caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Editorial



 

De ce am nevoie de timpul tău

de (2-1-2011)
16 ecouri

Drag cititor al revistei electronice ACUM, am nevoie de timpul tău. Şi dau acest anunţ, în speranţa că mă vei contacta pe adresa editor@acum.tv şi vom putea încheia un contract de colaborare. Timpul tău contra orice doreşti. Evident, nu voi putea da curs decât ofertelor şi condiţionărilor celor mai rezonabile. Dar de răspuns voi răspunde tuturor ofertelor făcute cu bună credinţă. Evident, evaluarea bunei credinţe este pur subiectivă şi, cel puţin pentru început, se află strict la latitudinea mea.

Am nevoie de timpul tău pentru a creşte puterea vocii revistei ACUM şi a o face auzită de către cei aflaţi în poziţia de a lua măsuri corective sau preventive pentru ca tot ce te dezgustă azi în legătură cu România sau cu românii, ori poate în legătură cu alte ţări, grupuri etnice sau alte tipuri de grupuri umane, să se diminueze. Am nevoie de timpul tău pentru a mări şansa noastră de a face o diferenţă, acţionând şi îndreptând lucruri în direcţia în care am vrea să meargă.

De scris despre valorile pe care le propunem prin ACUM am făcut-o deja de multe ori şi nu mă voi mai repeta. Te îndemn, cititorule, dacă vei fi tentat de această invitaţie, să încerci mai întâi să ne cunoşti un pic măcar, pentru a-ţi doza cât mai bine aşteptările. Apoi scrie-mi: cât timp îmi dai? Când? Cât de realist este să pot efectiv conta pe tine? Ce-mi ceri în schimb?

Iată un caz: un profesor de istorie de la un liceu din Braşov, semnând în nume propriu (nu reiau datele concrete dar ele pot fi uşor aflate din paginile noastre) propune ca soluţie pentru rezolvarea problemelor rromilor nici mai mult nici mai puţin decât lagăre de concentrare şi de exterminare. Somat să retracteze, respectivul se face că plouă. În acel moment, simultan şi fără a comunica în acest sens, un membru al redacţiei ACUM şi un cititor din Germania scriu directoarei liceului respectiv din Braşov cu detalii despre profesor şi modul în care acesta se exprimă. La acea dată nimeni nu avea măcar certitudinea că numele respectivului este real şi cu atât mai puţin că îndeplineşte nobila misiune de a preda istoria într-unul dintre cele mai prestigioase licee din România.

Şi totuşi, cu promptitudine şi cu o fermitate demnă de toată stima, directoarea liceului răspunde, confirmă realitatea existenţei profesorului şi promite că va lua măsuri. La foarte scurt timp după aceea, profesorul revine în paginile ACUM şi retractează cele afirmate, în termeni fără echivoc.

Considerăm acest caz a fi un mare succes al nostru în calitate de cetăţeni dar şi al politicii editoriale a revistei. Iată că posibila apetenţă (sau inconştienţă) de a educa tinerii în spiritul urii, a unui cadru didactic din România, aflat în linia întâi a formării de conştiinţe, a primit un „ciomag virtual” din partea noastră, transformat într-o mustrare cu efecte corective de care justiţia din România, deşi dispune de instrumente legale, nu s-ar fi atins nici măcar cu o pană.

Am putea avea mai multe intervenţii de acest gen? Bineinţeles. Dacă am avea un pic din timpul tău, stimate cititor. Am putea – şi am face o diferenţă mult mai vizibilă.

Era în 2004 când am început ACUM. Am promis că această încercare va dura zece ani. Au mai rămas trei. Voi face tot posibilul ca în acest timp să încerc să atrag cât mai mulţi colaboratori, cât mai mulţi donatori (da, dacă nu-mi poţi oferi timp, cititorule, donează alte tipuri de resurse şi ele vor fi puse la lucru) pentru a face o diferenţă în sensul promovării valorilor ACUM.

