caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Editorial



 

Ne-aţi trădat, emigranţilor! Ba v-am salvat, nefericiţilor!

de (20-12-2009)
76 ecouri

Aşadar, ne-aţi trădat, emigranţilor!

Aţi plecat din România în căutarea libertăţii, a unui trai decent şi a fericirii NUMAI PENTRU VOI. Ne-aţi lăsat fără inteligenţa şi fără priceperea voastră, fără forţa care s-ar fi putut aduna AICI şi nu ACOLO pentru construirea unei lumi mai bune. V-aţi construit case, v-aţi găsit slujbe, v-aţi aciuiat la sânul generos al unor societăţi care v-au dat o pâine şi v-au ridicat.

Iar noi am rămas singuri cu comunismul românesc, singuri cu anticomunismul românesc, singuri cu politicianismul de ev mediu al tuturor acestor partide, partiduleţe şi politicieni care nu urmăresc decât interese strict legate de maţul lor personal. Am rămas singuri cu proştii ăştia de colegi de muncă fără altă preocupare decât de a se mânca la nesfârşit între ei, într-o societate care ar fi trebuit să renască, nu să moară progresiv, după Decembrie 1989, adică exact acum 20 de ani. Am rămas în blocurile noastre insalubre, dintre care peste o jumătate ar trebui darâmate şi reconstruite din cauza afecţiunilor cauzate de cutremure, gândaci, ploşniţe, igrasie, manele, îmbătrânire naturală…
Am rămas marginali într-o lume marginală.

Ne-aţi trădat, emigranţilor, dar asta n-ar fi nimic încă, dacă nu v-aţi fi trădat şi pe voi înşivă!

V-aţi lăsat în urmă părinţi, copii, fraţi, cei mai buni prieteni, profesori, oameni pe care i-aţi iubit, locuri dragi, gusturi şi mirosuri, imagini şi sunete. Aţi lăsat în urmă morminte care au început să intre în paragină sau au fost vandalizate. V-aţi lăsat zecile, sutele, miile de cărţi care v-au format dar nu au mai avut loc în geamantanele voastre mici de fugari. V-aţi găsit scuze şi consolări pentru toate acestea.

Ne-aţi trădat şi continuaţi zilnic să ne trădaţi dându-ne sfaturi sau îndemnându-ne de la distanţa şi confortul mediului în care trăiţi, criticându-ne des şi chiar bucurându-vă parcă de necazurile noastre, care nu vin decât să justifice o dată în plus faptul că, din punctul vostru egoist de vedere, aţi luat cea mai bună decizie când aţi decis să plecaţi. Iar recent ne-aţi decis si preşedintele prin votul vostru, punănd cireaşa pe tort. Sau, poate, chiar mai bine zis, bomboana pe coliva…

Ba v-am salvat, nefericiţilor!

Ne-am construit case fără să fie nevoie să furăm, muncind onest, ne-am găsit slujbe fără să fie nevoie să ne prostituăm, ne-am integrat în societăţi care i-au apreciat pe cei mai buni dintre noi şi ne-au făcut loc în primele linii, urmându-ne, nu dându-ne în cap, aşa cum eram obişnuiţi ori de căte ori încercam să facem ceva bun in România.

Aţi rămas cu politicienii pe care-i meritaţi, pentru că ei s-au ridicat dintre voi şi cu sprijinul vostru, nu sunt extratereştri. Colegii voştri de muncă sunteţi voi înşivă. Blocurile în care locuiţi, paraziţii, marginalitatea, vă aparţin. Le aveţi cum le întreţineţi.

N-am lăsat nimic în urmă care am fi putut lua cu noi, iar pe cei dragi şi apropiaţi i-am ajutat cum nimeni n-ar fi îndrăznit să viseze măcar că i-am fi putut ajuta, rămânând în România. Banii trimişi de noi şi cheltuiţi de ei pe produse şi servicii au ţinut în viaţă o economie care ar fi fost altfel în cădere liberă, echilibrând ani de zile balanţa de plăţi a ţării. Medicamentele plătite de noi au salvat nenumărate vieţi omeneşti, cheltuielile noastre ca turişti în ţara din care a trebuit să plecăm pentru a ne trăi viaţa au reprezentat şi vor reprezenta mulţi ani de acum încolo o pâine pentru voi. Căci dacă nu venim noi să revedem imagini, să reascultăm sunete, să ne bucurăm de gusturile şi mirosurile copilăriei, adolescenţei ori tinereţii noastre, câţi turişti credeţi că ar prefera Romănia unor destinaţii unde ospitalitatea nu e doar o poveste pentru pionieri şi utecişti, preţurile sunt suportabile şi veceurile utilizabile?

Am plecat cu geamantane mici nu pentru că n-am fi vrut să luăm cărţile dragi cu noi, ci pentru că am plecat în necunoscut! Dar ce bine vă pare cănd ne vedeţi revenind cu geamantane mari, pline de cadouri şi atenţii, prin care încercăm, umili, să ne cerem iertare pentru bunăstarea noastră îndepărtată şi pentru anii în care nu ne-am văzut…

Continuăm să vă împărtăşim din experienţa noastră pentru ca şi voi să încercaţi să faceţi ceva acolo unde sunteţi, pentru a fi mai liberi şi pentru a vă realiza, descotorosindu-vă de minciună, comunicănd direct, cu răspundere şi onoare, renunţănd la individualismul anarhic atât de copios exploatat de găştile care vă conduc şi reuşesc să vă fure, cum spunea cineva, şi banii pe care nu-i aveţi.

Ascultaţi şi citiţi limba română vorbită de noi, urmăriţi cum ţinem în viaţă tradiţiile româneşti autentice, în mod neostentativ şi în armonie cu cele ale popoarelor care ne-au primit cu braţele deschise şi veţi înţelege că în timp ce cultura voastră devine din ce în ce mai imitativă şi mai subţire, noi suntem de fapt cei care o mai ţinem în viaţă aşa cum am moştenit-o şi aşa cum am crezut în calităţile ei universale.

Cât despre preşedintele care v-a ieşit, oricare s-ar fi ales viaţa voastră ar fi fost aceeaşi, să nu vă faceţi iluzii. Preocupaţi-vă de fericire NUMAI PENTRU VOI , lăsând apa vieţii voastre să învârtă roata morii voastre şi vă va fi mai bine şi fiecăruia dar şi tuturor. Învăţaţi asta de la noi şi salvaţi-vă, cum şi noi am învăţat pe unde am ajuns, şi suntem mult mai bine decât dacă am fi rămas fiecare în mahalaua lui.

De ceva timp îmi umbla obsesiv în minte titlul acestui articol. În fine m-am decis să aştern şi ideile care veneau sub el. Fireşte, subiectul e mult mai complex şi mai nuanţat, de la caz la caz. Cititorul va trage singur linia introspectivă.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Alex: (20-12-2009 la 00:00)

    De cite ori aud astfel de reprosuri imi aduc aminte ca tot ce am facut a fost „in ciuda” unora care se pling si acum tot timpul, nu „pentru” ca ei m-ar fi ajutat.

    Si acelasi pare sa fie si motivul pentru care romanii nu vor sa aiba de-aface cu alti (astfel de) romani in strainatate. In definitiv au plecat din tara ca sa nu mai fie trasi in jos.

    Si ce crezi ca o sa-nteleaga „ei” din asta acum la trecerea intr-un an nou?

    Ce-ar fi de „hai sa zimbim odata pe zi la un necunoscut” macar in noul an, ar fi un inceput de ceva in tara noastra.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Venera E.Dumitrescu-Staia: (20-12-2009 la 00:00)

    AM ASTEPTAT CU SUFLETUL LA GURA ACEST EDITORIAL SEMNAT DE DVS.DOMNULE STEFAN MAIER, MAI CU SEAMA CA FAC PARTE DIN ACEEASI „TAGMA”, DUPA CUM BINE STITI…UBI BENE, IBI PATRIA.

    FELICITARI! NICI CA SE PUTEA CONCRETIZA MAI BINE SITUATIA TRECUTA SI PREZENTA A ROMÂNILOR DIN TARA SI DE PRETUTINDENI, DUPA 20 DE ANI.

    AS AVEA FOARTE, FOARTE MULTE DE SCRIS, DAR, STIMATE DOMNULE MAIER, CUNOASTETI MOTIVELE.

    „ACUM” ÎL CITESC BINEÎNTELES ÎN CONTINUARE, DIN CURIOZITATE, CA SI MULTE ALTE PUBLICATII VIRTUALE, DIN ROMÂNIA SI ALTE TARI, PENTRU A URMARI PULSUL VIETII, AL OAMENILOR DE PRETUTINDENI SI NU ÎN CELE DIN URMA PARERILE LOR, DEOARECE „VOX POPULI” ESTE FOARTE IMPORTANTA ÎN ACEASTA LUME DESLANTUITA SI ÎNDREPTATA MAI MULT SPRE RAU, DECÂT SPRE BINELE TUTUROR.

    LA MULTI ANI DOMNULE STEFAN MAIER SI 2010 CU PRUDENTA, ÎNGADUINTA SI MAI MULTA LIBERTATE A CUVÂNTULUI.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mariana Gott-Shmilovitch: (20-12-2009 la 00:00)

    „Chapeau”, dle Maier, excelent editorial.
    Adevarate spusele, pe care le-am simtit nu o data, desi eu am emigrat ‘de acasa’ din Romania, inspre ‘acasa’, in tara mea, Israel, tara noastra, a evreilor.
    Dar voi ramane sa fac parte dintre acei care au doua ‘acasa’, din toate motivele enumerate in acest articol bine scris, care m-a impresionat.
    Excelent editorial.
    „Chapeau”, dle Maier.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (20-12-2009 la 00:00)

    „TOT CE E ROMÂNESC NU PIERE SI NICI NU VA PIERII…”

    Doamnă Dumitrescu,

    Am câteva întrebări:

    1) Chestia cu pieritul e o exclusivitate românească?

    2) Când scrieți „pierii” e cumva perfectul simplu?

    3) De ce scrieți cu majuscule? E cumva echivalentul țipatului?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • Venera E.Dumitrescu-Staia: (20-12-2009 la 00:00)

    PATRIA, PRIETENII (adevarati si cinstiti)PRECUM SI PRIMA IUBIRE, NU SE POT UITA.

    „TOT CE E ROMÂNESC NU PIERE SI NICI NU VA PIERII…”

    MULTI DINTRE NOI AFLÂNDU-NE DEPARTE DE TARA, TRAIM ÎN PERFECTA ARMONIE ALATURI DE TOATE NATIUNILE LUMII, INDIFERENT DE RELIGIE SI CULTURA. DAR SA NU UITAM NICI PE CEI RAMASI „ACASA”, MULTI DINTRE EI NAPASTUITI DE SOARTA, PE CARE TREBUIE SA-I AJUTAM MORAL SI MATERIAL, FIECARE DUPA POSIBILITATI, IAR CEI CARE CAUTA SI DUPA 20 DE ANI SA MAI „SEMENE DISCORDIE” ÎNTRE NOI, SA NU LE DAM ASCULTARE SI SA NE ADUCEM AMINTE, CEI CARE AM TRAIT RAZBOIUL SI ASUPRIREA DUPA 1945, CA ROMÂNII AU TRAIT ÎN PERFECTA ARMONIE SI CU ALTE NATIONALITATI. DIN FERICIRE MAI COMUNIC CU EVREI DIN BUCURESTI SI ALTII DIN TEL AVIV…

    CRACIUNUL SI ANUL NOU 2010 SA NE ADUCA PACE ÎNTRE POPOARE, SA DISPARA URA, INVIDIA SI RAZBUNAREA.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Carmen Săndulescu: (20-12-2009 la 00:00)

    Superb articolul! Am convingerea ca, intr-adevar, nu vom muri. Vorba unuia (pe care l-am auzit undeva, pe strada). Daca n-a pierit Romania in timpul primului razboi mondial – cand ne mai ramasesera doar crestele muntilor sau pe-acolo- nu piere nici acum.
    Cu bine si urarile cele mai entuziaste,
    Carmen

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Stefan N. Maier: (20-12-2009 la 00:00)

    Daca trag o linie a realismului, nu am nici un merit in a spune cele din acest editorial, nu am facut decat sa consemnez vorbe si fapte pe care le-am simtit, le-am vazut, le-am trait.

