Fiind martori la fenomenul mutarii unor departamente intregi in Asia, partea pragmatica a globalizarii se contureaza mai drastic decat oricand. Economistii secolului 20 estimau ca descoperirile lor vor fi aplicate in politicile economice, de catre guverne, la timpul potrivit.
Insa recentele evenimente de privatizare si globalizare, au mutat responsabilitatea unei parti importante a politicilor economice, din curtea guvernelor in cea a intreprinderilor multinationale, institutiilor non-guvernamentale si a altor actori privati.
Noi nu dorim sa negam beneficiul indiscutabil al liberalizarii fluxurilor comerciale pentru tarile sarace, ca si al schimburilor libere de forta de munca, servicii si tehnologie, dar haideti totusi sa sumarizam efectele succesiunii evenimentelor recente privite prin prisma Romaniei postdecembriste:
Comparativ cu India si China, actualmente principalii beneficiari ai globalizarii, Romania, din cauza unei infrastructuri invechite, ca si a barierelor birocratice, nu si-a putut pune in valoare avantajul proximitatii geografice fata de Europa. Acest lucru nu ar fi reprezentat totusi un obstacol de netrecut, daca sectorul privat ar fi compensat prin promovarea unor manageri dinamici, capabili sa urmareasca in direct schimbarile de politici tarifare pe plan mondial si sa aduca in prim plan avantajele comparative ale Romaniei, de a avea o forta de munca bine instruita, tanara si relativ ieftina, la momentul potrivit.
De pilda, stateam recent martor inghetului industriei textile romanesti in momentul in care SUA a micsorat cotele de export acordate industriei textile indiene, pentru a acorda o sansa si altor tari sa intre pe piata americana. La putin timp dupa aceea, citind statisticile Departamentului de Comert al SUA, am vazut ca urmarea a fost cresterea importului de textile din China. Ei, unde a fost Romania cu traditionalul avantaj comparativ al industriei textile? Oare e Ministerul Industriei la curent cu aceste evenimente pentru a le transmite managerilor textilisti si de a crea contacte intre acestia si potentialii cumparatori din America?
Pot spune ca pentru Romania, globalizarea s-a manifestat in principal intr-un mod unilateral, printr-o hemoragie de materie cenusie catre alte tari, fapt care reprezinta o pierdere enorma.
Sa trecem la alt capitol al globalizarii: necesitatea restrictionarii unor libertati a multinationalelor cu scopul de a preveni o eventuala manipulare a pietelor de catre acestea. Nu stiu daca acest lucru e perceput la nivelul factorilor de decizie din Romania, dar o mentiune e necesara: o companie care genereaza venituri de zeci de miliarde anual – si sunt zeci de astfel de intreprinderi, si in continua inmultire ca urmare a tendintelor de fuzionare cauzate de realizarea unor economii de scara la nivelul ciclului de productie – intrand pe o piata unde Produsul National Brut al intregii tari poate fi de cateva ori mai mic, poate perturba echilibrul deja fragil al economiei respective. Nu sunt un adept al mercurialelor cu preturi maxime, dar in prezent datorita faptului ca nu exista o politica coerenta anti-trust in Romania, se impune crearea acesteia, ca si crearea unei legislatii fiscale care sa previna transferurile artificiale de costuri intre tari diferite la nivel de intreprinderi multinationale, cu scopul de a minimiza in mod artificial taxele datorate statului respectiv, ca si de a opri transferul majoritatii veniturilor acestora, “pe hartie”, catre paradisuri fiscale.
In acest context, importanta independentei absolute si a necoruptibilitatii sistemului judiciar si de control financiar este primordiala.
Deci este important de remarcat ca globalizarea actioneaza ca un catalizator, testand unitatea membrilor unei societati: numai cand fratricidul se va termina si indivizii respectivi vor actiona la unison, in mod coordonat, pentru protejarea intereselor economice ale comunitatii, se vor putea obtine avantaje. Daca nu, dimpotriva, valul globalizarii va spulbera interesele de breasla, antagonizand si mai mult o societate deja polarizata ca urmare a socurilor sociale postdecembriste.
Stimate domn,
Recentele declaratii ale Dl. Schroeder cu privire la necesitatea consolidarii sistemului bancar in Germania, ca si cu privire la necesitatea uniformizarii regimului de taxe in Uniune pentru noii veniti, concomitent cu amenintarea cum ca, in cazul neaprobarii Constitutiei Europei de catre Marea Britanie, aceasta ar putea fi exclusa din Uniune, ofera a serie de semnale mixte referitor la avantajele noilor veniti, ca si perceptia ca Marea Britanie, prin adoptia modelului american de neinterventionism guvernamental, ar putea periclita interesele strategice ale uniunii, in care interventionismul guvernamental joaca un rol pricipal. Dumneavoastra ce parere aveti?
Cu multumiri.