caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Ultima Ora



 

Adrian Nastase raspunde si dumnealui intrebarilor legate de cercetarea stiintifica

de (29-11-2004)

Al doilea raspuns la intrebarile privind cercetarea stiintifica din Romania, in ordine cronologica, a fost dat de domnul Adrian Nastase (si a venit destul de tarziu, dar cum domnul Nastase a intrat in turul doi, e foarte bine ca a raspuns; trebuie sa spunem ca e imperativ acum sa primim raspunsul domnului Traian Basescu, celalalt candidat care a intrat in turul doi ). Domnul Nastase a raspuns si el interpelarii Asociatiei Ad-Astra (intrebarile publicate in rubrica „Cercetare, Stiinta, Tehnologie” a RLIV au fost preluate si de Forumul Academic Roman si sunt sustinute si de un grup de cercetatori romani din diaspora, inclusiv de domnul profesor George Palade, laureat al Premiului Nobel- aceste manifeste de sustinere fiind toate publicate in cadrul portalului nostru). Raspunsul poate fi citit mai jos. De mentionat ca vom analiza raspunsurile tuturor candidatilor prezidentiali care vor fi raspuns intr-un document care va fi publicat in curand in cadrul rubricii „Cercetare, Stiinta, Tehnologie” si ca vom continua demersurile noastre privind cercetarea stiintifica romaneasca, indiferent care candidat va ajunge presedinte (pentru a raspunde unor comentarii pe care le-am primit prin email in ultima vreme)

Sebi Buhai, 12:35 GMT, 29-11-04

Apreciem preocuparea asociaţiei Ad Astra a cercetătorilor români faţă de cercetarea ştiinţifică din România. Este un lucru firesc în condiţiile în care întreaga comunitate europeană recunoaşte implicit importanţa şi rolul cercetării într-o societate bazată pe cunoaştere.
În acest contest este evident că şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România şi-a propus şi a luat deja măsuri pentru dezvoltarea şi creşterea competitivităţii domeniului de cercetare ştiinţifică şi în acest sens răspunsurile noastre la întrebările puse sunt următoarele:

1. În opinia dumneavoastra, este stiinta si cercetarea stiintifica o prioritate pentru România? Doriti sa avem cercetare stiintifica performanta în România? Daca raspunsul la aceasta întrebare este pozitiv, va rugam sa raspundeti întrebarilor urmatoare

Răspunsul este fără îndoială pozitiv. Menţionăm că evoluţia politicilor guvernamentale în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării (CDI) este marcată de o serie de schimbări de referinţă, datorate în primul rînd contextului politic generat de perspectiva apropiată a aderării la Uniunea Europeană şi anume:
i) angajamentul asumat prin Documentul de poziţie pentru capitolul 17 “Ştiinţă şi cercetare”, şi anume „realizarea unei finanţări adecvate a sistemului CDI, cu atingerea unui nivel al cheltuielilor CDI de cca.1% din PIB în anul 2007”;
ii) eforturile de aliniere la orientările recente ale politicii UE în domeniul cercetării-dezvoltării:
· atingerea ţintei de minim 3% din PIB cheltuieli totale pentru CD, din care minim 2% din partea industriei, până în anul 2010 – obiectivul „3%” stabilit la Consiliul European de la Barcelona din 2002,
· pregătirea pentru implementarea Planului de acţiuni pentru atingerea obiectivului 3%, adoptat de Comisia Europeană în aprilie 2003
iii) angajamentul privind participarea la Programul Cadru CDI al UE PC6 : 2002-2006 şi la implementarea Spaţiului European de Cercetare;
iv) angajamentele asumate prin acordurile şi tratatele bilaterale şi internaţionale în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, inclusiv prin convenţiile de aderare la organisme şi organizaţii internaţionale în domeniu
v) demararea procesului de pregătire în vederea utilizării fondurilor structurale