    Cum incercam sa sugerez, realitatea fiecaruia dintre noi este mult mai nuantata si sper sa fiu iertat de cei carora nu le vor conveni randurile mele.

    la ACUM nu dorim decat o reconciliere a acestor doua lumi, o comunicare „cu toate cartile pe masa” iar o conditie preliminara a acestei reusite este sa incepem prin a spune cinstit ce ne doare, chiar daca spunand, avem o multime de lucruri a ne reprosa unii altora.

    Gunoiul ajunge unde ii este locul numai daca il scoatem de sub pres.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • gabriel adelmann-elias: (20-12-2009 la 00:00)

    Stefane, haide acum sa incercam sa mergem un pas mai departe – cum crezi ca am („am”, adica „noi, plecatii” si „ei, ramasii”)putea anula dihotomia, sciziunea pe care o exprima atat de bine editorialul tau? Exista oare un „lobby romanesc”, in diaspora, in favoarea Romaniei? Si ar exista niste „capete de pod” in Romania care sa foloseaseca cinstit acest lobby? …Sau gata, s-a terminat, am plecat si cu gandul din Romania? – Sigur, in cazurile concrete al tau, al lui Petrica si al altora, insasi infiintarea/colaborarea la un asemenea jurnal precum ACUM este un posibil raspuns, dar intreb la modul mai general.Ce crezi?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Stoian: (20-12-2009 la 00:00)

    Articolul d-lui Maier zugraveste magistral ,,starea natziunii”.Sarea si piperul sunt adaugate,ca de obicei cu mult humor, de d-l Clej in ,,comentar” la un ecou.
    Pacat ca nu putatzi sa scoatetzi un ziar,pentruca dupa nivelul,varietatea si contzinutul articolelor,editzia online scoasa de dvs. e de departe cea mai buna presa din diaspora.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Vlad Solomon: (20-12-2009 la 00:00)

    Exceptional editorial, Stefan, la obiect, spunind lucrurilor pe nume, chiar daca anumite urechi isi vor pune dopuri de ceara.
    De multe ori am avut senzatia, manifestata prin cuvinte, sau prin limbaj corporal, ca mi se reproseaza emigrarea, lasindu-mi amicii sub comunism, iar dupa 89, in ciuda organizatiilor si a initiativelor de a ajuta, de a darui ceva din experienta acumulata in relatiile dintre oameni, au avut loc reactii negative, in sensul ca sa nu-mi spui mie ce sa fac la mine-n tara, sau vreti sa va rascumparati vinovatia.
    Relatari de genul asta le-am primit de la prieteni emigrati in Europa sau USA, care au fost bruscati cu o ostilitate de nedescris.
    In plus, oameni de afaceri, romani de origine, avocati de renume, care au incercat sa investeasca in economia romaneasca, erau blocati de lozinci precum : „nu ne vindem tara”, ” ati venit sa va imbogatiti pe saracia noastra” si altele…
    Si totusi… intilnesc si altfel de colaborari, de la egal la egal, fara trufii sau acuzari, dincolo de socoteli meschine.
    De aceea, mi-am facut multi prieteni noi, imi face azi parca mai multa placere sa vizitez Romania decit acum vreo 10 ani si nu ezit sa recomand israelienilor fara nici o afinitate cu Romania, sa nu se codeasca si sa plece in voiaj, desigur, doar unde stiu ca nu se vor poticni de servicii defectuase, sau de ostilitati. Imediat dupa revolutie, prin 93, cred, simteam cum incercau sa ma traga in piept peste tot, la hotel, la restaurant, in taxiuri… Acum parca-parca s-a schimbat ceva, sau am devenit eu mai norocos.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • florin predescu: (20-12-2009 la 00:00)

    Chestia cu unde e bine e patria nu tine.
    As vrea sa va precizez, Doamna Venera ca nu toata lumea o duce bine in afara tarii.
    Eu ca si altii fac parte dintr-o categorie de persoane ce am plecat din tara fortat, nemultumit, revoltat. Nu am plecat pe considerente materiale.
    As fi putut sa scriu o poezie de omagiu si sa fiu bine merci in tara cu ubi bene.
    Accept destinul unui imigrant, cu demnitate, asa cum scrie Domnul Maier.
    As fi putut fi altceva decat ceea ce sunt in prezent. Cred ca Dumneavoastra ar trebui sa faceti distinctie dintre cei ce doresc libertatea si cei ce vor sa traiasca mai bine.
    As vrea sa revedeti de ce Stefan Maier si Petru Clej au plecat din tara.
    Cei din tara ar trebui sa faca si ei distinctia dintre alb si negru.
    Eu va sugerez sa revedeti putin opera lui Zinoviev unde se vorbeste de o dezintoxicare ideologica si morala inainte de a intra in lumea democratiei.
    Dumneavoastra incercati sa-l scuzati pe Dragan considerandu-l un Mecena generos.
    Dumneavostra ati fost vreodata cadru didactic la tara ?
    Sa nu uit, va aventurati in dictoane latine, insa uitati limba romana. Eu sunt un biet bucatar, dar stiu ca verbul a pieri, la viitor se scrie cu un singur i.
    a stropi, a mirosi, a inflori etc

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Stefan N. Maier: (20-12-2009 la 00:00)

    Gabiel,

    Cred ca se poate face ceva. Sincer, cred. Este nevoie de o organizatie specifica Societatii Civile care sa uneasca romanii de pretutindeni. Am si un plan pentru a realiza asa ceva. Nu am gasit colaboratorii insa, dispusi sa se inhame. Intr-adevar, ACUM este o componenta a unui astfel de concept, dar nu este suficient. Inca ma chinui sa gasesc solutii pentru a o prezenta unor oameni si mai si testez din cand in cand ideea, dar cam fara succes. Nu se gasesc decat rarissim oameni dispusi sa puna timp si/sau bani acolo unde ei sustin ca le sunt convingerile.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • cornel dobrician: (20-12-2009 la 00:00)

    poi sa ne unim eforturile . si eu incerc sa constitui o asociatie pentru protejarea drepturilor cetatenilor si promovarea unor idei din constitutia USA . nu-i usor dar merita sa incercam. sunt din timisoara. cu stima domnule Mayer

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • madeleine perlman: (20-12-2009 la 00:00)

    superb editorial. si cine are urechi de auzit sa auda si ochi de vazut sa vada……soune mai mult decat scrie. sunt absolut convinsa ca autorul – pentru care am o sincera admiratie literara- a cunoscut si inteles acea realitate romaneasca de dincolo de hotarele geografice ale romaniei.
    Romania a devenit mult mai Mare de cand noi cei de afara am avut posibilitatea de a ne implica mai atent si chiar mai consistent in realitatea ei locala…..dar e povestea e mult mai lunga.
    sincere felicitari pentru articol si
    LA MULTI ANI

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • DIDIER SIMONA: (20-12-2009 la 00:00)

    Un articol care m-a emotionat pina la lacrimi,traiesc in Franta de 5 ani de zile.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Doru Cristian IOANOVICI: (20-12-2009 la 00:00)

    Sugestiv titlul, ca atare, îl voi folosi.
    Migraţia ca şi lipirea de glie au exact aceleaşi cauze, cauze ce se reflectă diferit în interesele unor grupuri sociale, acestea, la rândul lor, diferenţiate prin demnitate, curaj, cutezanţă şi peste aceste trăsături intervenind originea socială şi comportamentul vis-a-vis de sistemul politic.
    Migrarea are în spate atât disperarea unor indivizi sociali care sunt persecutaţi, fiind, totodată, suficient de mioritici pentru a sta cuminţi în colţul copiilor cu faţa la perete, dar, pe de altă parte, sunt şi o mulţime care au oprimat – deci duşmanii / inamicii celor disperaţi -, care se ascund de osândiţi şi-şi întezaurizează ceea ce au acumulat prin tâlhărie, în speranţa adevărată că ce s-a tâlhărit este bun propriu.
    Cei ce au rămas sunt din aceleaşi categorii numai că cei persecutaţi sunt suficienţi de laşi în a se manifesta – cu toate că se aproprie vertiginos limita biologică -, dar şi uşor de instruit în a întreţine zâzania din acel grup şi a considera un mare favor osiciorul golit de carne eruncat de la masa stăpânirii. Din categoria a 2-a cei criminali ce au rămas au parte de pensii grase, funcţii mari în organele de represiune – care de fapt sunt aceleaşi din anul 1944 -, precum şi ascunşi în diverse societăţi comerciale întreţinute de puterea de stat – tot aceiaşi din 1944 -. Aceştia, prin puterea banului „conving” unii dintre cei persecutaţi prin osiciorul curăţat menţionat mai sus.
    Revenind la titlu, nici cei ce au plecat nu au dat dovadă de ceva legat de curaj, patriotism etc. banii trimişi de aceştia în România fiind băgaţi în buzunarele torţionarilor, prim mecanismul bancă, birocratism, resurse, tot sistemul fiind în mâna celor ce au reprezentat teroarea din România începând din 1944.
    Că unii plecaţi s-au descurcat corect şi moral, aceasta este datorită sistemului de instrucţie foarte ridicat coroborat, de ce să nu spunem, cu o responsabilizare calitativă de invidiat în toate faptele pe care acea entitate le avea în obiectul de activitate

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • ady: (20-12-2009 la 00:00)

    super…la obiect…sau ai trait viata de imigrant sau cine ti-a povestit-o a facut-o bine!!! Daca s-ar intoarce toti cei 4 milioane de romani din afara tarii cu mentalitatea schimbata poate s-ar schimba ceva.
    Eu sunt unul dintre cei care vine in Romania ca si turist si de multe ori cand propui ceva ti se spune”a…nu…pai la noi nu se pote ase ceva…asta numai in occident…” Da ce aia au patru c…e???