Urăsc să bârfesc despre România. Urăsc să împărtăşesc ganduri despre „cât de rău este”, despre „cât de egoişti şi incompetenţi” sunt majoritatea politicienilor din România, despre cantitatea incredibilă de corupţie, incultură, rea voinţă, lipsă de elementar bun simţ şi prevalenţa prostului gust. Despre toate acestea însă, am ales să fac ceva prin ACUM – la fel şi colegii mei, unii dintre noi petrecând peste 20 de ore săptămânal în faţa computerelor, strict pentru a face ca ACUM să fie ceea ce este (de altfel, cerându-ţi timp, cititorule, voi începe să asigur înclusiv transparenţa resurselor care se transformă în ACUM: timp, bani, know-how, etc., şi a numelor care cheltuie aceste resurse).

Noi vrem să îţi asigurăm, dacă îţi convin valorile pe care le propunem, un spaţiu de canalizare a bunei tale credinţe care, luată individual, nu poate realiza nimic. În cadrul unui flux care reuneşte zeci, sute, mii, zeci de mii de conştiinţe, lucrurile vor sta cu totul altfel. Nu ştiu ce alte dovezi să mai ofer sau cum să te rog mai frumos. Sper că este cât se poate de clar că suntem o organizaţie civică în sens larg şi neformalizat şi nu un partid – dacă există vreo suspiciune în acest sens – şi nu avem nici un fel de afiliere.

Hai să oprim „mica bârfă” despre români şi România şi să facem ceva pentru noi, pentru ei, pentru ea.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Stefan Caliga: (3-1-2011 la 07:16)

    Am citit multe articole publicate in „Acum”.
    Materialele sunt interesante si pot fi puncte de plecare pentru dezbateri prietenoase din care nu trebuie insa sa lipseasca critica civilizata si bazata pe argumente. Numai in acest mod se poate ajunge la progres real si la crearea de mentalitati sanatoase, democratice.
    La multi ani!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan N. Maier: (3-1-2011 la 10:31)

    Din pacate nu toate dezbaterile noastre pot fi prietenoase, tocmai pentru ca suntem obligati sa facem fata unor critici necivilizate si lipsei de argumente – prezente de multe ori in interventii anonime. Iar in ceea ce priveste mentalitatile… va spun sincer, as prefera sa am de-a face mai mult cu „mentalitati” gata create, impreuna cu care sa mai si facem cate ceva, nu sa tot incercam sa ne „cream” unii pe altii 🙂
    La multi ani, domnule Caliga!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Las anonim "alexandru andries" cu adresa de email fictiva alexandru_and86@gmail.com: (7-1-2011 la 09:26)

    vai … ati dat o bata virtuala :))
    sa inteleg ca nimic nu ma va opri sa scriu in aceste casute de identificare numele unui profesor, adresa sa de e-mail, lasand un comentariu rasisit si xenofob… hmmm as putea sa scriu chiar numele sefului … bineinteles se vor trezi cativa bloggeri sa faca ei mustrare virtuala :)) mi se pare un infantilism iesit din comun, intrucat nu ati reusit sa schimbati nimic in comportamentul persoanei respective. probabil l-ati invrajbit, l-ati facut sa nu mai doreasca a-si exprima ideile, opiniile pe acest site, ci in fata unor elevi de liceu, carora le va spune ce rau au facut lumii evreii si tiganii si cat de antiromana este revista Acum.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan N. Maier: (7-1-2011 la 09:55)

    Cred ca va inselati, d-le Andries.
    Inainte de a actiona am verificat ca persoana respectiva exista, am coroborat cu alte interventii ale sale iar cand am actionat ne-am luat masurile de prevedere necesare. Mi se pare un infantilism iesit din comun sa va imaginati ca aveti de-a face cu niste persoane infantile, lipsite de experienta, incapabile sa discearna cand actioneaza, atunci cand va referiti la noi. Si dimpotriva, eu cred chiar ca am realizat ceva. Daca nu i-am schimbat opiniile acelui individ, macar i-am dat o idee ca are de ce sa-i fie frica – fapte care pot conduce la pierderea slujbei.
    Oare cati dintre noi avem ganduri nelalocul lor dar nu le punem in practica deoarece ne e teama de represalii (mai degraba decat de consecintele faptelor care ar rezulta din materializarea gandurilor…). As zice ca multi, foarte multi. Mult mai multi decat tipicul 65% al Experimentului Milgram.
    Am o noutate pentru dv.: teama de represalii pentru fapte imorale mentine si imbunatateste viata sociala, cu consecinte foarte bune si asupra celei personale.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Dan Petre: (17-1-2011 la 20:45)

    Domnule Maier, intr-adevar: un act de mare curaj a fost recenta ”batalie” cu Horia Ghemis (care nici macar nu a semnat in calitate de profesor acea imbecilitate). In urma actiunii prompte a acum.tv si a cititorilor sai, pericolul antisemitismului in Brasov si chiar in Romania a fost rispit.

