caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Extern



 

Galezii votează asupra sporirii autonomiei regionale

de (2-3-2011)

Galezii se pronunță asupra sporirii autonomiei  regionale

Electoratul din Țara Galilor votează joi într-un referendum cu privire la sporirea puterilor Adunării Naționale a provinciei.

Sondajele de opinie indică o victorie confortabilă a “Da”-ului. Votul are loc cu doar două luni înaintea alegerilor pentru Adunarea Națională de la Cardiff.

Votanții vor trebuie să răspundă la întrebarea: “Sunteți de acord ca Adunarea să fie împuternicită să adopte legi în 20 de domenii unde are deja competență?”

La ora actuală, Adunarea de la Cardiff nu poate adopta legi decât cerând și obținând aprobarea parlamentului Regatului Unit, de la Londra, aprobare care se solicită pentru fiecare caz în parte.

Opinia publică este favorabilă, potrivit sondajelor de opinie, sporirii prerogativelor Adunării Naționale și aducerii lor la un nivel similar celor ale parlamentului Scoției.

Atât Scoția cât și Țara Galilor au decis prin referendumuri organizate în 1997 să înființeze parlamente regionale, dar în timp ce adunarea legislativă a Scoției a avut de la început puteri semnificative, inclusiv aceea de a modifica în sus  sau în jos cu până la 3% rata de bază a impozitului pe venit, Adunarea Țării Galilor a avut puteri mult mai limitate.

Partizanii “Da”-ului susțin că un vot pozitiv ar eficientiza guvernarea de la Cardiff în domeniile rezervate, cum ar fi educația, sănătatea, transportul sau cultura. Cei care susțin status-quo-ul argumentează că o sporire a prerogativelor Adunării Naționale nu ar reprezenta decât un alt pas pe calea separatismului.

La ora actuală, la putere în Țara Galilor se află un guvern de coaliție condus de Partidul Laburist, la care participă și Plaid Cymru (pronunțat Plaid Cumri), partid care dorește independența Țării Galilor de Regatul Unit. Ambele partide sunt în opoziție în parlamentul Regatului Unit de la Londra.

În Scoția, la putere se află un guvern minoritar al Partidului Naționalist Scoțian, care dorește separarea de Regatul Unit, iar Irlanda de Nord este guvernată de Partidul Democratic Unionist – care dorește menținerea provinciei  în Regatul Unit, în coaliție cu Sinn Fein – aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze – care dorește reunificarea cu Republica Irlanda.

Așadar, toate cele trei provincii autonome ale Regatului Unit au în componența guvernelor regionale partide separatiste, fără ca acest fapt să creeze iritare sau să dea naștere la acuzații de “trădare”.

Anglia, unde trăiește peste 85% din populația Regatului Unit, nu are parlament propriu, iar în Parlamentul Regatului Unit deputații din circumscripții engleze nu au dreptul să se pronunțe în chestiuni de competență exclusivă ale adunărilor din Scoția, Țara Galilor și Irlandade nord, în timp ce deputații scoțieni, galezi sau nord-irlandezi au dreptul să voteze în chestiuni care privesc doar Anglia.

O astfel de anomalie, generată de structura cvasi-federală a Regatului Unit, a dat naștere la nemulțumiri în Anglia, provincia cea mai prosperă și unde destui locuitori au impresia că țin în cârcă financiar cele trei provincii mai mici, fără să beneficieze prea mult în schimb de pe urma acestei susțineri.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.81.197.24