caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Social



 

Despre pensiile militare, dincolo de stereotipuri

de (13-2-2011)
3 ecouri

În disputa iscatǎ de recalcularea pensiilor militarilor s-a adus în spaţiul public o argumentaţie halucinantǎ. Cǎ Guvernul a gafat din nou, nu-i nici o îndoialǎ: întâi a vorbit despre „pensii nesimţite”, apoi a promis cǎ niciun fost militar nu-şi va vedea pensia diminuatǎ (în afara celor de peste 3.000 lei), dupǎ care au început sǎ aparǎ fluturaşii cu sumele diminuate, pentru ca într-un final provizoriu sǎ se emitǎ o hotǎrâre de guvern care nu lǎmureşte nimic, dar amânǎ discuţia.

Bucuroasǎ de aşa o pleaşcă (a nu se personaliza), opoziţia, care ştia din sondaje cǎ armata e una dintre puţinele instituţii cu prestigiu în rândul electoratului şi amintindu-şi poeziile patriotice învăţate la şcoalǎ, a sărit în apǎrarea militarilor, invocând argumente pe cât de patetice, pe atât de gǎunoase. În esenţǎ, militarii ar fi o castǎ aparte, care se jertfeşte pentru patrie şi deci trebuie tratatǎ cu altǎ unitate de mǎsură decât restul muritorilor.

Dincolo de simbolisticǎ şi stereotipuri, mi se pare mai potrivit sǎ ne referim la situaţia concretǎ a rezerviştilor militari, pentru a afla în ce mǎsură li se cuvine un tratament deosebit de al restului pensionarilor. Cu excepţia câtorva zeci de veterani ai celui de-al doilea rǎzboi mondial care se mai aflǎ în viaţă, restul pensionarilor militari nu au trecut prin niciun război. Cei mai mulţi şi-au început şi şi‑au încheiat cariera fǎcând instrucţie cu trupeţii. Bǎrbaţii care au trecut prin experienţa stagiului militar ştiu ce înseamnǎ asta. Una peste alta, marea majoritate a actualilor pensionari militari nu a dus o viaţǎ mult diferitǎ de a altor salariaţi.

Am auzit zilele astea cǎ armata e fundamentul statului român (adicǎ, trǎim într-un regim militar?), cǎ a construit Transfǎgǎrǎşanul, Canalul, a cules porumbul etc. E în parte adevǎrat, dar, de fapt, munca o fǎceau militarii în termen, ofiţerii erau mai degrabǎ supraveghetori (nu întotdeauna caracterizaţi prin blândeţe). La Canal şi în agriculturǎ au muncit în egalǎ mǎsurǎ studenţii, cu diferenţa cǎ ei fǎceau muncǎ „voluntarǎ”, spre deosebire de ofiţeri, care erau plǎtiţi (destul de bine, pentru vremurile acelea).

Când se evocǎ simbolurile glorioase ale armatei, se uitǎ cǎ în discuţie sunt şi pensiile (deloc mici) ale foştilor ofiţeri ai Securitǎţii, precum şi cele ale militarilor care au participat, la Timişoara, Bucureşti şi Cluj, la reprimarea manifestaţiilor din decembrie 1989. Aşadar, purtarea discuţiei în zona legitimǎrii caracterului excepţional al recompenselor datorate unei categorii sociale cu statut de excepţie este îndoielnicǎ, dacǎ depǎşim retorica simbolistǎ şi ne referim la realitǎţi concrete.

Problema este însǎ alta. Pensiile militarilor sunt, comparativ cu ale „civililor”, mult mai mari. Dacǎ e sǎ ne referim la moralǎ, nu înţeleg de ce ar fi îndreptǎţit un fost medic militar, cu grad de general, la o pensie dublă faţǎ de cea a unui coleg de breaslǎ care a prestat aceeaşi muncǎ, dar într-un spital civil. Nu mi se pare corect ca un fost şofer pe un camion militar, ieşit la pensie cu grad de maistru militar, sǎ primeascǎ mai mult decât cel care a condus (mai mulţi ani, cǎci vârsta de pensio-nare e diferitǎ) un camion dintr-o întreprindere de construcţii. Dar o nedreptate nu se poate îndrepta printr-o altǎ nedreptate.

La un moment dat, statul s-a angajat faţǎ de militari sǎ le acorde o serie de drepturi. Dacǎ nu ar fi existat acest angajament, poate cǎ omul ar fi adoptat altǎ strategie de viaţǎ. Noua Lege a pensiilor este aşezatǎ corect, pe principiul contributivitǎţii, pǎstrând o serie de avantaje pentru militari (de exemplu, statul contribuie cu 30,8% din salariu la pensiile militare, faţǎ de 20,8%, în cazul celorlalţi angajaţi). Însǎ acest principiu ar fi trebuit aplicat din momentul apariţiei legii, adicǎ celor care se pensioneazǎ de acum înainte şi pentru perioada de activitate viitore, nu pentru cea trecutǎ. Chiar admiţând principiul recalculǎrii, într-o ţarǎ civilizatǎ se emite o decizie privind noul cuantum al pensiei, se comunicǎ celui vizat, i se dǎ un termen de contestare şi numai dupǎ asta se aplicǎ.

