Intemperii, dezastre naturale, catastrofe ecologice, austeritare bugetară severă și primul guvern de coaliție din ultimii 65 de ani au dominat anul 2010 în Regatul Unit.
An care se termină așa cum a început, cu frig, ninsori, îngheț, cu care majoritatea britanicilor nu sunt obișnuiți. Dacă până la sfârșitul anului valul de frig care a lovit insulele britanice continuă, atunci luna decembrie a acestui an va fi cea mai friguroasă din ultimul secol.
În luna aprilie erupția unui vulcan din Islanda a perturbat sever traficul aerian în Europa timp de mai multe săptămâni, provocând mari pierderi companiei British Airways, deja afectată de o serie de greve ale personalului navigant.
Tot în aprilie o altă companie cu capital britanic majoritar, BP, a fost la originea celei mai mari catastrofe ecologice din istoria Statelor Unite, atunci când o sondă de foraj marin din Golful Mexic din proprietatea companiei a explodat, provocând cea mai mare deversare de țiței brut din istoria omenirii și ucigând 13 persoane.
Au trecut aproape trei luni până la astuparea scurgerii submarine care a provocat daune incalculabile florei, faunei și economiei statului Texas. În total, costul catastrofei este estimat la 40 de miliarde de dolari, iar în luna decembrie guvernul Statelor Unite a dat în judecată BP cerând daune.
Alternanță la putere
În Marea Britanie, evenimentul politic principal al anului l-au constituit alegerile parlamentare, desfășurate pe data de 6 mai.
Așa cum era de așteptat, Partidul Laburist, condus de premierul Gordon Brown, a pierdut puterea pentru prima oară după 13 ani, dar Partidul Conservator, condus de David Cameron, nu a reușit să obțină singur majoritatea absolută în Camera Comunelor.
În premieră au avut loc trei dezbateri televizate în direct la care au participat pe lângă cei doi lideri și Nick Clegg, liderul celui de-al treilea partid ca mărime, Liberal Democrat, care a fost revelația acestor dezbateri, reușind la un moment dat să se situeze în sondajele de opinie la egalitate cu Conservatorii și Laburiștii.
În final însă, Liberal Democrații au câștigat chiar mai puține mandate decât în urmă cu cinci ani, dar au reușit să dețină balanța puterii în noul parlament.
După cinci zile de suspens, timp în care Gordon Brown a rămas în funcția de prim ministru, Cameron și Clegg au reușit să ajungă la un acord și au format primul guvern de coaliție din Marea Britanie din ultimii 65 de ani.
Dar noul guvern de coaliție n-a avut o lună de miere, dată fiind moștenirea fiscală dezastruoasă a guvernului Laburist – deficit bugetar de 155 de miliarde de lire pe anul fiscal 2009 – 2010, echivalent cu 11% din Produsul Intern Brut.
Așa încât, în luna iunie, în bugetul rectificativ de urgență au fost majorate taxe și impozite, cea mai importantă măsură fiind mărirea cotei TVA de la 17,5% la 20% cu începere de la 1 ianuarie 2011.
A urmat în octombrie faza cea mai dureroasă – cea a reducerii cheltuielilor bugetare. Numeroase departamente, inclusiv interne, externe, justiție și educație își vor vedea bugetele reduse cu între 10 și 25% la sută pe următorii cinci ani, rezultând în reducerea efectivelor de angajați în sectorul public cu aproape 500000 până în 2015.
În paralel, coaliția a luat taurul de coarne și a decis majorarea taxelor universitare de la 3300 la un maximum de 9000 de lire pe an. Măsura a trecut de Camera Comunelor, deși peste jumătate dintre deputații Partidului Liberal Democrat au votat fie împotrivă, fie s-au abținut de la vot.
Majorarea taxelor universitare a provocat proteste de stradă, uneori vehemente, la care au participat zeci de mii de tineri, elevi și studenți. În ziua votului din Camera Comunelor – 8 decembrie – în centrul Londrei au avut loc ciocniri între demonstranți și poliție, soldate cu răniți de ambele părți și cu arestări în rândul manifestanților.
Logodnă princiară
Cu acest prilej, a fost atacată mașina în care se afla Prințul moștenitor al coroanei, Charles și soția sa, Ducesa de Cornwell, care a fost chiar atinsă de un demonstrant.
Și pentru că tot am pomenit de familia regală, să amintim că fiul lui Charles, Prințul William, al doilea în ordinea succesiunii la tron, s-a logodit în luna noiembrie cu prietena sa de lungă durată, Kate Middleton.
Și tot în registru personal, premierul David Cameron a devenit tată pentru a patra oară în august, când i s-a născut o fetiță numită Florence. Dar pe lângă această bucurie, David Cameron a suferit și șocul morții tatălui său, care a avut o importantă influență formativă asupra sa, la numai un an după moartea fiului său cel mai mare, Ivan, care era sever handicapat.
Revenind la capitolul politică, Partidul Laburist și-a ales în septembrie un nou lider, Ed Milliband, care l-a învins la mustață pe fratele său, David, urmându-i în post lui Gordon Brown care a demisionat din funcție la câteva zile după înfrângerea din alegerile parlamentare.
Și încheiem cu sport, Anglia a pierdut în decembrie șansa de a organiza Cupa Mondială la fotbal din 2018 în dauna Rusiei. După mai multe dezvăluiri în presa britanică de corupție în sânul comitetului executiv al FIFA, care decidea atribuirea organizării, candidatura Angliei a obținut doar două voturi din 23 și a fost eliminată din primul tur.
O dezamăgire care se înscrie în imaginea în general sumbră a unui an plin de catastrofe, vreme proastă, austeritate și pesimism.