caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Stiati ca...?



 

Odiseea lui Bambi

de (9-1-2011)
2 ecouri

Bambi, îndrăgitul personaj creionat de Walt Disney a împlinit de curând 87 de ani. “Prinţul pădurii” ale cărui primi paşi în viaţă sunt urmăriţi cu aceeaşi pasiune şi emoţie nestăvilită de la o generaţie la alta s-a născut în Viena, iar părintele său este scriitorul Felix Salten. Vă propun să-i urmărim odiseea, drumul lung şi plin de neprevăzut care a depăşit graniţele pădurii, adâncindu-l în hăţişurile unei lumi sfâşiate şi transfigurate de război, pentru a-l readuce în sufletele copiilor de pretutindeni şi de a deveni peste decenii un simbol al frumuseţii şi libertăţii necondiţionate a vieţii.

Felix Salten,ca 1910/ sursa wikipedia

Felix Salten,ca 1910/ sursa wikipedia

Siegmund Salzmann (Felix Salten, http://en.wikipedia.org/wiki/Felix_Salten) s-a născut la Budapesta în 1869.

La  puţin timp după naşterea sa, familia acestuia s-a stabilit la Viena. Falimentul tatălui său l-a obligat pe tânărul Salten, în  vârstă de 16 ani să întrerupă şcoala şi să se angajeze la o companie de asigurări. În acelaşi timp, pasionat de literatură,  trimite spre publicare poezii şi recenzii la diferite ziare.

În anul 1900 devine angajat permanent al ziarului Wiener  Allgemeine Zeitung în postura de critic de artă şi de teatru,  lansându-şi prima culegere de povestiri scurte. În anul  următor iniţiază la Viena primul cabaret literar (Jung-Wiener Theater Zum lieben Augustin) a cărui existenţă a fost  efemeră. Desfăşoară o activitate publicistică prolifică: piese de teatru, povestiri scurte, romane, cărţi de călătorie, scenarii de film şi librete de operetă, colaborând în acelaşi timp pentru cele mai reprezentative ziare ale Vienei. În 1927 devine preşedintele filialei austriece a P.E.N.( Clubul Poeziei, al Eseurilor şi al Romanului- organizatie internaţională fondată în anul 1921).

Celebritatea internaţională i-a fost adusă de romanul “Bambi.O Viaţă în Pădure”, publicat de Paul Zsolnay Verlag în  1923, iar apoi republicat în 1926 la Viena.

Scris la finalul Primului Război Mondial, prin romanul său Felix Salten nu a vizat naivitatea copilăriei, propunându-şi să capteze atenţia audienţei adulte, sensibilizate de reverberaţiile istorice şi social-economice ale perioadei pe care o traversa. Impresionat de roman, Max Schuster de la Simon & Schuster, Inc. din New York a făcut demersurile necesare pentru a-l publica.

Prima ediţie în limba engleză tradusă de Whittaker Chambers a fost lansată în 1928 cu titlul “Bambi. O viaţă în pădure”.  http://en.wikipedia.org/wiki/Bambi,_A_Life_in_the_Woods

Coperta primei editii lansate in Austria, sursa Wikipedia

Coperta primei editii lansate in Austria , sursa Wikipedia

Succesul romanului a fost fulminant, acesta vânzându-se până în 1942, data lansării filmului de animaţie, în peste 650.000 de exemplare doar în SUA.

Anul 1936 a adus interzicerea în Germania nazistă  a publicării şi difuzării cărţilor lui Felix Salten, “Bambi. O viaţă în pădure” fiind considerată  “o alegorie politică a tratamentului evreilor în Europa”, motiv pentru care multe ediţii princeps au fost distruse.

Doi ani mai târziu, după anexarea Austriei, Salten s-a refugiat la Zürich unde a trăit până la sfârşitul vieţii (1945).  Aflat în exil, în 1939 Salten continuă istoria puiului de căprioară cu romanul “ Copiii lui Bambi: Povestea unei familii din pădure “.  În prefaţă, John Galsworthy caracterizează “Bambi. O viaţă în pădure”ca fiind o “carte delicioasă” şi “ o mică capodoperă” care prezintă “delicateţea percepţiei şi adevărul esenţial”, iar  Boston Transcript îl apreciază ca fiind o “alegorie sensibilă a vieţii”.

În 1933, pentru 1000 $, Salten îi vinde lui Sidney Franklin, producător şi director al studioului de film MGM, drepturile de ecranizare. Acesta, apreciind ca fiind prea dificilă adaptarea cinematografică a romanului, le revinde în 1937 lui Walt Disney.

