caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Extern



 

România-Franța: motivele răcirii

de (2-1-2011)

In ultimul an, relatia dintre Franta si Romania s-a degradat semnificativ. In ianuarie presedintele roman Traian Basescu vorbea despre parteneriatul strategic cu Franta ca despre un model de dezvoltare a relatiilor bilaterale. Seful statului facea din intrarea in Schengen, prioritatea zero a politicii externe. 12 luni mai tarziu Franta, partenerul strategic, este principalul opozant al extinderii spatiului Schengen catre Romania si Bulgaria. Mai mult, oficialii francezi fac azi declaratii in care vorbesc despre coruptia persistenta din Romania (desi pina acum Franta nu insistase pe dosarele de coruptie si pe Mecanismul de Cooperare si Verificare pe Justitie), iar vara acestui an a fost marcata de un episod tensionat intre Bucuresti si Paris, atunci cind Franta a decis sa mediatizeze repatrierea romilor romani.

Cum s-a ajuns aici ? Iata citeva explicatii dupa discutii pe care le-am avut cu o serie de cunoscatori ai relatiilor franco-romane.

Chestiunea romilor

De mai bine de un an, din iulie 2009, Franta transmite mesaje Romaniei in legatura cu romii romani din marile orase. Fostul ministru al afacerilor europene, Pierre Lellouche, si-a facut o cauza personala din acest dosar si a venit de mai multe ori la Bucuresti. Desi a promis-o din februarie, Romania nu numeste decit la sfarsitul lui iulie un secretar de stat insarcinat cu problema romilor. Potrivit lui Cristian Pirvulescu, decanul facultatii de stiinte politice din cadrul SNSPA, autoritatile romane au crezut ca “simplul discurs e suficient pentru a adormi vigilenta autoritatilor franceze”. Nu a fost asa. Pe 29 iulie 2010, Nicolas Sarkozy tine un discurs in care cere evacuarea taberelor de romi. Incepea o operatiune extrem de mediatizata de expulzari catre Romania si Bulgaria. (De fapt, noua este doar mediatizarea, pentru ca repatrierile si expulzarile aveau loc de citiva ani, intr-un mod mai discret)

In urma acestei actiuni, guvernul francez primeste o salva de critici din partea comunitatii internationale – incepind cu Consiliul Europei, continuind cu ONU, Parlamentul european si Comisia Europeana. Franta, tara drepturilor omului, este acuzata de comisarul european pentru libertati, Viviane Reding, ca ar practica deportari. Ceea ce ar fi trebuit, in viziune autoritatilor franceze, sa ramana la nivel bilateral capata o dimensiune europeana. Potrivit lui Jean Michel de Waele, profesor la Universitatea Libera din Bruxelles, “Nicolas Sarkozy a incercat sa instrumenteze politic chestiunea romilor”. Neobisnuita cu astfel de critici, e posibil ca Franta, ranita in orgoliu, sa fi pastrat resentimente la adresa Romaniei.

Politica interna franceza

Franta se afla intr-o perioada pre-electorala pentru alegerile prezidentiale din primavara lui 2012. Remanierea guvernamentala din toamna a plasat guvernul lui Francois Fillon si mai la dreapta decit era. Una dintre temele ce se vor afla in dezbatere va fi lupta impotriva imigratiei ilegale (si aici alegatorii francezi nu fac diferenta intre cei care se misca in interiorul Uniunii si cei care vin din afara ei ). Nicolas Sarkozy va folosi cu atit mai mult acest discurs cu cit este atacat din partea dreapta a esicherului politic de extrem de carismatica Marine Le Pen, fata lui Jean Marie Le Pen, cea care probabil va prelua presedintia Frontului National.

Nu trebuie uitat ca lupta imigratiei ilegale este unul dintre caii de bataie favoriti ai lui Sarkozy inca de cind era ministru de interne. Mai mult, intr-un discurs tinut in 2008 in Parlamentul Romaniei (chiar dupa ce se semna parteneriatul strategic…), Sarkozy vorbea deja despre necesitatea unui “pact comun european pentru lupta impotriva imigratiei ilegale.” Tema nu e deci noua si nici semnalele.

Problema Schengen

Chiar daca in Romania exista sentimentul ca aminarea aderarii la Schengen are numai motive politice interne franceze, exista si temeri reale ca Romania si Bulgaria nu vor reusi sa pazeasca bine cele doua frontiere. Motivele sint coruptia (in Romania) si criminalitatea organizata (in Bulgaria).