    Lasand insa ironia la o parte, am o curiozitate: de ce nu sunteti la fel de vocali si eficienti si impotriva instigatorilor si criminalilor REALI din istoria recenta a Romaniei, in special impotriva celor care au instigat si ucis in Decembrie ’89 si Iunie ’90, dar si in 45 de ani de comunism? Sau macar impotriva celor care le denigreaza memoria eroilor: fosti securisti, activisti, etc. prezenti in abunenta prin ziare si emisiuni TV.

    Un posibil raspuns veti gasi in bancul de mai jos (ca tot va plac bancurile a la Radio Erevan…): ”De ce exista atatea organizatii impotriva hainelor de blana si nici una impotriva hainelor de piele? Pentru ca e mai simplu sa hartuiesti femeile bogate decat gastile de motociclisti”.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (18-1-2011 la 05:44)

    Dan Petre, neonazist și negaționist prin minimalizare al Holocaustului se face din nou de baftă:

    1) Dacă un individ – Horia Ghemiș – a semnat cu numele lui, dar nu în calitate de profesor de liceu, o incitare la ură împotriva romilor, nu e grav, că el e ca Jekyll and Mr Hyde, se dedublează. Chiar nu sesizați gogomănia?

    2) Neonazistul Dan Petre nu citește revista ACUM, altfel ar fi sesizat, de pildă, printre multe altele, interviul cu Teodor Mărieș și campania dusă de revistă în timpul grevei foamei desfășurate de el în sprijinul eliberării documentelor privitoare la evenimentele din decembrie 1989 de către instituțiile de stat. Îi mai sesizez și articolele despre evenimentele din iunie 1990 Mineriada din iunie 1990 – 20 de ani de la victoria prostiei http://www.acum.tv/articol/13695 sau Zilele de 13 – 15 iunie 1990 mi-au schimbat viața http://www.acum.tv/articol/7966. Poate că n-ar trebui să vorbiți despre mineriadă, deoarece pe vremea aceea vă jucați prin țărână, iar Ștefan și cu mine am simțit consecințele pe pielea noastră în calitate de ziariști la România liberă. Cât despre Ștefan, el a fost întemnițat de Ceaușescu pentru complot împotriva statului înainte de 1989.

    3) Faptul că Dan Petre menționează „criminalii REALI”, arată că pentru ele crimele REALE nu sunt decât cele comise de comuniști, nu și cele comise de fasciști. Așa cum am spus de nenumărate ori, aproape nimeni în România nu neagă crimele comise de comuniști, dar mulți, printre care și neonazistul Dan Petre, neagă sau minimalizează crimele comise de fasciști. Așa cum scriam într-un articol recent, a fi anticomunist ȘI anti-fascist e o chestiune de bun simț. De aceea luptăm împotriva lipsei de bun simț, reprezentate aici de oameni ca Dan Petre.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • tv: (24-1-2011 la 11:48)

    Consider ca revista d-voastra, ACUM, are valoare, prin faptul ca incearca sa promoveze valorile democratiei si sa-i faca pe cititori sa inteleaga cum trebuie sa gandeasca, sa traiasca, sa aiba atitudine in democratie; aceasta in primul rand pentru binele personal si implicit va fi mai bine pentru toti,( nu numai pentru unii ). Cand se va inatmpla aceasta Romania si cetatenii romani vor fi peceputi mai favorabil in intreaga lume !
    Si pentru ca ce are valoare nu piere, doresc revistei sa aiba resursele necesare si sa fie tot mai citita , inteleasa, sa formeze opinia romanilor in armonie cu civilizatia secolului XXI !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Oana Labontu-Radu: (13-2-2011 la 07:04)

