caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Economic



 

Aprecierea leului

de (13-12-2004)

Aprecierea leului a fost facuta cu scopul ca, pe hartie, salariile romanilor sa ajunga cumva sa fie comparabile cu cele ale tarilor din coada UE, in scopuri desigur, de cosmetizare a aderarii.

In realitate, acest lucru a facut ca competitivitatea exportatorilor pe piata UE sa scada si mai mult.

Politica de apreciere combinata cu cresteri de preturi face ca alinierea preturilor din Romania cu cele din UE sa se faca foarte rapid, spulberandu-se astfel potentialele avantaje legate de costurile scazute ale fortei de munca, care reprezinta un avantaj comparativ si duce la costuri totale mai reduse.

Deci paritatea puterii de cumparare continua sa scada (veniturile reale), in timp ce echivalentul in Euro creste.

In limbaj laic asta inseamna o continua saracire a populatiei. Deci castigatorii din aceasta politica economica sunt producatorii care vand pe piata romana la preturile care sunt, acestia inregistrand margini nemaiauzite pe plan mondial (exact sustinatorii politicienilor). Firesc ca cei care suporta acest lucru sunt
populatia de rand, care e fortata sa-si faca cumparaturile necesare din interior.

Deci in loc sa aplicam politicile economice chineze si indiene, in care rata de schimb este fortata in jos, pana la castigarea unei competitivitati externe si formarea unui surplus sanatos al balantei de plati, la noi s-a produs contrariul.

Se vede treaba ca nu s-a sesizat faptul ca in absenta unei calitati crescute a produselor, se poate miza si pe volum, in conditiile in care preturile reduse dau o anumita certitudine a vanzarilor.

Pentru produse la care calitatea este cat de cat comparabila, ca industria alimentara, textile, benzina, bauturi alcolice si servicii, europenii inca se mai straduie sa conduca sute de kilometri la sfarsit de saptamana pentru a economisi o suta de euro din cosul saptamanal.

In conditiile in care existau presiuni de apreciere, Banca Nationala ar fi trebuit sa forteze cursul in jos, pentru a incuraja investitii directe (strainii si diaspora intorcandu-se cu valute, ar fi obtinut mai multa moneda romana, in conditiile in care se stia ca exista presiuni de apreciere -exact ca in cazul Chinei.)

Abundenta investitiilor directe in cazul Chinei a condus la o supraincalzire a economiei, deci in cazul lor acum exista un moment propice de apreciere.

La noi nici pe departe nu e vorba de supraincalzire, investitiile directe nefiind abundente.

Grija Bancii Nationale ar fi trebuit sa fie o depreciere accelerata, care ar fi putut conduce la o plecare precipitata a fluxurilor de capital. Acest lucru nu s-a intamplat, deci in acest caz BNR ar fi trebuit sa tina cursul scazut cu conditia ca inflatia sa nu depaseasca tinta stabilita. Daca acest lucru nu ar fi fost posibil, existand presiuni inflationiste considerabile, ar fi trebuit studiat la ca fel de bunuri existau aceste presiuni, (produse intern sau importate) si carui fapt se datorau aceste presiuni (de ex. cresterea pretului energiei, cerere nesatisfacuta, cresterea fiscalitatii sau a salariilor, etc.) Se pare ca BNR a concluzionat ca existau presiuni inflationiste datorita preturilor materiilor prime care aproape s-au dublat pe plan mondial datorita apetitului Chinei si Indiei, astfel fortand cresteri de preturi ale productiei finite, si au sperat ca o apreciere a cursului va mai amortiza aceste cresteri.

Dar din pacate, in situatia Romaniei, in care competitivitatea este redusa, cresterea cursului a afectat direct exportatorii.

Presiunile inflationiste datorate conjuncturii mondiale ar fi putut fi intelese de UE chiar daca BNR nu si-ar fi atins tinta de inflatie, datorita conjuncturii economice mondiale de crestere a preturilor materiilor prime in anul care a trecut.

Presiunile inflationiste ar fi trebuit contracarate prin coborarea mai agresiva a dobanzilor si facilitarea prin bancile de stat a creditelor de retehnologizare a companiilor pe baze mai facile, cu conditia ca acestea sa demonstreze scaderi de costuri care le-ar permite o reducere a preturilor, pastrand aceleasi marje. Aceasta fiindca in Romania inflatia nu este datorata unui exces al masei monetare, ci se datoreaza puterii unor interese de a forta mariri de preturi, in absenta unor legi si a unei monitorizari anti-cartel.

Facilitarea unor imprumuturi de retehnologizare pe baza unor analize de cash-flow-uri facute pe premisa pastrarii quasi-constante a cotelor de piata detinute in ultimii ani a fost facuta cu succes de catre tigrii asiatici, de ex. in China de banci ca China Construction Bank, in Japonia de banci ca Resona, iar in Corea de Sud de mai toate bancile de stat. Cu toate ca intr-adevar, acest fapt a dus la introducerea unor imprumuturi neperformante in sistem, aceasta masura a intarit exporturile acestor tari, care se fac la preturi f. competitive si datorita cursurilor paritare scazute.

Stiu ca multi vor spune ca la noi acest lucru este dificil pt. ca in Romania bancile de stat aproape au disparut, iar importatorii ofera preturi mai mici cu f. putin decat producatorii interni, chiar daca ei cumpara mult mai ieftin, eventualele discrepante majore de preturi nefiind astfel dezvaluite sau corectate.

Din cauza preturilor f. ridicate, la noi probabil ca in cativa ani se va ajunge ca sa se grupeze cateva familii urbane intr-un microbuz si sa-si faca cumparaturile in Turcia, Rep. Moldova, Ucraina sau Bulgaria. Aceasta tara din urma cu toate ca va intra in UE, a pastrat preturi la produsele de consum considerabil mai mici decat la noi. In primele 3 tari probabil se va continua o politica de depreciere a cursului de schimb, fapt care le va avantaja produsele in fata concurentei externe.

Familiile rurale vor continua sa detina avantaje legate de autoconsum: probabil ca vom asista la o reorientare catre mediul rural, desi normele europene vor forta reducerea ocuparii din agricultura, lucru care pentru multi va insemna refuzul dreptului la viata.
——————————————————————
Titlul articolului: Aprecierea leului
Ecou: Sunt de acord cu articolul. Adica tarile asiatice fac tot posibilul sa-si tina moneda sub-evaluata, pt. a nu strica competitivitatea exporturilor. Din pacate noi suntem departe de nivelul de investitii in multe dintre ele – si nu vad cum ne putem permite „luxul” unei monede mai scumpe.

Argumentul Dlui Isarescu cum ca asa se poate importa tehnologie e valabil pana la un punct – pt ca se importa in primul rand bunuri de consum. Un argument care se vehiculeaza este ca asa va creste Romania in statisticile internationale si vor fi atrasi mai multi investitori (??) Oricum, la un nivel mai ridicat o prabusire poate sa vina oricand.

Insa un argument valabil al BNR e ca, prin pregatirea intrarii in UE, astfel de interventii (de tinere in jos al leului) nu vor mai fi permise.
Autor: Valentin Robu

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Primele exit poll-uri si declaratia lui Traian Basescu

Adrian Năstase si Traian Basescu au obţinut ambii 50% din voturi în al doilea tur de scrutin, relevă ultimele rezultate...

Închide
3.215.16.238