De asemenea, menţionăm principalele transformări relevante pentru domeniul CDI la nivelul orientărilor politico-economice pe plan intern:
i) recunoaşterea importanţei strategice a domeniului CDI pentru dezvoltarea economică durabilă şi competitivă, prin:
o promovarea şi adoptarea pachetului legislativ specific domeniului, (menţionăm OG 57/ 2002 aprobată prin Legea 324/ 2003, Legea 319/ 2003, OG 14/ 2002 aprobată prin Legea 50/ 2003),
o extinderea pînă în 2006 şi actualizarea Planului national de cercetare-dezvoltare si inovare (HG nr. 614/21.04.2004)
o introducerea din 2003 a instrumentelor de finanţare complementare faţă de Planul Naţional CDI:
§ instrumente de nivel sectorial: planurile sectoriale CD, în coordonarea ministerelor de resort;
§ instrumente de nivel instituţional: programele nucleu de cercetare-dezvoltare ale instituţiilor de profil;
o includerea constantă a domeniului CDI în structura strategiilor de dezvoltare economică şi socială în ansamblu, precum şi la nivel sectorial şi regional ;
ii) creşterea semnificativă a gradului de corelare a politicilor din domeniul CDI cu celelalte politici guvernamentale (industrială, dezvoltare regională, mediu, etc), în special prin:
o introducerea planurilor sectoriale de cercetare;
o includerea componentei de cercetare-dezvoltare şi inovare în structura Programului Operaţional Sectorial pentru creşterea competitivităţii economice – coordonat de Ministerul Economiei şi Comerţului, program care va fi finanţat din fonduri structurale UE, începînd din 2007
iii) procesul de creştere (treptată) a gradului de vizibilitate şi implicare internaţională a comunităţii ştiinţifice şi tehnice şi a activităţilor CDI din ţara noastră

2. Care vor fi mecanismele de finantare a cercetarii stiintifice pe termen lung, conform planului dumneavoastra; daca si cum credeti ca veti reusi implicarea atât a guvernului cât si a industriei în sustinerea cercetarii? Cum vedeti cercetarea stiintifica privata vis-à-vis de cea publica? 3. Din moment ce sunteti avocatul unei cercetari stiintifice performante (conform raspunsului la prima întrebare), ce procentaj din PIB care sa fie alocat cercetarii stiintifice veti sustine si în cât timp va fi atins acest nivel, având în vedere tinta de 3% indicata de UE pentru anul 2010 si faptul ca în prezent procentul din PIB alocat cercetarii de la buget este un minuscul 0,21%?

Prin planificarea bugetară pentru perioada 2005 – 2008 s-a prevăzut o creştere graduală a resurselor bugetare alocate cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării, cu cca 60% pe an. Această creştere va permite atingerea angajamentului asumat faţă de UE, la negocierea capitolului de politici privind “Ştiinţa şi cercetarea” şi va asigura o finanţare corespunzătoare atât pentru programele de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) de interes naţional – Planul Naţional CDI, programele de granturi pentru cercetare ştiinţifică, programele de dezvoltare a infrastructurii (de cercetare-dezvoltare şi a celei de transfer tehnologic şi inovare), cât şi pentru instrumentele de finanţare complementare lansate în 2003 – planurile de cercetare-dezvoltare de nivel sectorial şi programele de cercetare de nivel instituţional – aşa numitele “programe nucleu” de cercetare. Această creştere va asigura şi finanţarea necesară pentru stimularea şi susţinerea participării la programele internaţionale CDI şi pentru dezvoltarea colaborărilor bilaterale în domeniul S/T.
Programele CDI de interes naţional şi sectorial cuprind instrumente eficiente, care susţin atât dezvoltarea cooperării dintre sistemul CD şi sectorul productiv, cât şi dezvoltarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare proprii ale agenţilor economici.
În acelaşi timp însă, în acord cu cerinţele de atingere a obiectivului „3%” în 2010, nu ne putem limita numai la eficienţa totuşi restrînsă a acestor instrumente. Avem în vedere corelarea politicilor din domeniul CDI cu alte categorii de politici şi măsuri complementare de stimulare, care să vizeze creşterea semnificativă a gradului de implicare şi a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare ale agenţilor economici, cum ar fi:
· crearea unei Agenţii naţionale de dezvoltare Tehnologică, care să promoveze programe speciale de susţinere a dezvoltării şi inovării tehnologice la nivelul agenţilor economici, precum şi dezvoltarea zonelor şi infrastructurilor cu facilităţi speciale pentru înfiinţarea şi funcţionarea agenţilor economici inovativi, cum sunt incubatoarele şi parcurile ştiinţifice şi tehnologice;
· introducerea mecanismelor de stimulare financiară şi fiscală a agenţilor economici care desfăşoară activităţi CDI, inclusiv prin mecanisme îmbunătăţite în privinţa ajutorului de stat;
· stimularea investiţiilor publice şi private în firme inovative, prin crearea unor fonduri de investiţii cu capital mixt, special destinate înfiinţării şi dezvoltării unor astfel de firme