    Salut cu emotie si entuziasm apelul lansat de Dumneavoastra pe 2 ianurie
    2011…
    Sentimentul cel mai apasator este ca nu vreau
    sa intorc spatele Romaniei desi nu stiu daca si cand ma voi intoarce in
    tara.
    Ma intristeaza lumea in care traim dar mi se pare ca a constientiza ce se intampla si a nu face
    nimic e mai condamnabil decat a trai intr-o dulce ignoranta.Si intr-adevar mi se pare rusinos ca noi romanii, aflati in strainatate, aruncam cu noroi in propria natiune. Desigur, sunt multe lucruri care se intampla in Romania de care nimeni nu s-ar putea considera mandru dar de aici pana la a denigra totul e un pas destul de mare.Cum am putea avea pretentia sa fim bine vazuti in „lume” daca noi suntem primii care arunca cu pietre in propria tara?!
    Si cred in frumusetea spirituala a Romaniei si cred ca sunt foarte multe
    lucruri pe care marile civilizatii le pot invata de la noi. Si e pacat ca
    noi romanii ne-am pervertit umanitatea de dragul unor non-valori
    importate…
    Daca am putea sa luam ce e mai frumos si mai bun de la fiecare tara/natiune din lumea asta am fi cu totii mai fericiti…si evident, mai putin dezbinati…La urma urmei suntem cu totii de peste tot!

    Domnule Maier, am incercat sa va contactez in repetate randuri pe adresa de e-mail editor@acum.tv de pe yahoo si mail.google. E-mail-ul meu insa nu a putut fi trimis. Exista vreo alta alternativa?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (13-2-2011 la 07:48)

    Doamnă Labontu-Radu,

    Ce înseamnă „aruncăm cu noroi în propria națiune”? Și sunteți de părere că o publicație ca ACUM, de pildă, ar trebui să se transforme în organ de propagandă sau agenție de turism pentru România?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • wanda lucaciu: (13-2-2011 la 18:36)

    Dna. Labontu-Radu
    Va raspund la comentariul dvs, pentruca eu am luat in serios invitatia Dlui. Maier si daca pot sa ajut aceasta publicatie, o voi face. Deasemenea, vreau sa stiti ca nu sunt singura persoana care a raspuns la invitatia facuta de Dl. Maier.
    Revista ACUM publica articole cu care toti romanii din lume pot fi mandrii si nimeni din colaboratotii acestei reviste “arunca cu noroi” in romani si/sau in Romania. Din pacate, dv. caracterizati criticile facute ca fiind “noroi”. Adevarul doare si de multe ori nu este intampinat cu bratele deschise. Pacat, caci criticile care pot fi citite in ACUM, sunt menite sa ajute si in nici un caz sa denigreze.
    De exemplu, va rog sa cititi ultimul articol scris de Dl. Maier “Apel către cei care s-au săturat de lichele” Daca nu l-ati citit inca,va rog sa-l cititi si sunt convinsa ca veti ajunge la concluzia corecta , si anume ca revista ACUM nu “arunca cu noroi” in NIMENI, ci din contra, criticile sunt facute ca sa “trezeasca” romanii din starea lor de apatie, sa incurajeze dezbateri pozitive si sa schimbe status quo in Romania.
    Eu va invit, sa trimiteti acest articol http://www.acum.tv/articol/25861 la cit mai multi romani care vor vota in electia viitoare din Romania. Folositi acest articol ca un “manifesto” pentru cei care vor sa vada schimbari pozitive in Romania.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Oana Labontu-Radu: (14-2-2011 la 16:14)

    Domnule Clej, „aruncam cu noroi in propria natiune” se referea strict la faptul ca, o mare parte din romanii aflati in strainatate aleg sa nu gaseasca decat cuvinte grele si urate despre Romania si romani (spre exemplu daca un englez intreaba un roman despre Romania sau despre romani i se va raspunde ca Romania e mizera, saraca, foarte corupta, inapoiata etc).Nu este un indemn la ipocrizie ci doar cred ca ar trebui sa avem grija cum ne prezentam zi de zi ca roman aflat intr-o alta tara.
    Imi exprimam o parere despre ce am simitit si vazut ca se intampla in jurul meu, in mijlocul oamenilor, romani si englezi. Nu m-am referit la activitatea Revistei ACUM si nu consider ca ACUM ar trebuie sa faca propaganda pentru Romania…
    Critica este singura care poate aduce indreptare dar tind sa cred in acelasi timp ca modul in care romanul se prezinta si vorbeste depre el si propria tara conteaza.
    Nu consider ca activitatea revistei ACUM este una de denigrare ci de DEsTEPTARE. Imi cer scuze pentru exprimarea nu tocmai clara din comentariul meu anterior.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (14-2-2011 la 16:33)