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Andrea Ghita: (20-12-2009 la 00:00)

    Am citit titlul editorialului inca de la aparitia revistei dar nu l-am deschis pana acum. Eram curioasa, dar imi si era teama de el…Dupa titlu dadea de banuit ca e altceva si nu voiam sa ma enervez sau sa fiu dezamagita. L-am citit adineauri si apoi l-am recitit. E adevarat pentru ca e simetric si simetria sta la baza universului. Fiecare ne regasim putin in el… Eu, cea ramasa in tara, nu-i consider tradatori pe cei care au plecat, dar uneori mi-e ciuda pe ei sau poate mi-e mai ciuda pe mine, care am ramas. Ar fi multe de scris si nu nici loc, nici timp pentru asta. Editorialul lui Stefan Maier e bun pentru ca isi gaseste ecou atat in cititorii de aici cat si cei de acolo (si viceversa). Felicitari !!!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Dan Pohic: (20-12-2009 la 00:00)

    Romania e o tara inapoiata care nu e in stare sa dea de lucru locuitorilor ei. O tara in care hotia a devenit de mult un stil de viata. Nu numai hotia, smekereala, capatuirea, parvenitismul gretos, snobismul grotesc, etc..etc..etc…

    O tara corupta pina la oase ca Romania are o sansa doar in viitorul foarte indelungat. Si asta daca se incepe de pe acum cu cite un Nastase bagat la puscarie.

    Guvernul roman e responsabil de bunastarea romanilor pina la ultimul locuitor al ultimului colt din Romania.

    Doar guvernele impotente ale Romaniei i-au tradat pe romani. Cei care au plecat sa cistige bani din cauza impotentei guvernului roman si si-au destramat familiile sint niste sarmani nu tradatori.

    Am vazut la PROTV copii care s-au sinucis din cauza asta.

    Pina cind guvernele Romaniei nu-si vor asuma o adevarata responsabilitate si vor actiona cu adevarat nimic bun nu se va intimpla in Romania. Iar Romania va deveni incet incet o tara „africana”.

    Romania e o tara plina de demagogi parveniti care nu sint in stare sa construiasca nici macar o sosea la timp.

    Fapte nu vorbe, a venit timpul !!!!

    Desteapta-te romane !!!! ( nu numai din betie)

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • bmarian: (20-12-2009 la 00:00)

    De prin 1977 am dorit să plec în Israel, apoi, în anii 80, am dorit mai mult, era simplu, dar soţia avea părinţii la Kiev şi exista riscul să nu se mai vadă cu ei, toate rudele mele au plecat din ţară, adică verii, la Paria, în Israel, iar fiul meu în SUA, după 90, regret şi acum că nu am plecat, este târziu, aşa că nu am judecat pe nimeni care a plecat, dimpotrivă. Acum, scriind în limba română nu ppot spune că sufăr, este limba ţării în care am locuit din 1945, aşa că am şi afinităţi cu istoria, cultura acestei ţări.NU pot nega faptul că unii dintre cei plecaţi privesc cu oarecare dispreţ pe cei rămaşi, la fel cum unii de aici îi judecă nedrept pe cei plecaţi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (20-12-2009 la 00:00)

    Domnule Munteanu,

    Notați vă rog această frază din editorial:

    „Cât despre preşedintele care v-a ieşit, oricare s-ar fi ales viaţa voastră ar fi fost aceeaşi, să nu vă faceţi iluzii.”

    și nu banalizați vă rog printr-o atitudine partizană din punct de vedere politic, gervată de obsesiile microbiste (mașină de furat voturi, etc) concluziile acestui articol.

    Rețineți vă rog de asemenea campania făcută de revista ACUM în favoarea votului nul și trageți vă rog concluziile corecte.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • George Asztalos: (20-12-2009 la 00:00)

    Colindo ergo sum
    poezie [ ]
    poem de taiat porcii

    – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
    de George Asztalos [gyuriland ]

    2009-12-08 | |

    vin sărbătorile ceva tare mişto
    al naibii ce ne îngerizăm
    gingabel gingabel
    devla devla hai bachtalo dumnezo

    hai sa te efectuez pe tulburel de caltaboşi
    să te gâdil la melodie cu un senthiment-dobitoc
    ne lalaim pe noi cam razna io-te ne dă şi mită

    şi morţii sunt mai fericiţi nebunul îşi mănâncă
    mâinile în întuneric şi soarta omului
    cu a dobitocului este aceeaşi
    după chipul şi asemănarea noastră

    copile să-ţi dau o bomboană de pom
    că Irod v-a prăpădit pe toţi

    o să ne punem proteza să râdem cu toată
    gura de aur ieftin a melanholiei

    vin sărbătorile am şi globuri de plastic coclit
    de când se dadea la Alimentară Crăciun ilicit

    mi-a venit tot neamu’ din străinătate frate
    acuma poate de toate

    bagă una ca pe la noi
    cu Ghiocel Fermecătoru’ de Salam
    haoleo gingabel ceva mişto

    devla devla hai bachtalo dumnezo

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • mircea munteanu: (20-12-2009 la 00:00)

    Excelent articol!

    O singura observatie, daca mi se permite: acuzatiile ce se aduc celor ce au plecat din Romania pot fi si mai grave. Si se pot multiplica de n ori.

    Numai ca ele sunt aduse doar de citiva. (Ii cunoastem cu totii si stim si cum gindesc.)

    Cei mai multi romani nu vad cu ochi rai emigratia si emigrantii. Cel putin asa imi place sa cred.

    Atita timp cit sutem -sau afirmam ca traim- intr-o tara libera, este treaba fiecaruia cum decide in viata personala.

    Macar atit sa putem alege…

    Aveti dreptate, 70.000 de voturi (plus vreo 200 de anulate) nu puteau alege un presedinte. Ele au decis peste masina de („furat”…, -sa citam un memebru marcant al PSD?-) vot. Dar au fost aproape 5 milioane de voturi in tara.

    Iar votul asta, hulit de unii din diaspora, arata ca tara incearca sa scape de Sistemul Ticalosit. Si -deocamdata-, asta e singura cale. Poate reusim, poate nu. Dar aici, nu abandonam lupta! Chiar daca mai facem si greseli…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Constantin Cristache: (20-12-2009 la 00:00)

    Felicitari!

    Impresionante gandurile dvs. materializate in acest editorial. Foarte bine structurat, destul de detaliat si cel mai interesant: dureros de adevarat.
    Ma numar si eu printre ce „fugiti/plecati” de acasa – de cativa ani locuiesc in State. La inceputul citirii acestui text am fost cuprins un usor regret sa aflu ca in felul acesta gandesc intelectualii ramasi in tara despre cei plecati. Mi-am zis ca e dreptul lor sa gandeasca astfel pentru ca, desi un emigrant se lupta sa razbata in noua lui patrie adoptiva, cei ramasi acasa duc o lupta si mai crancena: la foarte multi dintre ei nu se pune in discutie termenul de „a razbate, de a reusi” ci mai degraba de a „supravietui”. So, au dreptul lor sa gandeasca asa despre fratii „fugiti” de responsabilitatea recladirii unei societati romanesti mai bune.
    Trecand la ce-a de-a doua parte a editorialului, n-a durat mult sa ma regasesc in cele exprimate acolo – intr-adevar, bagaje prea mici dar indesate cu foarte multe amintiri; bibliioteci de carti parasite, locuri si prieteni uitati, sunete si gusturi mai mult sau mai putin perceptibile…
    Adevarat si miscator mesajul editorialului. Cinste celor care descifreaza si apreciaza natura complexa a situatiei celor plecati pentru ca ei sunt ca si cafeaua cu lapte: nici de culoarea cafelei nici de cea a laptelui – sunt între şi între; nici in tara adoptiva nu sunt ca si autohtonii si nici in tara natala nu mai sunt priviti ca „fiind de-ai casei”.

    Inca o data, Felicitari si nu in ultimul rand, Sarbatori fericite si un calduros La Multi Ani!

    Cu stima,
    Constantin

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Doru Cristian IOANOVICI: (20-12-2009 la 00:00)

    Domnule Pohic,
    îmi pare bine că mai sunt oameni ce-şi păstrează demnitatea şi, în acelaşi timp, au şi cutezanţă în ceea ce exprimă.
    Cu permisiunea Dumneavoastră aş dori să completez prin extindere, lista marilor vinovaţi, anume şi pe departe pe locul întâi al crimelor se situează JUSTIŢIA prin tot sistemul ei, adică atât judecătorii etc. cât şi sistem. Dece spun astea, căci ne aflăm în situaţia PARTICEPS CRIMINIS prin care este tâlhărită populaţia româniei de către unii iar alţii – prin cele 3 puteri + cea de sus -, sunt profitori.
    Situaţia este o rezultantă a ticăloşiei native, invidiei şi a laşităţii neaoşilor. Asta explică succesul comunismului exacerbat din Rom ( nu pun punct sper să înţelegeţi ) comparativ cu celelalte state din Tratatul de la Warşovia.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Doru Cristian IOANOVICI: (20-12-2009 la 00:00)

    Nu poţi să ai pică pe categoria de disperaţi care-şi „iau lumea-n cap”.
    ref. la vot, oamenii au optat spre varianta mai bună din două rele.
    De ce ? Fiindcă nici până acum nu a fost selectată / selectaţi persoane care, prin activitate şi trecut, confirmă fermitate, verticalitate, moralitate, cutezanţă. Frică trebuie să fie, altfel eşti ataşat celor de la putere, important este să calci frica şi să cutezi a continua.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Doru Cristian IOANOVICI: (20-12-2009 la 00:00)

    Stimate domnule Cristache.
    Decizia Domniei Voastre de a migra este şi ca urmare a innecesităţii (dacă-mi pot permite un neologism inventat ad-hoc) existenţei pe teritoriul Rom a intelectualilor.
    Aici – pe Rom -, e nevoie de muşchi, animal şi vrăjeală, a se constata cu cine este dat pe sticlă.
    Ei vor prelua – şi la motivaţia secolelor ce vor trece până la moralizare şi evaluare pertinentă. Ce va fi imediat ? Marea tâlhărie ce se va legaliza, tâlhărire a istoriei, a monumentelor istorice, a personalităţilor, a celor ce au fost persecutaţi pe motiv de duşman de claă, origine nesănătoasă, „cine nu e cu noi e împotriva noastră” oponenţi în orice formă.
    Aceşti tâlhari vor trage asupra lor toate meritele aşa cum îl bârfeau pe Ceauşescu că face – ceea ce nu s-a dovedit -. Şi-au pregătit prezentul şi încă 50 de ani – timp în care vor extermina pe cei ce le sunt împotrivă şi/sau nu au înţeles să se alinieze – prin propagandă băşcălioasă dată de invidie şi incultură, încă din anii 1980

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Doru Cristian IOANOVICI: (20-12-2009 la 00:00)

    Stimate Domnule Clej
    Adevăr grăit-aţi. Nu conştient a fost ales Băsescu ci ca o alternativă, posibil mai bună, din două rele.
    Beleaua este alta. Nici măcar partidele istorice nu pot sau nu vor să cearnă valori autentice d.p.d.v. moral, intelectual, cultural (de fapt cultura include şi intelectualul) dar şi cu un trecut care să confirme, prin familie şi fapte, că pot fi reprezentante capabile şi sigure în realizarea adevăratei revoluţii

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • mircea munteanu: (20-12-2009 la 00:00)

    Am retinut foarte bine, inca de la prima lectura, expresia citata.

    Daca cititi atent cele 2 paragrafe, veti vedea ca, si eu, intaresc afirmatiile autorului articolului.

    Prezidentul s-a votat aici, nu in alta parte. Desi partizanii „Piratului” multumesc SI romanilor din diaspora. Deci nimic in afara ideilor de baza. (In conditiile in care in tara, sunt acuzatii ca diaspora a intors „soarta”, eu va iau apararea. Poate m-am exprimat gresit. Poate am fost inteles gresit. Mi se intimpla frecvent…)

    In continuare, precizez:”Poate reusim, poate nu…” Sunt constient ca lucrurile nu s-au incheiat cu acest vot.