4. Care este pozitia dumneavoastra în ceea ce priveste legatura dintre învatamântul universitar / postuniverstar si cercetarea stiintifica, având în vedere situatia curenta din România si prevederile acordului de la Bologna? În particular, sustineti integrarea cercetarii stiintifice si a învatamântului universitar / postuniverstar?

În anul 2004 a apărut Legea 288/2004 prin care se stabileşte noua structură a învăţământului superior din România. Aceasta are la bază acordul de la Bologna. Conform legii formele de pregătire prin master şi doctorat se constituie ca ciclul II şi respectiv III al sistemului de pregătire universitară şi la care au acces absolvenţii ciclului I (licenţa) cu rezultate performante. Aceste două cicluri şi îndeosebi cel de-al doilea, cuprind în cadrul programului de pregătire activităţi de cercetare ştiinţifică. Mai mult, prin Legea 287 a consorţiilor universitare, apărută de asemenea în 2004, se creează posibilitatea ca institutele de cercetare să poată colabora cu universităţile. În cadrul acestor colaborări studenţii din ciclurile de master şi doctorat vor putea desfăşura activităţi de cercetare în laboratoarele instituţiilor de cercetare. Acest proces va fi benefic pentru ambele părţi. Astfel, universităţile vor dispune de o bază mai largă de pregătire a studenţilor, iar institutele vor beneficia de forţă de muncă tânără.
Mai mult, începând cu anul 2000 a fost introdus sistemul de granturi AT destinat tinerilor, prin care sunt sprijinite activităţile de cercetare iniţiate de doctoranzi sau tineri cercetători cu vârsta sub 35 de ani.
În anul 2002 a fost introdus un nou tip de grant TD pentru tinerii doctoranzi. Aceste granturi sunt destinate ca sprijin financiar direct pentru acei doctoranzi care au rezultate deosebite şi care sunt în faza finală a elaborării tezei de doctorat.
Totodată, au fost încheiate mai multe acorduri de colaborare internaţională prin care tinerii cercetători şi doctoranzi pot beneficia de stagii de pregătire în laboratoare partenere din ţări europene, SUA sau Japonia. Un exemplu este Olanda care a oferit un număr de 12 burse doctorate pentru diferite domenii de cercetare. În perioada 2003-2004 au fost încheiate la nivelul ministerului un număr de 20 de acorduri bilaterale cu alte ţări în cadrul cărora tinerii cercetători din România au putut face deplasări în străinătate şi cercetători din ţările europene au putut veni în România pentru a desfăşura activităţi de cercetare.

