Conform statisticilor curente piata muncii in Romania are urmatoarea structura: 53,3% persoane ocupate, 4,7% someri si 42% persoane inactive. Statistici estimative arata ca fiecare al 2-lea roman munceste la negru, fie el angajat cu venit partial declarat, somer deghizat sau persoana inregistrata ca inactiva.
In Germania economia subterana a crescut in 2003 comparativ cu anul precedent cu 6% ajungand la 17,1% din PIB (cam fiecare al 6-lea cetatean). Studiul a fost organizat de Universitatea Linz si arata, ca incepand cu anul 1995 acest procent este in continua crestere.
Nivelui pietei negre in tarile UE-15 (fara tarile recent aderate) este in medie 18% din PIB. Cel mai scazut procent este atins in Olanda, Marea Britanie si Austria: 12% din PIB. In Romania statisticile variaza intre 35% si 50%.
Factorii care alimenteaza dezvoltarea economiei subterane sunt taxele si impozitele mari, coruptia, lipsa reformei sistemului de pensii, legislatia fragila si imigratia ilegala. Pe langa acestea apar si factori de ordin psihologic, ca de pilda nivelul educatiei economice a populatiei, cat si factori obiectivi:
Sa analizam factorul reforma sistemului de pensii. Neinregistrarea angajatului la oficiul muncii (pe langa faptul ca este o ilegalitate) ii blocheaza accesul la o pensie calculata functie de munca si venituri. Dar sa luam un exemplu elementar:
X = angajat la negru cu salariu 8 Milioane Lei.
Y = angajat la stat cu 4 Milioane Lei, salariu net.
Ambii ajung la varsta de pensionare peste 30 de ani.
X poate sa investeasca lunar 3 Milioane Lei, sa zicem la bursa (sau pentru reducerea riscului sa diversifice portofoliul investitional) la un randament mediu de 5%/an peste rata inflatiei. Y nu poate economisi mare lucru si se va limita peste 30 de ani la pensia de stat. Este evident ca randamentul investitiei lui X va fi net superior pensiei de stat a lui Y. Concluzie: prin reforma sistemului de pensii (transformarea planului actual in conturi individualizate de economii si investitii, se pot elimina alti stimuli de orientare a populatiei catre piata neagra), iar pe plan secundar s-ar aduce o mai mare stabilitate investitionala Bursei de Valori, reducandu-se volatilitatea de pret a actiunilor).
Diminuarea CAS-ului ar scoate inca o buna parte din economia subterana la suprafata. Insa reducerea concomitenta a tuturor taxelor si impozitelor combinata cu mentinerea CAS-ului la aceleasi cote ar putea duce la sufocarea bugetului de stat si la aparitia altor derapaje economice cum ar fi modificarea acordului din partea FMI.
Legislatia interpretabila, nivelul inalt a taxelor si impozitelor, rata minima de randament a planului de pensii de stat, de unde statul poate apela la acoperiri temporare discretionare, coruptia si nepotismul, toate subordonate unei administratii statale slabe, stimuleaza dezvoltarea economiei subterane. Avantajele financiare imediate ale muncii la negru in conditiile taxarii ridicate, de a mari utilitatea personala a persoanelor tinere (angajatorul este scutit de impozite; angajatul primeste mai multi bani cash), conduc economia spre o orientare frauduloasa.
Pastrarea demnitatii umane in conditiile lipsei unui contract de munca nu se poate realiza in aceste conditii.
Eradicarea totala a pietei negre ar fi posibila doar in ipoteza de egalare a beneficiilor sociale, (valoarea sumei viitoare a pensiei si serviciilor medicale) cu randamentul investitional viitor obtinut prin plusul de economii realizat de angajatii la negru. Insa reducerea drastica a economiei subterane, in vederea limitarii traficului de persoane si a pastrarii copiilor in scoli, este o obligatie. Ramane de vazut, daca statul va dispune de suficienta perseverenta in acest sens.
Catalina Chicu
Pluralitatea partidelor ar fi trebuit sa faca imposibile solutiile economice arbitrare.De ce cereti acum interventia statului?Se pare ca sinteti acum nevoita sa recunoasteti necesitatea unitatii popor, partid, stat.Nu spun ca sinteti in eroare ci spun ca se petrece ceva grav in Romania:o rupere sociala nationala.Solutia prescrisa de dv. este numai partiala.