    In ceea ce priveste pozitia partizana, nu eu ceream ca votantii sa nu vina la vot sau sa-si anuleze votul. A fost o strategie super, care a reusit (la limita) infringerea „masinii de vot”. Felicitari!

    Incerc sa ma ocup de fericirea MEA si a familiei MELE, dar sistemul ticalosit este prezent peste tot. („Partidul e-n toate”…) Pina nu-i zdrobit, preocuparea doar pentru SINE este o himera periculoasa. Pasivitatea politica pe care-o recomandati nu este solutia momentului in Romania!

    Si asta o spun in urma unor experiente proprii multiple.

    Ar mai fi de discutat pe aceasta tema, dar nu cred ca mai are rost.

    Daca as fi cusurgiu, sau rau voitor, as gindi de mai multe ori la expresia:”iar pe cei dragi si apropiati, i-am ajutat cum nimeni n-ar indrazni sa viseze macar ca i-am fi putut ajuta…” Dar nu sunt.(Este totusi de mirare cum toti cei ajutati de dvs. se transforma si devin personaje negatice, cu dosare penale voluminoase, nerezolvate de atitia ani desi sunt reale si dovedite.)

    In fond, nu cred ca avem motive sa ne contrazicem. (Parca mai acu 2 luni mi-ati trimis comentariul unui colaborator care ma acuza ca sunt patizan al „marinarului”. -Dupa ce ca nu se pricepea la arheologie si nu putea pricepe ca pina si dictionarele consacrate -sau tocmai ele- pot fi contrazise…, argumenta cu adeziunea mea politica, balivernele lui!!!!! Sau dvs. cereti neutralitate politica doar de la unii?)

    O revista a diasporei, care se adreseaza si celor de acasa, trebuie sa fie mai toleranta si neutra. Va inteleg. Cititorii dvs.sunt din toate partidele.

    Dar e de semnalat ca 85% dintre ei, au zis „Da” la referendum. Daca sunteti prea crispati si negati pozitia majoritatii absolute (si mai mult de atit), riscati sa cadeti in cealalta extrema.

    Fiti atenti, caci in tara, lupta politica este „la triarii”…

    In fine, n-are rost sa va sfatuiesc eu. In fond, cine sunt, de-mi permit atitea?

    Daca imi permiteti, am o propunere.

    Si pentru redactie si pentru cititori.

    De ce n-am infiinta o societate pe actiuni, listata la burse, care sa imbine o banca si un fond de investitii?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Razesu: (20-12-2009 la 00:00)

    Este caraghios sa dragem de adevar intr-o parte si in alta, cand stim foarte bine ca el se afla la mijloc.
    Emigratie a existat dintotdeauna si, oricum am da-o, tentatoa a fost traiul mai usor si mai bun.
    Nu am nimic cu emigrantii, este reusita lor si nimeni nu trebuie sa-i acuze.
    Numai ce am comvingerea ca emigrantii ar fi putut face mai mult decat au facut, dintr-o mie de puncte de vedere. Dar … nu-i pot acuza. Ceea ce ma supara insa cel mai tare este cand incearca sa ne dea lectii si sa ne spuns cum ar fi trebuit sa facem si sa procedam pentru un lucru sau altul. Este foarte simplu sa dai sfaturi si sa vezi lucrurile de la distanta care nu se potrivesc deloc cu ceea ce este aici si cu conditiile de aici.
    Si cu asta am zis totul.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • iosif andras: (20-12-2009 la 00:00)

    Depinde
    cand au plecat

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • iosif andras: (20-12-2009 la 00:00)

    Depinde
    cand au plecat

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • iosif andras: (20-12-2009 la 00:00)

    revin, am apasat o tasta gresita
    deci,
    depinde cand ati (au) plecat
    In SUA si Europa occidentala
    inainte de 1918 din spirit de aventura, au ramas numai nepotii lor, care poate au uitat de unde au plecat (sunt americani get -beget, si cred ca romania este o insula in pacific)
    in timpul crizei din 29-33
    a plecat si bunicul meu, miner din Valea Jiului, si s-a intors dupa un an pentru ca nu i-a placut berea
    in periopada pre si imediat post al doilea razboi cu afaceri, etc.

    dupa 1948 azil, rude, studii, uitat sa revina.

    dupa 1989 vezi odraslele Prigoana si alti baieti cu bani, putini de tot cu burse, la studii, vor reveni.

    cei mai multi la CAPSUNI, INGRIJIT BOLNAVI, MAJRITATEA DE FOAME,

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • iosif andras: (20-12-2009 la 00:00)

    Am avut nenumarate motive si ocazii de a deveni emigrant. Din pacate, nu pot „emigra„ nici din orasul meu natal. Nu ma lasa mormintele a doua generatii de antecesoriu care au fondat si dezvoltat orasul, care se apropie de varsta de 140 de ani.
    Turlele celor trei biserici, de 122, 120, 119 ani ( catolica, luterana, calvina) care marcheaza inceputurile vietii URBANE in valea Jiului au nevoie de cei ramasi aici,
    am facut scoala de gradinita la doctorat in limba care pentru starbunicul meu era necunoscuta, pentru bunicul meu impusa dupa 1918, pentru tatal meu posibilitatea de a se afirma intelectual( a fost unul din putinii ziaristi bilingvi din perioada 1947-1958) din Romania, mi-am reinvatat limba materna culta prin efort propriu, de aceea , ma iertati, nu pot intelege actul voluntar al autoexilului decat cel mult in caz de amenintare iminenta cvu moartea, cum sa caut libertate personala, cand ai mei raman in robie, mi se pare tradare. E ca si cum ai striga din trenul care te duce la Auschwitz – eu sunt neamt- lasati-ma liber…
    Am fost in Franta, merg si acum anual , sa predau la o mare Scoala de ingineri, si sunt stimat pentru ca sunt .. profesor din Romania.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • mircea v: (20-12-2009 la 00:00)

    Articol foarte bun dar nu veti putea niciodata descrie complexitatea emigrantului.
    Am trecut Dunarea impreuna cu sotia mea (inot ) in 1987 . Am luat cu mine Biblia si Pamant Transfigurat de Ion Alexandru .
    Daca in Romani nu eram buni deoarece eram Penticostali si am refuzat compromisul ,america ne-a primit bine. Sotia mea are functie de conducere intr-o firma inrnationala ,eu practic ceea ce am dorit. Am votat pe Basescu pentru binele vostru .

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • stefan: (20-12-2009 la 00:00)

    aveti dreptate sin-n prima si-n a doua parte a mesajului insa nu uitati daca toti ar fi „fugit” cine ar fi „ramas” iar daca ar fi „ramas ” toti cine ar fi cistigat ceva .Eu cred ca tori suntem „colegi” chiar daca unii se pretind mai intelectuali ca altii.Motivul?
    unii au „fugit” din cauza „greului’ iar altii ” au ramas ” din cauza „grupei de singe- e bine si asa Doamne fereste de mai rau,” etc.Nu e „usor” nicaieri dar uniti putem invinge.”o imparatie dezbinata e usor de invins”.
    Sarbatori fericite tuturor si celor din tara si celor din diaspora.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (20-12-2009 la 00:00)

    Două atitudini evidențiate de editorial:

    1) cea a lui „Răzeșu” (aparent una și aceeași persoană cu antisemitul „Virgil Răzeșu”) – prea fudul ca să accepte sfaturi care ar fi extrem de utile. Dar asta e o variantă modificată a lui „voi n-ați mâncat salam cu soia”.

    2) cea a lui „mircea v”, care deși în diasporă gândește la fel de exclusivist și de microbist politic ca cei din România.

    Domnule Ioanovici, citiți vă rog acest articol în conjuncție cu cel semnat de mine „Faceți loc tinerilor în fruntea partidelor”, ca să vedeți că avem și soluții concrete.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Puiu Wolf: (20-12-2009 la 00:00)

    Faţă de gravitatea situaţiei actuale şi conştient de o a doua şansă oferită de „sfântul” hazard, Preşedintele Băsescu 2, nu-şi mai poate îngădui traversarea noului mandat pe aceeaşi coardă moale. Cetăţeanul nu se va mai lăsa gâdilat de jurăminte patriotice (pionereşti). şi de promisiuni solemne de operetă, cu efecte fumigene tricolore.. La treabă, sau la pensie anticipată, pare ca se aude de pe băncile bruxelloise în direcţia omului „providenţial” şi a locotenentului Boc, om de ispravă cu probe.
    Mare baftă că Geoană s-a împiedicat într-o surcea. Gata-gata să ne pricopsim din nou cu circul sinistru cu care ne-au brăzdat feţele prietenii dumisale…, cei cu obraze groase şi îmbujorate de reuşita păcălelilor perpetuate vreme de două decenii, de când li s-a predat visteria ţării pe blat.
    Dacă nu mi-ar fi teamă sa-mi scape vreun porumbel, i-aş spune Domnului nostru Marinar: E momentul sa luaţi biciul maestre şi daţi golanii afară din templu Inaltei adunari că ăştia sunt în stare să ne bea si apa Dâmboviţei cu dejecţii cu tot !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (20-12-2009 la 00:00)

    Nu e nevoie să locuiești în România ca să ai nevoie de „tătuc” (complexul lui Vodă): iată, Puiu Wolf – din Franța (?) – tânjește la un mic dictator care să folosească biciul.

    În rest – Băsescu, Geoană, Boc, Tăriceanu – cu toții sunt responsabili de situația actuală pentru că au guvernat împreună în ultimii cinci în toate formulele posibile.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Stefan N. Maier: (20-12-2009 la 00:00)

    Desi pun macar partial pe seama timpului liber suplimentar de la sfarsit de an popularitatea neasteptata a acestui articol, nu pot sa nu remarc multe ecouri substantiale, chiar telefoane pe care le-am primit.

    Inseamna totusi ca sunt ganduri care framanta pe multi. Din cauza asta, cu rezerva hazardului, dar cu buna credinta de care sunt omeneste capabil, va promit ca vom face acea organizatie care va crea punti durabile intre romanii de pretutindeni, atat in beneficiul celor ramasi cat si al celor plecati. DACA ESTE NECESARA.

    Avem nevoie de resurse reale pentru a duce la indeplinire un proiect atat de ambitios. Cei care cred intr-o astfel de idee, sunteti dispusi sa puneti si bani si timp si pricepere si tot ce este nevoie pentru a vedea implinit un astfel de vis? Daca da, scrieti-mi la adresa editor@romanialibera.com si va voi raspunde. Nu va voi cere sa trimiteti sau sa puneti de o parte nimic, doar vom aduna aceste resurse intr-un spatiu virtual. Daca se aduna o cantitate destul de mare (vom aprecia impreuna) si ajungem la concluzia ca se poate, convertim totul din Virtual in Real.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Razesu: (20-12-2009 la 00:00)

    Stimate Iosif Andras
    Este frumos penmtru Dvs. ca va intitulati si simtiti ca sunteti tratat ca profesor din Romania.
    Orice exil sau autoexilare (cu atat mai mult) este un unicat in motivatii si fiecare le stie pe ale sale. Dezradacinarea nu est placuta nici pentru un arbore, daramite pentru un om cu suflet si simtire. Nu cred ca exista o durere mai mare decat sa-ti lasi tara si pe ai tai, indiferent de motive si oricta de multe avantaje ai avea acolo unde ai plecat. Nu in mod gratuit s-a cantat atat de mult instraineare si dorul de pamantul natal.
    Ca atare, nu se poate pune aceeasi pecete pe obrazul tuturor. Este poate mai bine sa gasim caile si mijloacele pentru a face mai suportabiula si plecarea si ramanerea celor de acasa.
    Si nua mnicio indoiala ca asemenea cai exista si ca trebuei sa le dam mai multa atentie si sa le luam in seama.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Dumitru G. Sin: (20-12-2009 la 00:00)

    Este prima data cand , comunitatea romaneasca din diaspora , una din cele mai invrajbite comunitati de emigranti din lume, [PRIETENII STIU DE CE!] ,a fost unita intr-un vot decisiv si cu o mobilizare exemplara ……Votul din diaspora nu a fost pentru Traian Basescu ci a fost impotriva a 20 de ani de minciuni manipulari si ticalosii,iar noi am vazut limpede ca patriotismul reprezina reperul care ne poate aduna ,diaspora ne-a dat o lectie ,MULTUMIM!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • mircea munteanu: (20-12-2009 la 00:00)

    Va rog sa-mi permiteti sa va urez tuturor (membri redactiei, colaboratori, cititori) „Sarbatori fericite!”