5. Sunteti în favoarea evaluarii obiective, bazate pe criteriul excelentei în cercetarea stiintifica, a tuturor departamentelor si institutelor de cercetare si a finantarii de baza a acestor institutii dupa acest criteriu al excelentei? Ce parere aveti despre faptul ca, din cele peste 700 de reviste „stiintifice” din România, doar 8 sunt indexate de ISI (principala institutie internationala care monitorizeaza revistele stiintifice), datorita slabei lor calitati, în timp ce multe persoane din functii de decizie din sistemul academic si stiintific românesc îsi bazeaza cariera pe publicatii în aceste reviste locale?

Faptul că suntem întrutotul în favoarea evaluării obiective a întregului sistemului de cercetare este confirmat tocmai de amplul proces de evaluare a acestui sistem, declanşat în anul 2004 de Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Departamentul Cercetare şi desfăşurat pe două coordonate principale:
– evaluarea organizaţiilor, activităţilor si personalului din domeniul cercetare-dezvoltare, in conformitate cu prevederile OG 38/ 2004 şi respectiv, OG 57/2002;
– evaluarea de ansamblu a activităţilor desfăşurate în cadrul programelor naţionale de cercetare, în primul rând a celor din programele Planului naţional CDI.
Menţionăm că în acest an procesul a demarat cu prima etapă de evaluare în vederea atestării şi acreditării, a unităţilor componente ale sistemului de cercetare-dezvoltare de interes naţional. Au fost elaborate criteriile şi a fost lansat chestionarul de evaluare a institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, conţinând criteriile de evaluare şi indicatorii de referinţă.
De asemenea, tot în acest an a fost încheiat procesul de evaluare a Planului Naţional CDI, după 3 ani de la extinderea cu 10 programe noi. Raportul de analiză a Planului Naţional CDI pe perioada 2001-2003 a fost definitivat şi este accesibil pe pagina (www.mct.ro).
În ambele cazuri criteriile de evaluare cuprind, în mod evident, segmente referitoare la nivelul de performanţă atins în activităţile de cercetare desfăşurate, atât pe plan naţional cât şi internaţional.
Procesul de evaluare va fi extins în cursul anului viitor la scara întregului sistem de cercetare.
Prin această evaluare se urmăreşte un dublu scop:
– promovarea şi susţinerea, pe baza rezultatelor procesului de evaluare menţionat, a colectivelor şi unităţilor de cercetare de înaltă performanţă
– extinderea şi diversificarea formelor de colaborare pe plan naţional, între institutele de cercetare-dezvoltare, institutele şi centrele de cercetare din academii şi universităţi, precum şi a acestora cu echipele şi instituţiile partenere din străinătate, în cadrul programelor internaţionale de cooperare în domeniul CDI

Ţin să menţionez că în perioada 2003-2004 a fost consolidat cadrul instituţional şi procedural pentru sistemul unitar de evaluare CD la nivel naţional, prin adoptarea următoarelor reglementări:
– H.G. nr. 587/2003 pentru aprobarea criteriilor şi metodologiilor de evaluare şi acreditare a unităţilor componente ale sistemului de cercetare-dezvoltare de interes naţional, precum şi de atestare a capacităţii de a desfăşura activităţi de cercetare-dezvoltare de către unităţi sau instituţii;
– Legea 230 de aprobare a OG nr. 38/2004 pentru modificarea si completarea OG nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică si dezvoltarea tehnologică aprobată prin Legea nr.324/2003, care stabileşte în detaliu organismele abilitate şi modul de elaborare a criteriilor, standardelor şi metodologiilor pentru evaluarea şi atestarea capacităţii de cercetare a unităţilor şi instituţiilor care desfăşoară activităţi CD.