    Doamnă Labontu-Radu, nu știu de ce generalizați. Spuneți că trăiți la Londra, acolo unde locuiesc și eu, dar vreau să vă spun că în ultimii ani au apărut aici organizații românești care fac cinste românilor și României. Cât despre români, ei se comportă ca oricare alt popor: unii critică starea de lucruri din țara din care au venit sau moștenirea culturală, alții o laudă. Dumneavoastră faceți o greșeală care denotă, scuzați-mă, provincialism intelectual, sindromul „ca la noi la nimeni”. Nu e adevărat, românii nu sunt nici mai buni nici mai răi decât alții, nici mai deștepți nici mai proști. Nu există din acest punct de vedere o comunitate românească, ci indivizi. Și tare ar fi bine să nu mai folosiți acest moralizator „ar trebui sa avem grija cum ne prezentam zi de zi ca roman aflat intr-o alta tara”. Românii care sunt rezidenți temporar sau permanent în străinătate nu reprezintă România, ci se reprezintă pe ei înșiși. Dacă sunt trimiși acolo de statul român e altceva, dar așa nu cred că trebuie tot timpul să fie un fel de agenți de influență sau propagandă ai României. Hai să fim mai relaxați când vine vorba de modul în care ne referim la România, altfel ajungem la delictul de lez-națiune de care naționaliștii de mucava l-au acuzat, de pildă, pe Horia Roman Patapievici.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Oana Labontu-Radu: (14-2-2011 la 16:42)

    Doamna Lucaciu,

    Cred ca nu am fost destul de clara in exprimare si imi cer scuze pentru neintelegerea creata. „aruncam cu noroi in propria natiune” nu se referea la ctivitatea revistei ACUM. Este sentimentul pe care eu ca roman aflat in strainatate il am . Am auzit romani spunandu-le englezilor ca limba romana suna foarte urat sau ca suntem un popor de iapoiati. Nu mi se pare acceptabil.Sunt multe lucruri de corectat, de schimbat dar nu e cazul sa le explicam noi strainilor cat de barbari suntem. Mai bine am incerca sa nu ne comportam ca niste barbari.
    Din nou, comentariul meu nu a fost in nici un caz un atac la activitatea revistei ACUM.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Oana Labontu-Radu: (14-2-2011 la 17:46)

    Domnule Clej,

    Sunt perfect de acord ca romanul aflat in strainatate se reprezinta pe el insusi si nu indemn la o propaganda a Romaniei sau sa ne facem un scop din asta…
    Dar permiteti-mi sa fiu nemultumita de anumite aspecte. Nu am insinuat si nu cred ca romanii ar fi mai presus sau mai prejos decat altii. Indemnul moralizator e pentru cei care se plang si spun ca romanii sunt prost vazuti in strainate si ca urmare simt ca sunt tinta discriminarii.
    Din punctul meu de vedere nu are legatura cu nationalismul . Daca ne supara ceva sau credem ca trebuie sa schimbam ceva atunci schimbarea ar trebui sa inceapa cu noi insine.In acest context mi se pare fortat sa vorbim de lez-natiune.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • wanda lucaciu: (14-2-2011 la 18:37)

    Doamna Labontu-Radu,

    Ma bucur ca nu considerati activitatea revistei ACUM ca fiind la fel ca multe alte reviste pe internet care sunt intradevar gunoaie.

    Pentruca acum ne-am inteles si totul este clar, va invit sa ajutati revista asta cu cat puteti si cum puteti.
    Va urez o zi buna,

    wl

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (15-2-2011 la 00:30)

    Doamnă Labontu-Radu, încă o dată, vorbiți de români, dara așa ceva nu e specific românilor și nu cred că ceea ce scrieți dumneavoastră are neapărat legătură cu tema acestui articol.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.198.86.28