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • florin predescu: (20-12-2009 la 00:00)

    CARTE CATRE MOS CRACIUN

    Draga Mosule,

    Meseria de a fi roman se poate identifica usor cu cea de corabier.
    Din pacate corabiile noastre sunt parca iesite din cutia Pandorei.
    De ce nu ne ai aduce si noua din dasagii tai un manual ori indreptar de primenire a spiritului nostru pribeag ?
    Suntem straini in lume, suntem pribegi in propria tara.
    Suntem corabieri ai nimanui. Cetoasa e seara in larg, adanca e intoarcerea la tarm cand nu mai ai casa si nici macar speranta ca la Itaca esti asteptat.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Doru Cristian IOANOVICI: (20-12-2009 la 00:00)

    Stimate domnule PREDESCU, Moş Crăciun îţi dă dar nu-ţi bagă în traistă. Fără a mă considera maliţios, aş fi aşteptat ca cei ce-şi aştern gândurile prin acest miracol al ştiinţei şi tehnicii, să considere că 99 % din viitor este construit prin propriile acţiuni nu, aşa cum ne-a învăţat o latură a ortodoxismului, să tot cerşim. Faptele sunt cele ce-ţi canalizează viitorul spre ţelurile către care tânjeşti.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • florin predescu: (20-12-2009 la 00:00)

    A nu se confunda Mos Craciun cu un tatuc ori vreun voda impaunat la Cotroceni. Cand vorbim de presedinte ori de vreun reprezentant real al unui stat- vorbim de o personalitate puternica, corecta si dedicata cauzei tarii.
    Acesta nu vine sa dea celor cu mana intinsa.
    cadoul acestuia ar fi sa instige, sa determine schimbarea in cadrul tarii odata cu ajungerea la timona, daca e sa folosim un termen la moda marinelesc (si Dl Goe era marinel).
    Un presedinte poate fi un Mos Craciun prin a provoca transformari pozitive, a fi pentru ceilalti, nu doar ca un comesean al marelui cascaval.
    Cadoul lui este buna carmuire.
    Ce sa zic mai mult ? Toate panzele sus!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • florin predescu: (20-12-2009 la 00:00)

    Dumneavostra cadeti in pcataul crestinismului. Citind bine randurile mele veti observa o nuanta ce se enunta a fi ultim lamento.

    Mos Craciun este un aducator de cadouri, de miracole si nu apartine nu numai civilizatiei ortodoxe carpatine. Papa Noel, Santa Claus sau altfel spus devine un simbol aducator de nou si miracole.

    Or, in ultima instanta acesta e singura solutie pentru Romania.
    Credeti ca alti mosi vor fi apti de o schimbare ?

    Domnule, ce s ar intampla sa taiem speranta si dreptul de a scrie o scrisoare lui Mos Craciun ?
    Aceasta nu e cersit.

    Sa nu confundam mazochismul comunist de cersit si asteptare a pomenii cu visul unei nopti de iarna.

    Eu zic ca un Mos Craciun va salva/mantui o natie.
    Dumneavostra ce solutie oferiti ? Cum anticipati ?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Adrian Ionescu - Seattle: (20-12-2009 la 00:00)

    Intr-o lume libera in care cetateanul are posibilitatea sa decida singur unde vrea sa traiasca sa aiba o cariera si sa-si creasca copii, componenta nationalista nu prea isi mai are rostul. Traditiile care, fie vorba intre noi, difera de multe ori de la familie la familie ca sa nu mai vorbim de la o regiune la alta le luam cu noi in egala masura daca ne mutam de la Oradea la Constanta, de la Bacau la Craiova sau de la Brasov la Los Angeles. Amintirea mirosului de cozonaci facuti de bunica in copilarie se poate sterge in egala masura traind la Bucuresti cum este posibil sa il regasesti in propria bucatarie din New York.
    Componenta de patriotism a individului trebuie sa se regaseasca in primul rand in sufletul conducatorilor tarii, a judecatorilor, a celor ce vegheaza asupra respectarii legilor tarii si mai putin in sufletul cetateanului de rand. Din pacate aceasta nu este realitatea romaneasca. Tara este condusa de hiene gata sa se sfasie intre ele si toate omul de rand.
    Unii dintre noi am decis sa nu mai fim prada hienelor si am apucat calea exilului, altii au ramas pe loc. In lumea de astazi migratia este ceva normal, nimic nu este garantat si ce e azi, maine poate nu mai este. Migratia libera si legala in cautarea unui trai decent, a unui loc de munca platit corespunzator nu este in fapt nimic altceva decat puterea noastra pe care o vindem la un pret corect, forta si priceperea fiecaruia neirosita in van ci cu folos.
    Asa cum in economie cineva vine pe piata cu un produs si cere un anumit pret, asa si cetateanul roman trebuie sa invete sa ceara pretul care i se pare lui corect si realist pentru produsul propriu – munca sa.
    Nu este nici o rusine sa emigrezi; au facut-o in cursul vremii si popoarele cu “staif”, nemtii, italienii, spaniolii, grecii, suedezii, britanicii… Nu e o rusine sa te duci in cautarea implinirii in alt loc pe acest pamant. Nu se pune problema ca o natiune sa se scindeze in plecati si ramasi si sa existe un conflict intre cele doua grupe. Se poate spune ca cei ramasi se pot bucura ca scapa de competitie pe acelas loc de munca; depinde cum privesti problema.
    Sunt unii care sustin fara nici un temei ca “ne pleaca specialistii”. O mai mare ineptie cred ca nu exista deoarece un loc de munca ramas liber se poate ocupa in zilele noastre cu forta de munca extreme de competenta, chiar adusa din tari cu tehnologii avansata si specialisti performanti. Singura problema pe care o vad este adaptarea patronatului romanesc la noile conditii de piata, intelegerea acestuia ca un specialist nu se poate tine pe o leafa de mizerie.
    Vin cu un exemplu care este destul de sugestiv: daca o ciocolata costa un dolar oriunde ai vinde-o, probabil ca nici un negustor nu va fi de acord s-o vanda la jumatate de pret. La fel si munca prestata de un individ, daca se plateste cu o suma X si el poate obtine acea slujba, de ce si-ar vinde timpul sau unui patron roman pe bani mai putini? Acestea sunt intrebarile pe care trebuie sa vi le puneti inainte de a ponegri pe cei plecati sau pe cei ramasi.
    Eu cred ca teama de a da chix in strainatate, teama de competitie, slaba pregatire, necunoasterea unei limbi straine si obisnuinta de a avea cineva mila pana la urma de soarta lui, ii face pe cei mai multi sa ramana in tara si sa inghita situatia in care se scalda tara de 20 de ani.
    Nu exista “dor de tara” in epoca in care din cel mai indepartat colt al lumii te sui in avion si in max. 20 de ore esti la Bucuresti! Daca esti pelcat si traiesti decent pretul unui astfel de bilet e fix pix.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • mircea munteanu: (20-12-2009 la 00:00)

    In plus, adaugati faptul ca patronii nostri, (care sunt -mai toti- membrii in conducerile -locale,centrale- ale unor partide de „stinga” sau centru) platesc forta de munca extrem de prost, desi au profituri la fel de mari sau mai mari ca in Vest.

    Mi se pare firesc ca forta de munca din tara, sa-si caute un loc de munca mai bine platit. Mai ales ca patronii nostri, incep sa se gindeasca tot mai mult, la muncitori din Pakistan, China, etc… Este foarte clar ca ei nu doresc o ridicare a pretului fortei de munca. Dimpotriva… (Comparati cit cistiga un capsunar in Spania si cit in Romania. Sau un lucrator in constructii. Un mecanic auto sau un intelectual…)

    Totusi, nu uitati ca plecati dintr-o tara in care se zice „Cite „bordee”, atita „obicee”!” Oare ce-o fi vrind sa zica proverbul asta?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • adrian rusu: (20-12-2009 la 00:00)

    Interesant! Fiecare este acolo unde ii este locul, dar mai ales cu cine ii este locul.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Marina: (20-12-2009 la 00:00)

    Foarte multa lume ma intreaba de ce nu vreau sa merg in Romania sa fac ceva care ar putea schimba situatia. Si raspunsul meu de fiecare data e ca romanii nu vor ca situatia sa se schimbe, sau sunt prea lenesi sa incerce. Serios acum, sunt cateva milioane de oameni care locuiesc in Romania momentan. E foarte simplu sa dam vina pe judecatori si politicieni, dar daca fiecare cetatean de rand ar face un minim efort pentru o situatie mai buna, situatia ar arata altfel. Un singur om, sau cateva mii nu pot schimba prea mult oricum. Eu am incercat si mi s-a spus ca daca nu imi convine cum stau lucrurile pot sa-mi fac bagajele si sa plec. Si am plecat.

    Saracul nostru imn national, striga de ani de zile ‘Desteapta-te romane, din somnul cel de moarte’, dar se pare ca nu are nici un efect asupra tuturor ‘nationalistilor’ care ne acuza ca am tradat patria.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Razesu: (20-12-2009 la 00:00)

    Marina
    Nu te supara, dar nu stiu cum poti enunta atatea neadevaruri. Cum poti gandi ca romanii nu vor schimbarea si ca sunt lenesi ?! Este complet gresita ideea ca daca fiecare roman ar face un minim efort lucrurile s-ar schimba. Nu este vorba de efortul colectiv, atata vreme cat structrurile vechi, de dinainte de revolutie, au acaparat viata noastra si o dirijeaza dupa propriile interese. Ei au fost si mai sunt inca la fel de puternici si ei dirijeaza mersul societatii noastre, in absolut toate domeniile, fara nici un fel de exceptie. Daca lucrurile vor evolua spre bine (ceea ce imi doresc) va fi doar pentru ca generatiile succesive, conduse de capacitatile de temelie ale natiei noastre, atatea cate sunt si de care nu vor putea face abstractie, vor readuce la stralucirea pe care am avut-o inainte de pagina rosie (neagra de fapt) a comunismului importat si impus cu sila.

    Voi, cei din afara, puteti face foarte mult, nu investind nu stiu cate mii de dolari in nu stiu ce afacere (desi nici asta nu este lipsit de interes) ci, mai ales, propovaduind, in toate felurile posibile, valorile si calitatile poporului nostru, atat de urgisit si desconsiderat.