Menţionez de asemenea faptul că, în acord cu oprientările la nivel european, prin politica naţională în domeniul CDI se urmăreşte ca obiectiv constant dezvoltarea de centre de excelenţă în cercetare, care să concentreze resurse umane si materiale de foarte inaltă performanţă, in domenii ştiinţifice şi tehnologice care pot determina un impact economic major.
Astfel, pînă în prezent, în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării – Departamentul Cercetare sprijinirea formării si dezvoltării centrelor de excelenţă s-a exprimat prin:
· programele din Planul Naţional CDI: Şapte programe din Planul naţional CDI includ o componentă specifică dedicată dezvoltării centrelor de excelenţă ştiinţifică şi tehnologică în domenii prioritare, şi anume: Relansin (Relansare economica), Viasan (Viaţă şi sănătate), Infosoc (Societatea informaţională), Aerospaţial, Matnantech (Materiale noi şi micro şi nanotehnologii), Biotech (Biotehnologii), Ceres (Cercetare fundamentală şi avansată).
· evaluarea centrelor de cercetare din cadrul universităţilor, în vederea stabilirii celor care ating nivelul de excelenţă, prin programul derulat de Consiliul Naţional pentru Cercetarea Ştiinţifică din Învăţămîntul Superior (CNCSIS).
De asemenea, un program asemănător, de evaluare periodică a performanţelor de înalt nivel ale centrelor de cercetare din zona sa de autoritate, se desfăşoară în cadrul Academiei Române.
Referitor la revistele ştiinţifice din România, menţionez că există o procedură de evaluare periodică a calităţii acestora, pusă în aplicare de către comisiile de specialitate ale Colegiului Consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi inovare, organism consultativ ce funcţionează pe lîngă Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Departamentul Cercetare şi care reuneşte personalităţi de prin rang din cadrul comunităţii ştiinţifice şi tehnice.

6. Daca si cum veti rezolva problemele gerontocratiei, rezistentei sistemului fata de întinerire, opunerii fata de promovarea pe baza de merit, nepotismului si favoritismului din universitatile românesti?

Această problemă se află în dezbatere de mai multă vreme mai ales în comunitatea universitară, însă ea poate fi extinsă într-o altă formă, şi în celelalte componente ale cercetării ştiinţifice din ţară.
La nivelul universităţilor acţionează autonomia instituţională şi în baza ei fiecare universitate îşi elaborează propria strategie de recrutare şi promovare a personalului academic. O reglementare centrală în acest domeniu vine în contradicţie cu autonomia universitară.
La nivelul unităţilor de cercetare se manifestă un proces de îmbătrânire a personalului, proces care se constată în majoritatea statelor europene. Pentru a rezolva această problemă sunt luate în vedere mai multe măsuri care, după ce vor fi analizate, vor fi elaborate măsuri normative şi dacă va fi nevoie şi legislative. Se are în vedere chiar o reorganizare a sistemului de cercetare şi nu în ultimul rând o perfecţionare a criteriilor de obţinere a fondurilor pentru finanţarea de bază din cadrul programului nucleu.

7. Care este opinia dumneavoastra în ceea ce priveste marirea cuantumului granturilor oferite pentru proiectele de cercetare performante si a cresterii importantei finantarii cercetarii stiintifice prin metoda granturilor si burselor de cercetare?

Menţionăm că în cadrul programelor din Planul Naţional CDI nivelul maxim admis pentru finanţarea proiectelor are caracter orientativ şi este în prezent de cca 5 mld lei. Acest nivel poate fi depăşit în cazul proiectelor de mare complexitate. Chiar dacă nivelul de finanţare “obişnuit” se situează în jurul valorii de 1,5 – 2 mld lei, acest nivel depinde strict şi exclusiv de obiectivele şi consistenţa proiectului, deci poate fi mărit în consecinţă.
În prezent, ţinând seama de creşterea finanţării, faţă de acest an, cu peste 60% în anul 2005 şi peste 120% în 2006, se are în vedere introducerea unui program special pentru o finanţare competitivă cu sume importante a sistemului de cercetare din România. Acest program se va concentra în primul rând asupra infrastructurii şi a forţei de muncă din unităţile de cercetare şi are ca scop pregătirea condiţiilor pentru integrarea europeană din 2007.