Schengen are deja probleme in flancul sudic, mai ales in Grecia si Italia. Grecia a cerut recent asistenta din partea UE pentru ca nu mai poate face fata valului de imigranti ilegali din state terte : in fiecare zi, sute de persoane din Irak, Afganistan, Iran sau Somalia incearca sa intre in Grecia. Pe insula italiana Lampedusa ajung peste 20 de mii de imigranti ilegal in fiecare an. Intrebarea pe care si-o pun francezii si alti europeni este : de ce sa primim acum doua tari care se pot dovedi noi vulnerabilitati ? (in replica, autoritatile romane pot cita din raportul unui grup de lucru din Consiliul UE care arata ca autoritatile franceze nu considera ca lupta impotriva migratiei ilegale la frontiera maritima a Frantei ar fi o prioritate…, dar nu Franta este cea care vrea sa intre in Schengen acum). Problema este, dupa cum spune Jean Michel de Waele ca « societatea franceza nu a acceptat cu totul extinderea UE catre Romania si Bulgaria, considerind ca aceste doua tari au intrat de fapt nepregatite ». Neadmiterea in Schengen poate fi privita ca o decizie politica, sustine si jurnalistul franco roman Nicolas Don, « dar la fel de politica a fost si decizia de a primi Romania si Bulgaria in UE in 2007, cind era evident ca Bucurestiul si Sofia nu indeplinesc toate criteriile. »

Greselile Romaniei

Bazandu-se pe existenta parteneriatului strategic, Romania nu a luat in seama la timp semnalele venite de la Paris. Dupa cum spune Cristian Preda, europarlamentar si bun cunoscator al Frantei, “Bucurestiul a stat timp de opt luni fara ambasador in Franta, intr-un moment de relatie dificila cu Parisul. De asemenea “reactia fata de Schengen a fost tarzie. Semnalele nu au venit la timp dinspre Bucuresti si s-a mizat prea mult pe sprijinul Comisiei Europene, desi se stia ca decizia finala o ia Consiliul Uniunii Europene. Din motive care imi scapa, reactia noastra a fost extrem de tardiva”.

Tot la capitolul greseli sau inabilitati pot fi trecute si declaratiile repetate ale sefului statului in legatura cu cetatenia romana acordata cetatenilor republicii Moldova. Desi numarul cetateniilor acordate nu este foarte mare, aceste declaratii au dat posibilitatea unor speculatii pe tema “valului de cetateni moldoveni care devin romani” si a frontierei Europei care nu s-ar afla la “Prut, ci la Nistru”.

In fine, citeva cuvinte si despre participantii dialog. De parte romaneasca, ministrii cei mai vizibili au fost Teodor Baconschi si Catalin Predoiu, titularul de la Justitie. Traian Basescu se intilneste si el la summit-urile europene cu Nicolas Sarkozy (desi presa romaneasca si internationala a speculat pe marginea dialogului gestual dintre cei doi care indica o racire a relatiilor ). Lipsesc insa din peisaj titularii de la alte ministere implicate in parteneriatul strategic si, mai ales, se remarca absenta completa a premierului Emil Boc. Toti prim ministrii care l-au precedat, fie ca e vorba de Radu Vasile, Adrian Nastase sau Calin Popescu-Tariceanu au fost extrem de activi in relatia cu Franta, chiar daca aceasta nu era ridicata atunci la nivel de « parteneriat strategic »

Chestiunile economice.

Desi parteneriatul strategic semnat acum trei ani prevede o colaborare stransa in multe domenii : agricultura, transporturi, energie, militar etc, rezultatele practice sint putin vizibile. Mai mult, o serie de proiecte economice aflate pe agenda au disparut sau au fost amanate. Astfel, la inceputul anului se vorbea despre apropiata semnare a unei intelegeri privind constructia unei centrale nucleare cu “tehnologie europeana, deci franceza” (dupa cum se exprima ministrul de externe, Teodor Baconschi). Pe fond de criza economica, proiectul e in adormire. Franta era interesata si de reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda ( vezi articolul lui Dan Tapalaga de pe HotNews.ro ), dar nu a avut castig de cauza. Compania Vinci s-a retras in conditii nu foarte clare din proiectul de constructie al autostrazii Comarnic Brasov. Dupa cum remarca la RFI consultantul finanicar Ionel Blanculescu este pentru a doua oara in citiva ani cind Vinci are de pierdut intr-un contract cu Bucurestiul. Pentru o companie a carei cifra de afaceri e egala cu bugetul Romaniei, o astfel de infrangere nu ramane fara urmari. Gaz de France, prezent in Romania, are relatii tensionate cu Agentia Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei din cauza pretului gazului. Pana si un proiect aparent minor cum ar fi terenul pe care urmeaza sa fie construit noul liceu francez din Bucuresti e grevat de nenumarate probleme de peste 10 ani ! “Exista ratiuni de ordin comercial si economic care fac ca Parisul sa astepte niste gesturi din partea Bucurestiului” spune jurnalistul franco-roman Nicolas Don. Gesturi care intarzie.