    Faptul ca ai plecat (cum recunosti) din nu stiu ce lucruri intreprinse, nu inseamna ca ai facut ceva, ci ca ai abandonat. Nu te poti acuza de lenea pe care o imputi romanulu de rand ?

    Pentru ca nu ai vrut sa iei greul in piept si ai abandonat.
    Vezi ca este usor sa dai sentinte, mai ales din afara, uned, de bine de rau, problemele vieti de fiecare zi sunt implinite.

    Cat despre imn, sa-l cantam de cate ori este posibil, fara sa-l judecam si sa-l desconsideram. Este un simbol pe car enu trebuie sa-l luam in desert, cum nu luam in desert nici Tatal nostru.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (20-12-2009 la 00:00)

    Ecoul lui „Răzeșu” dovedește utilitatea editorialului scris de Ștefan: câtă vreme în România va fi predominantă această mentalitate naționalist-resentimentară, atâta vreme țara – care nu e proprietatea exclusivă a acestor indivizi, așa cum pretind ei – va bate pasul pe loc.

    „Răzeșu” este unul dintre mulții din cauza cărora oameni ca Ștefan și ca mine am plecat. Face parte dintre aceia care în 1990 i-au atacat pe cei din emigrație, veniți cu cele mai bune intenții în România, acuzându-i că „n-au mâncat salam cu soia”.

    Pentru astfel de oameni imnul de stat e un fetiș, iar disprețul față de cei din diasporă abia mascat.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • adrian rusu: (20-12-2009 la 00:00)

    ” Voi, cei din afara, puteti face foarte mult, nu investind nu stiu cate mii de dolari in nu stiu ce afacere (desi nici asta nu este lipsit de interes) ci, mai ales, propovaduind, in toate felurile posibile, valorile si calitatile poporului nostru, atat de urgisit si desconsiderat.”
    Razasule interesant punct de vedere…poate doar pentru tine. Multi au impus Romania si valorile ei afara, sa-i enumar eu?! Nu am spatiu. Ca cei care vin in Romania , dupa ce „cei plecati” o impun , gasesc altceva aici…adevarata Romanie. Afara e impusa Romania din sufletele si din inimile lor. romania adevarata e cea in care traiti.si traiti asa cum vreti.N-o lua ca pe un repros, ci ca pe un adevar.Traiti asa cum vreti.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Ale. Timoschenko: (20-12-2009 la 00:00)

    O analiza foarte pertinenta si obiectiva, in sensul ca nu ocoleste adevarurile – atit de o parte cit si de cealalta. L-am recomandat si altor compatriori din diaspora sa-l citeasca – fiecare va putea pune in balanta cu ponderi diferite (conform experientei individuale ce poate fi foarte diferita) fiecare din argumentele din articol. In final fiecare – dupa experienta proprie (indubitabil reala si deci demna de a fi luata in consideratie) ar putea accentua prima sau a doua afirmatie din titlu – si aceasta mi se pare remarcabil. As indrazni sa afirm ca aprecierile, respectiv comentariile contradictorii la adresa articolului decurg dintr-o privire exclusiv fixata pe trairea proprie si greutatea de a vedea cumva fenomenul in ansamblu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • adrian rusu: (20-12-2009 la 00:00)

    Fara a vrea sa par ironic, ne poate domnul Ale. Timoschenko , arata dintr-un punct de vedere impersonal si echidistant cum stau cu adevarat lucrurile in ansamblul lor? Pentru mine e ceva cu totul nou, si cred o adevarata dovada de virtuozitate .Va multumesc.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Ion Dumitru: (20-12-2009 la 00:00)

    Domnu’ Maier, dupa cate vad iti plac gogosile umplute cu toptanu’… Pai cum, domne, ne-au salvat emigrantii economia? Dand 2-3 euro pe serviciile de aici ori pt a intretine un batran? D-aia suntem cu economia in cadere libera, domne, ca ne-au salvat respectivii?! Si de ce iti bati, domnule, joc de ospitalitatea romaneasca? Ca ea exista, chiar cand e cutitu’ la os. Zici ca au grija emigrantii de imaginea noastra… cum? Dand un articol de genu’ asta, care ne face de doi lei… Hai, bre, ca ne-am mai schimbat si noi, suntem saraci, nu salbatici, de ce zici ca n-avem wc-uri inutilizabile, ca te aude vreun englez ori german si te crede, domne… Romani suntem si unii si altii… Dupa ce ca suntem amarati, dati-ne si voi cu pleava in ochi, domnule… Da’ eu zic ca amarati sunt si unii, si altii… fiecare din alte puncte de vedere… si tot romani ramanem si aia, si ailalti… Asa ca lasati-o cu brasoavele, nu mai scrieti basme, ca n-avem nevoie de un Simion Dascalu’ contemporan… Ne calcam pe bataturi, sa exulte strainul, sa zica, uite si romanii astia cum se cearta ca la usa cortului!…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Petru Clej: (20-12-2009 la 00:00)

    Domnule Ion Dumitru,

    Ca acesta să nu fie ultimul ecou de-al dumneavoastră pe care-l postăm, v-aș ruga să abandonați acest limbaj de crâșmă.

    Am să vă pun o singură întrebare: ce s-ar fi întâmplat dacă două milioane de români nu ar fi plecat în străinătate după 1989 și nu ar fi trimis miliarde de dolari înapoi în România?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Stefan Maier: (20-12-2009 la 00:00)

    Domnule Dumitru,
    Aveti toata compasiunea mea dar nu inteleg cu ce v-am suparat. Nu am facut decat sa consemnez fraze si idei auzite de ani de zile si de la cei ramasi in tara si de la emigranti.
    Ca sa va linistiti in privinta articolului propus de ACUM trebuie mai intai sa cunoasteti realitatea din Romania. Se pare ca, din pacate, noi o cunoastem mai bine (una dintre explicatii fiind si in legatura cu faptul ca nu ne luam decat partial informatii din presa de limba romana).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan Maguran: (20-12-2009 la 00:00)

    Ciudat e ca am citit articolul asta in Romania VIP dar nu parea sa fie semnat – as fi recunoscut semnatura. Oricum, un an mai bun tuturor. Si salvati-va fiecare cum puteti.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Oana C. - in Bruxelles de 20 de ani: (20-12-2009 la 00:00)

    Stimate Domnule Maier,

    citesc de citeva zile articolul dvs in dialog pe mail cu prieteni de-ai mei romani, actual rezidenti in Montréal, in Frankfurt ori Seattle. Cu totii, fara exceptie, ne-am recunoscut in el, in dialogurile nesfirsite si nesfirsit de violente pe care le avem de ani si ani de zile cu familia ori cu prietenii ‘ramasi’, pe falia mereu adincindu-se dintre noi cei ‘plecati’ si ei cei ‘ramasi’. Nu pot sa va exprim usurarea si aproape extazul pe care le-am incercat de a afla, din articolul dvs si comentariile trimise ulterior, ca experienta noastra nu este atit de singulara cum o credeam (si deci culpabilizam, desigur, sub toate formele) ci ca ea se poate inscrie intr-o oarecare universalitate.

    Niciodata aici, citind presa din Bruxelles, nu m-a izbit aceasta problematica. Prietena mea din Frankfurt imi scria zilele trecute :

    „(…)nu stiu cum este presa de la voi, dar aici nu se face atata caz despre nemtii plecati in alte tari, intorsi sau neintorsi, fericiti sau nefericiti acolo unde sunt. Ma intreb chiar daca am citit vreodata asemenea articole.

    Bineinteles, pot sa gasesc de exemplu ca x mii nemti au emigrat in 2009 in Mallorca, dar cum si-au lasat ei parintii / copiii bolnavi, morminte etc – asta nu.. Eu evit subiectul plecat sau ramas in Romania cu prietenii si rudele din Romania, pentru ca orice spun, din start nu e bine. Laud cum e „dincolo”, atunci fac pe desteapta; laud cum e in Romania (ca si acolo sunt acum salarii bune si ca lumea isi face concedii afara), tot nu e bine, mi se raspunde ca nu am simtul realitatii si ca nu e chiar asa, si mi se da exemplu prieteni si cunoscuti care au primit bani sau excursii platite de binevoitori din afara (poate ma simt si eu…). Cred ca subiectul „ce fac aia plecati” ii roade tare de tot. Daca facem bine – ai naibii suntem noi, daca facem „rau” – ce bucurie pe ei! Enfin, „cainii latra, ursul merge! (…)”

    si, mai in gluma, mai in serios, eu i-am raspuns ca poate ar trebui sa facem o tipologie a emigratiei, in care am putea sa evidentiem deja doua tipuri bine conturate : emigratia de tip Mallorca si emigratia de tip Congo-Brazzaville.

    Eul isi cauta inflorirea maxima si aproape fara nici o opozitie in emigratia de tip Mallorca ; aspectul profund moralizator, culpabilizant si castrator este predominant in emigratia de tip Congo-Brazzaville.

    Oriciti bani am intoarce noi in Romania, sub forma de excursii platite la prieteni, geamantane pleznind de sarbatori ori imprumuturi niciodata rambursate, ei nu vor fi niciodata suficienti pentru a umple golul de care sintem vinovati. Energia celor ‘ramasi’ de a ne culpabiliza pe toate caile este infinita – finita este doar puterea noastra de a ne rascumpara (o vina care nu face decit sa se adinceasca).

    Sub soarele din Mallorca, prietenul meu Knut, danez emigrat din Nürnberg (sic!), si-a construit doua vile cu vedere la mare si inchiriaza case la vacantieri. Baiatul lui traieste in Bruxelles si se vad, poate, o data pe an. Este desigur o relatie epurata (profund imorala, vor zice unii ?) insa lipsita de culpabilitate. Se vad rar si pentru ca viata lor este foarte densa si lumea imensa. Cred ca ei traiesc inscrisi in vastitatea lumii – si nu in credintele unui singur trib.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan N. Maier: (20-12-2009 la 00:00)

    Draga Oana,
    Permite-mi sa ma adresez la persoana a II-a singular.
    O data am scris si eu un articol in care nu fac decat sa consemnez, ca un scrib disciplinat, ce aud in jurul meu, in loc sa dezvolt teorii si pareri personale si… uite ce succes are 🙂
    Ce sa mai spun, m-am bucurat foarte mult pentru ca, exact cum spui, consemnarea acestor randuri dureroase le pune in perspectiva publica in care oamenii se pot recunoaste, isi pot delimita singuri pozitia fata de o situatie care nu le este proprie doar lor si se pot vindeca in final de durere insasi.
    Prin vindecarea cititorilor nostri ne vindecam si noi, Oana. (Stiu, suna cam patetic, te rog ia-o literal, fara nici o intentie poetica). Cu prietenie, Stefan.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Emigrant Quebec - jqca0001: (20-12-2009 la 00:00)

    Domnule Maier,

    As veni cu o idee combativa la titlul si mesajul articolului Dvs.:
    “Ne-aţi trădat, emigranţilor! Ba v-am salvat, nefericiţilor”

    Am fost Tradati si am ajuns Emigranti. Si ca niste nefericiti am incercat sa ne Salvam (cel putin pe noi insine).