8. Care este pozitia dumneavoastra fata de evaluarea propunerilor de proiecte stiintifice finantate din bugetul de stat? Concret, sunteti în favoarea evaluarii competitive, bazate pe peer-review, facuta de experti în domeniile respective?

În ţara noastră, pentru toate instrumentele de finanţare publică a cercetării, evaluarea şi selectarea proiectelor pentru finanţare se face în sitenm competiţional, de către comitete de evaluare care reunesc cei mai buni cercetători şi specialişti din domeniile respective. Modul de selectare a evaluatorilor, precum şi criteriile şi procedurile folosite la evaluarea proiectelor constitue în sine forma concretă de implementare a sistemului de “peer-review”. Începînd din 2004, pentru a mări o dată în plus calitatea procesului de evaluare, în comitetele de evaluare sunt invitaţi să participe cercetători români din diaspora.

9. Care sunt, pentru dumneavoastra, domeniile stiintifice prioritare pe care cercetarea româneasca va trebui sa se axeze, domenii care ar fi sustinute si finantate ca prioritare?

Pentru a face faţă impactului economic pe care îl va produce aderarea la Uniunea Europeană, ţara noastră va trebui să-şi concentreze eforturile spre creşterea competitivităţii în cadrul sectoarelor economice şi alinierea acestora la politicile specifice ale UE. Este unul dintre obiectivele majore care vor fi urmărite şi prin viitorul Plan Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013.
În acest context, vom asista la o creştere a cererii de cercetare generate de mediul economic, datorată presiunii cerinţelor de conformare tehnico-economică privind atât nivelul tehnologic şi calitativ al produselor şi serviciilor, dar şi condiţiile de protejare a mediului, cerinţele comerciale, ş.a.
Acest fapt impune o orientare prioritară a eforturilor de cercetare spre direcţii şi obiective care să susţină dezvoltarea tehnologică în sectoarele economice tradiţionale şi care să asigure transferarea celor mai bune tehnologii disponibile (conform normelor europene în vigoare privind BAT – Best Applicable Technologies), aplicarea reglementărilor tehnice de nivel european (standarde de calitate şi de mediu, sisteme de management al calităţii, reglementări privind proprietatea industrială ş.a.), precum şi pregătirea agenţilor economici în vederea introducerii auditului tehnologic şi de proces. Pe acelaşi nivel de prioritate se situează aplicarea pe scară largă a tehnologiilor informaţionale performante în procesele, operaţiile şi tranzacţiile economice. Ca domenii vizate prioritar menţionăm energia, sectoarele industriale, transporturile, mediul, sectorul agricol.
În acelaşi timp, vom acorda o atenţie deosebită dezvoltării capacităţii ştiinţifice, tehnice şi industriale naţionale în domenii de înaltă tehnologie considerate strategice, care permit integrarea ţării noastre atât în programe de cercetare-dezvoltare, cât şi în alianţe tehnologice internaţionale, inclusiv în platformele de tehnologii avansate dezvoltate de consorţii cercetare-industrie la nivel european, bazate pe parteneriate pe termen lung între sectorul public şi cel privat. Dintre aceste domenii menţionăm: comunicaţiile mobile, energie pe bază de hidrogen şi pile de combustie, sănătate, securitate, domeniul nuclear, aeronautica şi spaţiul.
Un interes aparte va fi acordat creării şi dezvoltării capacităţii ştiinţifice şi tehnice naţionale în domeniile tehnologiilor noi şi al celor în curs de apariţie. Vom urmări formarea şi dezvoltarea surselor interne de competenţă ştiinţifică şi tehnică în domenii aflate în plină evoluţie, cum este cel al nanotehnologiilor, care vor determina schimbări radicale în privinţa materialelor, tehnologiilor şi proceselor utilizate la scară industrială.
O atenţie deosebită se acordă dezvoltării tematicii din cercetarea fundamentală şi în cadrul acesteia, în mod special temelor abordate în cadrul unor programe şi acorduri internaţionale ca : Programul cadru 6 al UE (PC6), respectiv pregătirea pentru participarea la viitorul PC7, ca şi colaborarea în cadrul CERN, EUROATOM sau al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare de la Dubna.

