii relevante pentru oferta de servicii sociale

–        simplificarea administraţiei şi a documentaţiei pentru beneficiarii de prestaţii;

–        finanţarea de proiecte de cercetare a nevoilor de asistenţă socială a populaţiei şi de evaluare a programelor de asistenţă socială desfăşurate;

–        înfiinţarea posturilor de asistenţi sociali şcolari în şcolile de masă, nu doar în şcolile speciale, care să intervină pentru îmbunătăţirea participării copiilor din familii sărace şi minoritare;

–        specializarea coordonatorilor/directorilor serviciilor de asistenţă socială publică în domeniul asistenţei sociale; promovarea specialiştilor în asistenţa socială în poziţii de conducere;

–        intensificarea colaborării între diferitele agenţii/servicii şi între specialişti, în favoarea asistaţilor;

–        asigurarea formării continue şi a supervizării asistenţilor sociali în servicii publice şi în ONG-uri;

–        măsuri concrete de stopare a anagajării de personal necalificat pe posturile de asistent social;

–        extinderea organizării si implicării asistenţilor sociali în mişcarea asociativă profesională, în reţele de acţiune care să le reprezinte interesele.

In concluzie, dezbaterea reiterează rolul important care îi revine în continuare profesiei de asistent social în promovarea unei lumi omeneşti şi drepte în Romania şi în lume. Persoanele care prin cuvântul lor au marcat Ziua Asistenţei Sociale îşi propun să susţină continuarea profesionalizării asistenţei sociale şi să întărească vocea ei în democraţia românească şi globală.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
34.239.147.197