    Dupa batele mineresti – Tradatoare ale idealurilor tinerilor care au crezut intr-o Revolutie Anticomunista in 1989 – am ales Emigrarea.
    Iar ca plecat am luptat zi de zi sa ma salvez personal, ca apoi acumuland alte forte, sa pot
    continua sa fiu din nou alaturi de cei care au crezut si cred in acele idealuri din 1989.

    Ce au facut cei Ramasi – cei “tradati si nefericiti”?

    Au facut in mare parte cam tot ce ati scris Dvs., numai ca ei sunt in totalitate si
    Tradatorii nostri si beneficiarii “Salvarii nationale”.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • cornel dobrician: (20-12-2009 la 00:00)

    pacat !
    aparent exista doua tabere : plecati si ramasi.
    pot intelege dorul de casa si alte doruri la cei plecati .
    nu pot intelege si nici nu vreau sa inteleg listele de acuzatii ale celor ramasi.
    ce altceva arata ele in afara de invidie ….? nimic.
    romania ramine tara celor plecati, la fel cum este ea a celor ramasi.
    tara nu este nici buna nici rea … ea doar este.
    ca avem o administratie rau intocmita, o justitie asa cum e etc , este regretabil.
    ca pot fi remodelate hahaha ! poi asta este problema celor ramasi.
    orice roman , oriunde ar trai poate sa-si aduca contributia la modelarea institutiilor a caror functionare
    nemultumeste atita romanime.
    am dorit libera circulatie a persoanelor si cind ea a devenit o realitate ( incompleta e drept !!) ne ciorovaim in
    jurul rezultatului.
    stimati romani stabiliti in alte tari, va doresc sa va mearga bine acolo !! nu mai plecati urechea la tot felul de acuze
    neintemeiate.
    cred ca ar fi mai bine sa fim constructivi , avem teluri comune , hai sa le gasim pe acestea si sa le cultivam.
    C. D.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mihai: (20-12-2009 la 00:00)

    Acum aproape 12 ani am emigrat in Canada.
    Pot afirma fara nici-o retinere ca am avut de surmontat si momente grele de inceput,inerente.
    dar m-am bucurat si de realizari.
    Intr-un fel cei ce afirma ca suntem un fel de „tradatori” nu sunt departe de adevar.
    Straniu este faptul ca tocmai cei care au emigrat aici si nu sunt putini,aduleaza
    si sustin actualul regim din Romania,lucru care ma indeamna sa-mi pun intrebarea de ce au mai dorit sa ajunga aici si de ce nu se repatriaza daca acolo in Romania lucrurile merg atat de bine
    Problema este ca Romania sufera de o criza morala profunda,care a adncit criza politica si economica.Iar ceea ce trebuie sa facem noi de aici este sa sanctionam tot ceea ce se intreprinde impotriva mersului democratic

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • mircea munteanu: (20-12-2009 la 00:00)

    Am urmarit cu interes comentariile acstui articol. Cred ca merita un volum aparte. Am postat si eu, mai inspirat sau mai putin inspirat.

    Nu am condamnat niciodata pe cei plecati. Si cred ca nici un roman de buna credinta nu a facut-o sau o face.

    Sunt din cei care condamna, dar astia sunt beneficiarii sistemului.

    Si cei ramasi aici, sunt victimile lor. Ei n-au plecat din diferite motive personale. Mai mult ca sigur ca va invidiaza.

    Fara indoiala, datoria celor plecati (daca sunt datori cu ceva) este sa faca cunoscut in intreaga lume, realitatile romanesti. Asa cum sunt ele. Nu cosmetizate.

    Dar trebuie sa stiti ca acum, in Romania, se deruleazza o lupta indirjita pentru eficientizarea sistemului politico/statal. Pentru pedepsirea a ceea ce se mai poate pedepsi din corupti.

    Nu traim pe roze, iar cei care nu au facut compromisuri traiesc chiar rau. Cu sau fara criza. Dar efortul general este spre democratizare si victoria statului de drept.

    Va inteleg acuzele la adresa Sistemului Ticalosit din Romania. Si noi acuzam mai dur decit domniile voastre. Dar nu intreaga populatie este partasa sistemului si beneficiara lui. Iar votul romanilor a fost impotriva acestui sistem. Ramine de vazut cit vor putea politicienii alesi sa corecteze din el. Si, mai ales, daca nu vor cadea victime, la rindul lor aceluiasi sistem, devenind -si ei- niste ticalosi.

    Oricum, noi vom continua lupta. Daca va veti face ecoul acestei lupte, inseamna ca avem -inca- aceleasi teluri.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • adrian rusu: (20-12-2009 la 00:00)

    Ce vorbe „invartiti” voi aici, tradare, victime,s.a.m.d.
    Un singur lucru pare sa fie adevarat, si cei plecati si cei ramasi , nu se dezmint, sunt romani.In privinta asta dupa cum vad eu , nici unii nu ne-am schimbat, indiferent de unde scriem. In ce priveste tradarea la romani , ea ne caracterizeaza, dar in acest articol cred ca e o exagerare.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • adrian rusu: (20-12-2009 la 00:00)

    Ca o corectura. Da cred ca daca se poate numi tradare , toti cei care au plecat , dupa 1989, au tradat Romania comunista, iar cei care au facut-o mai recent , nici macar pe aceasta din urma.Cat despre cei ramasi?! Sunt propriile lor victime. Nimeni altcineva nu le-a ales conducatorii, si cu atat mai putin nimeni nu le-a impus stilul de viata pe care-l duc. Cred ca , doar, cu putine exceptii, in Romania au ramas , cei care nu au avut inca nici o sansa sa plece, si cei carora le place actuala stare de lucruri de acolo. A ca se plang?! Face parte din caracterul nostru,sa ne plangem de tot si toate , chiar si de noi insine, dar un singur lucru nu-l facem , sa ne schimbam la nivel de individ.Daca fiecare ar intelege ca la actuala stare de lucruri si-a adus si el direct sau indirect contributia , lucrurile se vor schimba, vecinii se vor schimba , prietenii, colegii de munca , autoritatile, si poate in cele din urma si conducatorii, pentru ca ei nu pot fi acolo daca voi cei din Romania nu le-ati permite asta. Ei nu v-ar mai insela daca , voi la randul vostru nu veti mai gandi ca doar , prin inselaciune , minciuna, „jmechereala”, tupeu , ” a-l face”, te poti realiza. Imi pare rau , dar cei ce va conduc , sau va exploateaza , sau va fura , nu sunt decat ceea ce voi ati format, ceea ce voi ati crescut , si ati permis sa cresaca. Ei nu sunt decat imaginea voastra „pe sticla”. Cand ii priviti la televizor , de fapt sa va ganditi ca din discursul lor cateva vorbe , idei, mentalitati, va apartin. Daca vreti sa se schimbe ceva , cred eu , schimbarea de data asta trebuie sa vina de jos in sus. Pana atunci , fiti romani. Sa auzim nimai de bine.Nu luati cele de mai sus ca pe un sfat, e doar un punct de vedere, probabil deformat de realitatea romaneasca.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • IOAN: (20-12-2009 la 00:00)

    Invinuiesc COMUNISMUL si nu poporul roman. Am plecat pentru a face un viitor copiilor nostri si nu pentru noi. Familia mea a avut o casa si doua apartamente in tara, serviciu, pensie si o gospodarie bine inchegata. Dupa revolutie,prin multa munca,am avut TOT ce ne trebuie traiului. Nu am avut perspectiva viitorului pentru capii. Am constatat acum ca am avut o optiune buna pentru copii; a fost un sacrificiu. Nu doream sa mai votam pe comunistii si fii acestora pe turnatorii si tortionarii poporului, pe hotii revolutiei, pe niciun emanat. Acum va ajutam cu ce putem cu votul nostru sa va schimbati esaloanele intre ele. De reintors nici vorba, am fi someri, nu sunt locuri de munca, nu este pusa pe primul plan COMPETENTA ci carnetul de partid si „cadoul”. Noi nu ne pretam la asa ceva.

    LUPTATI-VA SA FITI COMPETENTI !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • A. Mihaiu: (20-12-2009 la 00:00)

    …din pacate o prapastie care nu va fi niciodata trecuta. Ceea ce vedem, simtim, traim noi, cei plecati si “tradatori”, ceea ce simt, traiesc, vad cei ramasi. Sa fie mai bun curajul celor care au hotarit sa plece, sau indarjirea celor care au ramas. Pozitii antagonice ce nu vor fi nicidata reconciliate. Dar probabil asta tine de natura noastra, de esenta starii de roman. Stau sa ma gindesc la alte neamuri care s-au despartit in cei care au ales sa plece si cei care au ales sa stea. Italieni, irlandezi,maghiari, polonezi si multi altii. Dar niciodata nu am auzit, simtit atita animozitate, atitea recriminari cum aud la noi, de aproape 20 de ani de cind am plecat. E trist. Dar trebuie sa recunosc un lucru: aflat in „tagma tradatorilor”, ma regasesc atit de bine in cele scrise. Am ales drumul pentru ca am avut puterea sa o fac, manat de lehamitea generata de futilitatea incercarilor de a fi vertical in Romania.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Andreea Florescu: (20-12-2009 la 00:00)

    Va multumesc, domnule Maier, pentru ca ati descris elocvent unele diferente de mentalitate (metaforic generalizate) intre cele doua grupuri de romani („ramasi” si „plecati”). Dar si mai important, sunt impresionata de articolul dumneavoastra mai ales pentru ca reflecta atat de corect conflictul interior pe care il simt de zece ani de cand am plecat si pe care cred ca il simt multi emigranti. Imi pare rau ca am plecat cu valiza mica si ca am lasat in urma parinti, prieteni, morminte si carti dragi. Ma bucur insa pentru orizonturile intelectuale, morale si emotionale pe care plecarea mea de acasa le-a deschis. Cat despre avantaje materiale, nu am ajuns inca in pozitia de a trimite bani acasa si nu am masina, piscina si alte cele, asa cum isi imagineaza gresit multi in Romania despre toti cei plecati.

    Poate una din cele mai dificile consecinte ale traiului in strainatate este identitatea din ce in ce mai mixta. Incerc mai tot timpul un amestec de sentimente: nostalgie, dor, singuratate, confuzie, dar si multumire, mandrie si pace interioara. Si da, nutresc inca dezamagire fata de varul foarte bine educat din Romania care mi-a respins din start o data o afirmatie fata de minoritati ce i s-a parut prea toleranta, spunand ca sunt „americanizata” si deci nu pot avea o opinie corecta in contextul romanesc. Pe langa avantajele materiale pe care diaspora le aduce Romaniei, sper sa putem transmite sau aduce inapoi si unele resurse morale si spirituale care poate nu sunt intotdeauna la indemana celor ramasi acasa (fie din vina lor, fie din cauza a ceea ce domnul Maier numeste „nefericire” prin titlul articolului).