Represalii

In unele cercuri apropiate de puterea de Bucuresti am auzit vorbindu-se despre posibilitatea unor actiuni de raspuns la opozitia Frantei fata de aderarea Romaniei la Schengen, in asa fel incit actiunile europene ale Parisului sa fie afectate. Cum s-ar putea intampla asta ? Anne Marie Blejan, jurnalista la HotNews.ro spune ca “tehnic ar fi posibil. Romania ar putea vota impotriva intereselor Frantei intr-un vot in Consiliu. Cred insa ca ar fi o greseala pentru statutul celor doua tari e diferit. Franta poate afecta mult mai mult interesele Romaniei decit poate afecta Romania interesele Frantei”. Alti observatori vorbesc despre dificultati suplimentare pe care le-ar putea intampina firmele franceze aflate in Romania. O strategie periculoasa insa, afectarea intereselor unor firme franceze ar putea atinge si interese economice romanesti. Mai mult, daca societatile franceze se vor simti hartuite isi pot face bagajele si pleca din Romania.

Jean Michel de Waele crede totusi ca in perioada urmatoare am putea asista la o “inasprirea a discursului anti-francez si anti-Sarkozy in Romania”, dar si ca “Sarkozy ar putea sa faca din Romania un tap ispasitor in perspectiva alegerilor prezidentiale din 2011”. In fine, europarlamentarul Cristian Preda invita la prudenta : “Daca vom vedea in episoadele recente motive pentru a privi Franta ca pe un adversar, vom intra pe un teritoriu mlastinos si periculos, deoarece nu trebuie uitat sprijinul masiv al Frantei pentru aderarea Romaniei la NATO si la UE. In relatia cu Parisul, Romania trebuie sa gaseasca un ton cordial si demn”.

2011?

Dupa episoadele tensionate din 2010, cum va evolua relatia anul viitor ? Ea depinde in primul rand de chestiunea Schengen. E foarte probabil ca aderarea nu se va produce in martie, ceea ce va starni frustrare la Bucuresti. Noul ministru francez al afacerilor europene, Laurent Wauquiez, spune ca ar trebui creat un “grup de lucru la nivel european care sa ajute Romania si Bulgaria sa se pregateasca pentru aderarea la Schengen”. Sa fie vorba despre o noua monitorizare ? Romania a anuntat ca nu accepta asa ceva. Dar care ii este marja de manevra din moment ce cuplul franco-german e pe aceeasi lungime de unda referitor la Schengen, iar alte tari au aceeasi viziune ?

Cum in ambele tari politica externa este “domeniul rezervat” al presedintilor e nevoie cit mai repede de un dialog intre Nicolas Sarkozy si Traian Basescu. O vizita a lui Traian Basescu la Paris fusese schitata in urma unui dialog telefonic din luna septembrie. De asemenea, ministrul de externe, Teodor Baconschi spunea ca va merge la Paris pentru a pregati vizita sefului statului. La citeva zile dupa aceasta declaratie, Traian Basescu anunta insa ca initiativa ministrului de externe este “nefericita” (un anunt care a starnit o oarecare perplexitate in ministerul francez de externe). Presedintele roman spune ca se intilneste la Consiliile Europene cu Nicolas Sarkozy, o data la trei luni, si, prin urmare nu ar fi nevoie de o intalnire speciala.

Si totusi. Cind cel care ti-a fost principalul avocat pentru aderarea la NATO si UE trimite mesaje atit de critice situatia este preocupanta iar o vizita bilaterala – cu o agenda clara – nu ar fi in nici un caz superflua. Cu cit dialogul se petrece mai repede, cu atit sansele ca tensiunea sa scada sint mai mari. In caz contrar, s-ar putea sa fim nevoiti sa asteptam rezultatul alegerilor prezidentiale franceze din 2012 pentru a relansa relatia dintre Paris si Bucuresti.

Articol preluat cu acordul autorului de pe http://www.contributors.ro

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.224.151.24