O altǎ nedreptate fǎcutǎ pensionarilor militari este decizia ca, pentru perioadele pentru care lipsesc documentele care sǎ ateste retribuţia, sǎ se ia în calcul salariul mediu brut pe economie, adicǎ sǎ fie dezavantajat pensionarul. Dacǎ nu s-au pǎstrat arhivele, e vina statului, el al trebui penalizat. Dar, evident, nu asemenea consideraţii s-au avut în vedere atunci când s-a trecut, în mare grabǎ şi cu multe greşeli, la recalcularea pensiilor. Obiectivul unic a fost acela de se reduce, cât mai rapid, deficitul fondului de pensii.

http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/despre-pensiile-militare-dincolo-de-stereotipuri-216312.html

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • George P.: (14-2-2011 la 06:45)

    Imi pare bine ca articolul demonteaza argumentele gaunoase.
    Comparand sistemul de pensii romanesc cu cel practicat in Suedia (care nu e perfect dar nici nu ofera aberatii) si probabil din multe alte tari occidentale, nu pot sa imi ies din perplexitate.
    In Suedia nu exista aceasta discutie asupra diferentierii pe categorii profesionale si nu exista nici cazuri pe care sistemul de pensii sa il favorizeze.
    Cuantumul pensiei de baza e dictat de salariu si timpul cat s-a platit contributia. Un algoritm dicteaza nivelul pensiei in functie de aceste date de intrare.
    Peste pensia de baza mai exista o contributie pe care patronul o poate oferi sau nu bazat pe ce sta scris in contractul de munca (nu stiu exact cifra, probabil nu mai mult de 15-20% din pensia de baza) si o contributie individuala la un fond de pensii (cat ii da mana fiecaruia, dar acesta are si el o pondere 5-15%).
    Revenind la pensia de baza, ea e ,,fixa” in raport cu salariul si numarul de ani contribuiti dar se indexeaza in jos sau in sus in functie de perioade bune si perioade rele. In rest, nu exista discutii. Militarii sunt legionari cu solda iar eventualele surplusuri la pensie sunt reglate de indemnizatie si contributie la fel ca pentru toata lumea.
    Interesant este ca nu exista un prag minim de numar de ani lucrati ,,vechimea in munca”. Odata atinsa varsta de pensionare, se primeste pensia corespunzator contributiei depuse. Poti sa fi lucrat si cateva luni in toata viata. Evident, pensia calculata va fi ca atare, mica.

    Un alt lucru de mentionat, referitor la salarii, este ca nu exista nici un fel de ,,sporuri”. Salariul se negociaza la valoarea lui globala, in functie de atributiile de serviciu, pregatire, dificultatea si riscurile muncii.

    In concluzie, in Suedia nu exista galceava vesnica romaneasca cu pensiile militarilor comparate cu ale CAP-istilor, medicilor, profesorilor si in consecinta umilintele si pseudoumilintele isi pierd sensul.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • PANI HACITIN: (15-2-2011 la 12:29)

    Bravo CLUJ, bravo JUSTITIE ! O decizie corecta si legala !
    Ce vina au pensionarii ca la data cand au iesit la pensie era un sistem legislativ in domeniu care le acorda niste drepturi ??? Sa dea socoteala cei care au facut legile , nu bietii pensionari ! Pensia este un DREPT CASTIGAT ! Daca se doreste un sistem nou de pensii , toti stim ca se face pe baza unei legi care se aplica din momentul promulgarii ei catre viitor ! Acesta noua LEGE nu poate avea efecte retroactive, doar daca imbunatateste veniturile pensionarilor !!!!
    Ma astept ca guvernantii din prezent sa emita o lege prin care sa perceapa impozit chiar lui BUREBISTA , ca nu mai au ei bani de cheltuit la bugetul statului !sa comentezi cand ai sa stii cu ce se mananca viata de militar… nu cea din ziua de azi…aia care a fost…si nu ma refer la uscaturile din padure, ca nu aia formeaza majoritatea…ci militarii care au fost in executie … incearca sa nu jignesti pana nu esti in stare, macar, sa scrii corect gramatical.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • panihacitin: (17-10-2012 la 08:17)

    PANI HACITIN
    22 martie 2011 la 20:39

    Riscurile meseriei, faptul ca sunt 24 din 24 de ore la dispozitie, in caz de forta majora, ca nu pot desfasura si alte activitati aducatoare de bani ii diferenteaza de celelalte categorii de salariati. Activitatea in cadrul armatei este limitata, pana la o anumita varsta. Un ofiter nu mai alearga cu ranita in spate si cu pusca in mana la varste peste 55 ani. Iar la aceasta varsta este greu sa mai gasesti sa te angajezi undeva. Nici o referire la sistemul din tarile NATO. Cine imi completeaza contributia pentru timpul in srviciu militar peste program, duminica, la aplicatiile cu trageri (de la 2 la 6 saptamani anual), campaniile agricole cu timp de munca zi lumina, serviciile de zi pe unitate (2 la 5 zile pe luna)? In nuci un caz juristul Boc sau inveninatul ministru al muncii. Este un drept atribuit prin lege , care nu acopera nici pe departe sacrificiile la care sunt supuse cadrele militare. Sistemul de aparare al unei tari este la un nivel mult mai sidicat in alte state, pa cand la noi este privit ca un consumator de resurse . In alta ordine de idei, cei alungati din sistem a fost la ordin, caci nimeni nu dorea sa ajunga pe drumuri cu familie,credite sau simpla nevoie de a se sti in siguranta pentru a se putea pune la dispozitia tarii in orice situatie . ! Cei mai frumosi ani din viata “pierduti” intre zidurile regulamentelor si privatiunilor militare, mii de misiuni de tot felul, renuntari si frustrari! “Servim Patria”…..si acum “patria” ne intoarce dosul…. N-am sperat decat intr-o viata decenta, o odihna, meritata zic eu, o liniste sufleteasca la care visam in rarele ocazii pe care cariera militara ni le permitea. Sa le fie rusine! Si noi ar trebui sa reconsideram termenul “camarad” si sa fim uniti indiferent de culoarea uniformei si marimea epoletilor! INVIDIA SI STUPIDITATEA NE FAC VIATA AMARA….AMARA….

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.81.197.24