    Din nou, va multumesc.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Ioan Filip: (20-12-2009 la 00:00)

    Am in mana acum, cartea domnului GRID MODORCEA intitulata’MORT DUPA AMERICA”. Proaspat in America ,am citit -o caci era o carte scrisa de un om avizat,i-mi ziceam. Am fost cumva de acord cu parerile domniei sale,fiindca gandeam si-mi faceam impresia ca asa e corect. De fapt eu,ca si autorul cartii,nu cunosteam schimbarile petrecute in intelectul romanilor din diaspora. Acestia erau integrati in modul de viata american si asa si gandeau si asta in nmod natural. Asa cum o planta se adapteaza mediului unde este rasadita si cultivata,asa este si cu imigrantul ,cu diaspora.Noi ntinem munii la altii din spirit patriotic,dar vai,avem doua patrii. Nu renuntam la nici una ci ne impartim trairile intre cele doua,fiindule loiali.Ar fi o trdare ce nu as suporta-o sa-mi nega patria,pamantul pe care am calcat si l-am sfintit cu munca si si cinstirea mea.Inn acelasi mod sufar si la jignirea adusa de cei ramasi in tara,dragi mie. Traind aici ,in timp, dobandeste omul si cunoasterea realitatilor din societatea in care traiesti,i-i inveti legile,ceva istorie,obiceiurile,cultura,comportamentul modul de viata. Revin la carte lui Grid Modorcea si acun zic,fara sa gresesc,ca autorul ei este departe de a ma satisface cu lecturarea ei fiinca o consider nUNILATERALA,scrisa dupa concetia omului di tara,nu dupa viziunea omului din ndiaspora. Cred ca aceasta contradictie de intelegere face sa ne facem nreprosuri unii altora. Diaspora a dobandit multe cunostiinte prin simpla privire a ceia ce ne inconjoare,deosebim raul din nbine intr-o masura mai jmare decat cei din tara si asta din cauza ca avem la ce ne dcompara ,la ce ne raporta,pe cand cei din tara nu au aceasta coordonata a cunoasterii. NU VA UITAM CI VA AJUTAM CHIAR SI NUMAI PRIN VOTUL NOSTRU. Fara acest ajutor,unii ar fi scos din ladite epoletii albastri cu steluti si bonetele/chipiurile cu steluta rosie in frunte.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (20-12-2009 la 00:00)

    „NU VA UITAM CI VA AJUTAM CHIAR SI NUMAI PRIN VOTUL NOSTRU. Fara acest ajutor,unii ar fi scos din ladite epoletii albastri cu steluti si bonetele/chipiurile cu steluta rosie in frunte.”

    Domnule Ioan Filip, vă rog nu trivializați această problemă mult prea importantă, reducând-o la o alegere între Baba Rada și Rada Baba. Cât despre epoleți albaștri și steluțe roșii, dumneavoastră chiar nu aveți simțul ridicolului?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Doru Cristian IOANOVICI: (20-12-2009 la 00:00)

    din text ar rezulta că persoana plecată din ţară, după oarece timp, suportă un salt evolutiv care-i permite să simtă ( toate simţurile ) mediului în care este precum şi cel din care a plecat, cu altfel de stimuli ce determină schimbări cerebrale.

    Curios este alt fapt, de care mă cam lovesc, anume, cei ce revin dau dovadă de o „înţelegere”, ca să nu utilizez termeni ce s-ar considera jignitori dar care sunt reali, mai mare a ceea ce este în ţara de baştină, aceasta fiind România, urmaşa fidelă a R.P.R. şi R.S.R.

    Unde mai pui, că aceşti veniţi doresc chiar să de unele lecţii de „înţelegere” şi de căpătuială.

    Acum câtva timp în urmă, când a apărut acel articol am scris că pentru toţi plecaţii au corespuns aceleaşi condiţii iniţiale. Numai că plecarea lor a avut scopuri distincte, printre care, „consumarea” liniştită a rezultatului tâlhăriei din 44 până la plecare şi chiar după; fuga de ceva recunoaştere a unor crime cu iz politic sau criminali plătiţi – am identificat în Israel pe un şantier de construcţii „ascunşi”- dar cu lovelele încasate drept răsplată; unii care au preferat să lucreze în altă parte pe motiv că aici, în România, nu au de lucru dar au acceptat distrugerea unei economii competitive mondial; alţii – destul de mulţi – de foame că nu mai aveau unde munci, iar proprietăţile şi bunurile legate de proprietate au fost tâlhărite. Plecări bine-venite pentru un sistem în care numai CRIMINALII AU DREPTURI, prin plecare dându-le liber să tâlhărească în sistem PARTICEPS CRIMINS cu sistemul judecătoresc criminal şi corupt prin salarii imense în condiţiile când aceştia nu participă decât cu excremente la patrimoniul material şi cultural al acestei naţii şi ţări

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Florin Munteanu: (1-6-2010 la 18:03)

    Este fascinanta capacitatea Materiei de a se Fragmenta… Sub „presiunea” Mintii, a „masinii” de produs Ganduri…totul se sparge in fragmente… Stanga – Dreapta, Est-Vest…Al meu – al tau.. la fel cu este fascinanta si capacitatea de „empatiza” doar cu una din parti…

    Citind comentariile de mai sus, mi-am adus aminte de o lectie care mi-a dat-o un copil de vreo 3 ani… Prin 1981, am ales sa nu imi cumpar masina ci …un Video (o minunatie de Hitachi – 5 sisteme…). Cam tot atunci in Romania aparuse „celebrul” Telecolor… Era o „fereastra” catre o lume pe care nu o puteai atinge usor… Filmele erau putine si se miscau intr-o retea „subterana” mai ceva precum alcolul in perioada prohibita… In una din seri, am primit o caseta cu un film, care pe-atunci intra in categoria celor „de Groaza”… evident aflata in perioada …romantica…Oricum ceva sange…vazut rosu… cateva tipete… scene in miscare …suficient ca sa declanseze ‘adrenalina”…Si tot in acea seara, mi-au venit in vizita niste prieteni, cu un copil de vreo 3 ani, dornici sa vada si eu un „film la video”… De obicei faceam sedinte serioase sambata … acum era insa o zi obisnuita… Am incercat sa le spun parintilor ca nu am cum sa pun acel film, caci nu este pentru copii… Ei nu, caci la urma urmei copiii trebuie sa se „caleasca de mici” pentru acesta lume”!?! In cele din urma am cedat si am pus filmul, incercand sa derutez copilul , macar la scena cand un om era mancat de viu de o „haita” de pirania… Miscare de ambele parti… frenezie in lumea pestilor… agitatie in „lumea victimei”… Si in acel momet considerat de mine a fi de „groaza” copilul incepe sa sara in sus strigand…”Mama ce se mai bucura pesti…”… Atunci am inteles cat de mult depinde de …pe ce parte a GURII esti, si cat de relativa este aceasta… Am inteles ca orice lucru in aceasta lume este in acelasi timp si FOND si FORMA (vezi ESCHER) ..Depinde de observator ce alege! Cu ce sau cu cine se identifica… In afara sau inauntru, in tara sau in afara nu este un lucru nici bun si nici rau (dupa parerea mea) Poate fi cel mult adecvat cu trairea persoanei, in consonanta sau nu cu structura interna, cu nazuinta si speranta celui in cauza…
    Ar fi deprimant sa stai in afara si sa doresti inauntru sau invers… sa critici Complementarul mi se pare la fel de lipsit de sens… Acest joc al disputelor, al acuzelor, mutat in planul tara-diaspora ma doare…il consider „steril” caci ar trebuie ca fiecare sa fie fericit acolo unde e si sa profitam de usurinta de a comunica in limba materna pentru a ne dezvolta personal, pentru a ne impartasii din frumusetile Lumii, a „gusta” – macar si de la distanta – din diferentele cultrale si spirituale ale zonelor in care ne-a dus Viata…

    Uitandu-ma din afara acestui joc- caci nimeni nu m-a obligat sa raman in Romania si respect sansa si MUNCA celor ce au avut curajul sa inceapa o alta viata in alta parte, ma intristez…

    Cata energie irosita…. Cat timp petrecut pentru a aduna argumente pro – contra unei situatii evindete, ce are nicio legatura cu Tradarea sau netradarea… ci de decizia unui om LIBER de a se misca pe Planeta, in cautarea unui „cuib” unde sa isi cerasca puii… Faptul ca nu am plecat din Romania este alegerea mea, fapt ce are evident avantaje si dezavantaje, are bucurii si dureri si disconfort, ce il remarc de fiecare data cand ma intorc acasa din diferite tari unde tin cursuri de Teoria Haosului, Teoria catestorfelor, Sisteme dinamice, Fractali…cu aplicatie in jursidinamica, infodinamica, bioelectronica, econofizica … Sunt atatea subiecte fascinante, atatea oportunitati ce necesita o minte Limpede… sanse pentru o Alta viziune, o dezvoltare personala…indiferent unde ar fi localizat trupul…

    Am avut sansa sa vad lumea… am cutreierat America din nord in sud cautand sa inteleg si sa creez o punte intre romanii de aici ci cei de acolo… Am batuit prin toata Europa, am explorat zona vulcanica din oceanul Indian… peste tot am gasit OAMENI… cu bune si rele, cu nazuinte si dorinte neimplinite si oaze de bucuruie, implinire… Depinde de noi, de fiecarein parte ce alegem sa vedem… Nu cred ca cineva trebuie sa se justifice fata de Romania de ce a plecat… este un drept al libertatii Omului in secolul XXI… dupa cum nu cred ca este un merit sau o vitezie din partea celor care au ramas … a fost obtinunea lor… Ceea ce nu inteleg, de ce acest inversunat razbui intre cei din afara si cei din interior… Ce castiga un om cand scrie cu atat „venin” despre celalalt… Doar un om nefericit cred eu poate scrie cu atata ura si convingere despre CELALAT …reverberatii intr-o oglinda ce separa doua lumi complementare, despartite doar de o pozitie a unui EGO exacerbat, care crede ca ceea ce a facut, ceea ce a ales este sigur Adevarul… este insusi BINELE…restul este evident Dusmanul…

    Si, din pacate, precum in basmele noastre traditionale, cand doi se bat al treilea castiga, sta si rade in barba…profitand continuu de nesabuinta noastra, indiferent daca suntem inauntru sau in afara..
    .
    Uitandu-ma la cate discutii s-au aprins pe aceasta „pagina” de ziar, cate voci si cate litere… nu pot sa nu ma apuce invidia, caci pe subiectul pe care il dezvolt aici, in rubrica „SEMINTE pentru VIITOR” nimeni nu scrie.. nu ma injura… nu ma lauda …nu imi pune intrebari… nimic…ca si cand nu as exista … Sa fie oare de vina subiectul? stilul de a scrie?

    Anton Dumitriu, un mare logician al romanilor dar poate mai cunoscut in SUA decat in Romania spunea „Romanului nu ii lipseste IDEALUL…Marimea lui ar fi problema…” Si mai spunea Herodot ceva ” dacii sunt cei mai viteji dintre traci …dar NU VOR FI NICODATA PUTERNICI CACI NU STIU SA SE ADUNE” … Oare ce ar fi daca toata aceasta energie, ravna cu care umplem continuu pagini de ziar sau pagini virtuale ca sa ne expunem lumii in aceasta cheie atat de nefericita, am utiliza-o pentru a ne ajuta sa intelegem evolutia asa de convulsiva a Omenirii in aceasta perioada… caci iata spre ce ne indreptam… indiferent de pozitia pe glob: Technocalypse

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan N. Maier: (2-6-2010 la 02:25)

    Florin,
    Recomand la randul meu, cu caldura, filmul identificat de tine, care minimizeaza pana la aneantizare disputele sterile prezentate in articolul meu (ca un sumar al unei experiente indelungate in care am inregistrat reactiile respective). Sa speram ca in viitorul apropiat PUNTILE si nu PRAPASTIILE dintre persoane si moduri de gandire vor fi ceea ce va absorbi cu predilectie timpul nostru.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.158.248.112