Filmul ar fi devenit cel de-al doilea lung metraj animat al companiei sale, Disney fiind captivat de faptul că pornea pentru prima oară, de la un roman recent în care toate personajele erau necuvântătoare. Străduindu-se să pară cât mai veridici artiştii implicaţi s-au documentat despre viaţa animalelor sălbatice, s-au deplasat deseori la Grădina Zoologică din Los Angeles, au vizionat filme înregistrate în pădurile din Maine şi chiar au studiat comportamentul a doi pui de căprioară donaţi Studioului Disney. Munca depusă a fost extrem de meticuloasă, de exemplu grija desenatorilor de a păstra configuraţia petelor albe de pe spinarea lui Bambi presupunea finalizarea a doar câtorva desene zilnic. (http://disney.go.com/vault/archives/movies/bambi/bambi.html).

Romanul original trebuia „cosmetizat” , degajat din atmosfera „sumbră” şi „ tragică” a lui Salten, fiind destinat de această dată copiilor.  În 1938 Disney i-a angajat pe Perce Pearce şi Carl Fallberg pentru a scrie scenariul filmului, iar în august 1939 a început producţia lui Bambi.  Un an mai târziu, bugetul filmului înghiţise deja 858.000 $, ceea ce l-a forţat pe Disney să-i reducă cu 12 minute forma finală. În data de 8 august 1942 , la Londra, a avut loc premiera filmului Bambi. Filmul a fost apreciat drept „ încoronarea rezultatelor Studiolului de Animaţie Walt Disney”, fiind plasat de Institutul American de Film, al treilea în topul primelor zece „clasice” ale genului din toate timpurile, după Albă-ca-Zăpada şi Pinocchio (http://en.wikipedia.org/wiki/AFI’s_10_Top_10). În anii care au urmat,  Bambi „a lucrat voluntar” în numeroase proiecte destinate protejării mediului înconjurător ( satira NO HUNTING-1955, alături de Donald Duck) şi în campanii publice de prevenire a incendiilor din rezervaţiile forestiere.

Faptul că Bambi a rămas ancorat în conştiinţa spectatorilor săi de toate vârstele este, printre altele, o dovadă  a subtilităţii duo-ului Salten-Disney de a se infiltra în răspunsul emoţional generat de împuşcarea căprioarei- mamă de către „ EL”, the „ MAN”, cum apare menţionat în film unicul personaj negativ şi uman.

În anul 2003 Institutul American de Film a prezentat în cadrul  „AFI 100 years…series”o listă cu 100 dintre   cele mai puternice şi reprezentative personaje din filme-„ 100 Heroes and Villains ”, adică  „ 100 de Eroi şi Ticăloşi ” …  Între cei 50 de eroi pe locul 39 se află Lassie ( câinele-actor Pal). Intuiţi oare cine se află între cei  50 de ticăloşi ? Într-adevăr, pe locul 20 se află acest „ MAN”…Alături de capul de listă- Hannibal Lecter  (Tăcerea mieilor), Regina (Albă –ca-Zăpada şi cei şapte pitici), Cruella de Ville (101 Dalmaţieni), Amon Göth  (Lista lui Schindler) şi alţi 45 proscrişi.

În 1999 Janet Schulman, propunându-şi să menţină o parte din lirismul original al lui Felix Salten, a adaptat romanul într-o carte ilustrată pentru copii publicată din nou, după 71 de ani, de prestigioasa editură Simon & Schuster, Inc. şi inclusă în colecţia “Atheneum Books for Young Readers”.

Finalul „ peripeţiilor” lui Bambi (oare?) se află, de această dată dincolo de ocean, în Germania.

The Bambi, sursa Wikipedia

Premiile Bambi- Deutschlands Wichtigster Medienpreis- debutând în 1948, sunt oferite anual de către Hubert Burda Media (companie privată germană) pentru recunoaşterea excelenţei în muzică, film, televiziune şi sport la nivel naţional şi internaţional. Primii laureaţi ai celui mai important premiu media german au fost Marika Rökk şi Jean Marais, iar în 2009,  Shakira, Kate Winslet, Christoph Waltz şi Giorgio Armani.(http://en.wikipedia.org/wiki/Bambi_(prize) )

Statueta oferită este puiul de căprioară al lui Salten pe care arta lui Walt Disney i-a făcut nemuritori.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Habotnică anonimă "Doina": (12-1-2011 la 15:19)

    Si eu il ador pe dragutul asta congelat [Disney] si filmele lui de animatie pline de mesaje subliminale. Sunt foarte bune pentru sufletul copiilor precum hrana indopata cu E-uri.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Petru Clej: (12-1-2011 la 15:31)

    Nici comuniștii nu erau așa obtuzi ca această extremistă național-ortodoxist-xenofobă care se ascunde cu lașitate sub aliasul „Doina”. Nici lor nu le dăduse prin cap asemenea gogomănie.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
52.3.228.47