10. Ce masuri concrete veti lua pentru cresterea statutului social al cercetatorilor, respectiv redobândirea decentei si prestigiului meseriei de cercetator stiintific în România? 11. Cum intentionati sa stopati „exodul creierelor” catre tarile occidentale, în particular SUA si statele UE, si cum intentionati sa îi aduceti înapoi, daca doriti aceasta, pe cercetatorii români performanti aflati deja în centre de excelenta din aceste state dezvoltate?

Potenţialul de cercetare existent în 2003 reprezenta un personal total angrenat în activitatea C-D de 39.985, din care 25785 cercetători. Din totalul cercetătorilor, circa 9200 sunt cercetători atestaţi, iar circa 8400 sunt doctori în ştiinţe. Un procent de cca. 53% îşi desfăşoară activitatea în domeniul ştiinţelor tehnice şi inginereşti.
Din păcate, în ultimii ani sistemul CD din ţara noastră s-a confruntat cu două tendinţe critice care afectează concomitent potenţialul uman angrenat în cercetare: descreşterea numerică si cresterea mediei de varstă. În consecinţă, la nivelul anului 2002, structura grupelor de vîrstă pentru personalul din cercetare indica următoarele ponderi:
– cercetători cu vîrsta între 40 şi 60 de ani: cca 55% din total;
– cercetători a căror vîrstă depăşeşte 60 de ani: cca 25% din total.
De asemenea, ponderea cercetătorilor la 1.000 persoane din populaţia ocupată era, în anul 2002, de 2,96, deci de cca două ori mai mică decât cea din UE-15.
Aceste tendinţe sunt datorate, în mare măsură, fenomenelor care afectează serios întreaga comunitate ştiinţifică, nu numai în ţara noastră, ci şi pe întregul continent european:
– migrarea personalului CD, fie spre alte sectoare, fie în afara graniţelor ţării de origine (în cea mai mare măsură spre SUA);
– gradul de atractivitate relativ scăzut al carierei ştiinţifice, în contrapondere cu interesul relativ ridicat pentru studii universitare în domenii ştiinţifice şi tehnice.
În cazul ţării noastre, ca de altfel şi al altor state europene, în special al noilor state membre ale UE, situaţia economică mai dificilă face ca aceste fenomene să se manifestă cu şi mai multă pregnanţă.

Trebuie însă să menţionăm că după o scădere majoră la nivelul anilor 1999-2000, începînd din anul 2001, se înregistreze o tendinţă clară de creştere a numărului salariaţilor din domeniul cercetare-dezvoltare, respectiv al cercetătorilor. Astfel, aşa cum o indică evidenţele statistice, s-a înregistrat o creştere anuală a personalului din cercetare de cca 1000 de persoane, majoritatea dintre aceştia fiind cercetători.

Salariaţi din activitatea de cercetare – dezvoltare
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Total % Total % Total % Total % Total % Total %
Număr salariaţi din care: 57125 100 48113 100 37241 100 37696 100 38433 100 39985 100
cercetători 30723 54 26492 55 23179 62 23597 63 24636 64 25968 65
cercetători atestaţi 13159 23 10341 21 8926 24 8507 23 8513 22 9219 23
Cercetători la 1000 persoane ocupate civile 3,49 3,15 2,69 2,76 2,96
Surse: – Anuarul Statistic al României 2003
– Buletinul INS „Activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2003”, 2004

Acest fenomen îmbucurător se datorează în bună măsură politicilor guvernamentale susţinute pînă în prezent şi care vor fi promovate şi în continuare, prin care dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare reprezintă un element cheie pentru realizarea obiectivului strategic de a mări şansele reale ale României de integrare în spaţiul european de cercetare şi de a fi participant activ la dezvoltarea economiei globalizate, bazate pe cunoaştere.
În acest sens, pentru a asigura sursele interne de competenţă ştiinţifică şi tehnică de cel mai înalt nivel, în special în domeniile tehnologice avansate, vor fi urmărite în continuare atât creşterea numerică, întinerirea şi orientarea europeană a personalului de cercetare-dezvoltare, cât şi, în egală măsură, recunoaşterea importanţei şi punerea în valoare a profesiunii ştiinţifice şi tehnice şi a comunităţii cercetătorilor.
Este vorba de un ansamblu de măsuri care includ:
– stimularea formării şi dezvoltării carierelor ştiinţifice şi a colectivelor de cercetare de înaltă performanţă, prin programele de granturi pentru cercetare ştiinţifică;
– atragerea şi menţinerea în activitatea de cercetare-dezvoltare a tineretului cu performanţe profesionale deosebite, prin prevederi legislative favorabile,
– îmbunătăţirea accesului la sursele de informare-documentare, realizată în principal prin dezvoltarea infrastructurilor informaţionale performante în cadrul instituţiilor cu profil de cercertare-dezvoltare şi a universităţilor;
– formarea de personal de cercetare la nivel european, prin promovarea colaborărilor internaţionale şi a mobilităţii personalului CD.
Vom avea în vedere în mod special promovarea în continuarea a programelor de tip „brain gain”, prin care se acordă granturi pentru:
– proiectele de cercetare care susţin programele de master, doctorat sau stagiile post-doctorat;
– participarea tinerilor absolvenţi şi a studenţilor din anii terminali la proiecte de cercetare-dezvoltare;
– participarea tinerilor cercetători şi inventatori la manifestări internaţionale de profil;
– încurajarea reîntoarcerii in ţară a cercetatorilor tineri de valoare prin măsuri luate atât la nivelul instituţiilor (condiţii de cazare, masă şi altele) sau la nivel naţional (acces la credite pentru locuinţe prin ANL, facilităţi fiscale, etc.)

Menţionăm dintre rezultatele semnificative obţinute pînă acum:
· angajarea în institutele de cercetare-dezvoltare, prin programele din Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, a peste 800 de tineri cercetători, inclusiv dintre cei reîntorşi în ţară, după încheierea stagiilor efectuate la instituţii de prestigiu din străinătate;
· creşterea numărului de studenţi implicaţi in proiecte de cercetare, prin programul de granturi pentru cercetare ştiinţifică şi restructurarea corespunzătoare a sistemului instructiv: crearea/ dezvoltarea corespunzătoare de noi discipline sau noi specializari, inclusiv crearea de noi laboratoare,
· adoptarea HG 442/ 2003 privind atragerea şi menţinerea tinerilor în activitatea de cercetare, care prevede măsuri speciale de încurajare a iniţiativei antreprenoriale a tinerilor cercetători/ inventatori.
Referitor la recunoaşterea şi redobîndirea statutului corpului profesional reprezentat de cercetători, menţionăm că acesta a fost recunoscut ca atare prin lege.
Reglementările de referinţă în acest sens sunt cuprinse în Legea 319/ 2003.
În total acord cu orientările pe plan european, definirea şi promovarea statutului profesional, dar şi moral, al cercetătorilor au fost în mod special susţinute prin proiectul noului „Cod de etică şi deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare. Acesta se elaborează în acord cu forma finală prin Legea nr. 206/ 2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare.

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Sa stam de vorba. Putin.

Si daca nu voi scrie in seara aceasta se va supara cineva? Si daca nu voi scrie in seara aceasta...

Închide
44.211.117.197