caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Editorial



 

Complexul Președintelui

de (8-12-2009)

Ceausismul nu a fost o varianta locala a comunismului, asa cum s-ar putea crede la prima vedere. El nu a fost o simpla forma de dictatura. Pentru generatiile noastre, ale celor trecuti de vârsta de 45 de ani, el a fost si ramâne „complexul prezidential” si un model de leadership.

Oricât ar dori, democratii de astazi nu reusesc sa se dezbare nici de complex, nici de model.

Propunerea Casei Regale de anul acesta, de a crea o altfel de Institutie a Presedintelui României, a esuat datorita imposibilitatii clasei conducatoare (politicieni, oameni de afaceri si oameni de televiziune) de a se elibera de „complexul Presedintelui”. Acest complex depaseste sfera politica propriu-zisa, având radacini în mentalul, afectul si psihologia noastre.

Presedintele este supremul obiect de admiratie si de contestare. El este sursa fricii voluptuoase, cea care ne face sa ne simtim bagati în seama, cea care ne da un rost pe lume. Este un viciu, o meteahna de care avem nevoie. Avem nevoie sa fim umiliti, speriati si sa tresaltam de placere atunci când el, succesorul ceausist, ne baga în seama. Timp de patru (acum cinci) ani, traim prin el: ziua se scrie în functie de cum a zâmbit, ce a spus, cum s-a miscat. Fie ca îl urâm, fie ca îl iubim, îi consacram timpul nostru, orizontul nostru, speranta noastra. Si când tacem, o facem cu gândul la el.
Cei care au complexul prezidential de inferioritate (multi la numar), nici nu asteapta sa se încheie numararea voturilor. Ei numesc pe succesor „Domnul Presedinte X”, înainte ca acesta sa se dezmeticeasca.

Cei care au complexul prezidential de superioritate (mai putini la numar) încep înca din orele exit-poll-urilor sa se exprime critic, analizând harnic, fie încruntat, fie cu un zâmbet superior pe buze, personajul prezidential cel nou. Dar, desi îl critica, ei îl învestesc, în mod irational, cu aceleasi puteri asupra noastra, a tuturor.

Miile de oameni cu treaba prin preajma puterii încep sa se încoloneze, satisfacuti si vinovati, în jurul noului-venit, indiferent ce culoare politica are el, indiferent daca e competent sau nu, bine-intentionat sau nu, potrivit cu job-ul sau nu.

Ce importanta are ca Legea Fundamentala din 1991 nu da Presedintelui niciun rol administrativ? Ce importanta are ca Legislativul este cel prevazut sa hotarasca majoritatea parlamentara si sa creeze, pe baza ei, noul Executiv? Ce importanta are ca Presedintele nu are dreptul sa mai faca politica de partid, dupa ce este ales? Toate acestea sunt apa de ploaie în fata „complexului prezidential”, în fata modelului ceausist de lider posesor al sufletelor si mintilor noastre.

Modelul de lider ceausist, satrap sau luminat, nu ne iese din cap, nici celor de stânga, nici celor de dreapta, nici celor necolorati politic. Nu vedem posibila viata româneasca predictibila si corecta. De altfel, nici Europa nu prea o vede. Ce ar fi existenta noastra fara telefoanele mobile legând în mod confidential dusmani ireconciliabili, scurt-circuitând institutiile Statului si regulile, batjocorind principiile? Cum am mai începe noi o noua zi daca regulile s-ar schimba? Si ce daca tinerii români, copiii nostri, ne dispretuiesc mostenirea si pleaca de acasa, în lume?

Nu putem concepe ca Statul ar putea fi reprezentat si nu condus. Nu vrem în ruptul capului sa ne schimbam. Ne este frica de normal. Aceasta îmi aduce aminte de o gluma a anilor ’70:

„Într-un spital de boli nervoase era un pacient care se considera veioza. Statea într-un picior si credea ca lumineaza. Doctorii au vrut sa-l mute, însa ceilalti pacienti s-au opus. Ei, seara, la ce mai citeau”?

Palatul Elisabeta, 7 decembrie 2009

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • bmarian: (8-12-2009 la 00:00)

    mi se par observaţii de mult bun simţ, dar din păcate Parlamentul şi parlamentarii nu au dovedit că înţeleg democraţia, dacă mă gândesc la Spania care a ştiut să treacă de la Franco la o democraţie normală, la Turcia care a trecut de la Ataturk la o democraţie acceptabilă, parcă nu văd pentru România multe şanse fără un om , nu neapărat dictator, nu neapărat Băsescu, care să contribuie decisiv la reforma ratată de 20 de ani încoace.Poate că nu gândesc corect, în standarde normale, însă noi suntem acum în plin haos.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • stoian: (8-12-2009 la 00:00)

    Este si nu este asa. Ceeace lipseste actualii, asazise, elite politice dela noi este cultura civica, lipsa de respect pentru valorile umane si cetatzenesti. Crescutzi intr-un climat balcanic, cu radacini adanci turco-fanariote, fosta noastra elita, asa cum era ea, a fost decapitata de regimul comunist. Nu te puteai astepta dela un Iliescu, Constantinescu ori Basescu,oameni fara nici unfel de prestantza,ceeace au dat Bratenii, Iuliu Maniu, ca sa-i amintim ca exemple. Si din pacate nu se intrevede nici o perspectiva de mai bine. Circul etalat de recentele alegeri vobeste dela sine.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • viorica iovan: (8-12-2009 la 00:00)

    . eu am fost socata sa il vad pe domnul Crin Antonescu la brat cu comunismul dupa ce in turul 1 urla ROSU la FATA impotriva lui.
    . un om de o asemene instabilitate ideologica este un pericol pentru popor oricare ar fi el.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • viorica iovan: (8-12-2009 la 00:00)

    . un popor care a indurat cel mai acerb totalitarism care se putea naste din pintecul comunismului, a fluturat fericit pe strazile Romaniei steaguri mari ROSII in data de 6 decembrie 2009 dupa ce se anuntase victoria comunismului in alegelerile prezidentiale.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (8-12-2009 la 00:00)

    Ecoul lui Boris Marian este tipic mentalității potrivit căreia românilor le trebuie un „tătuc”. Sau, cum zicea unul dintre tătuci însuși (Ion Iliescu) – complexul lui Vodă.

    Este îndoielnic că un președinte ales cu 50,3% din voturi, în ultimul său mandat constituțional va fi mai mult decât o rață șchioapă, ca să folosesc un calc englezesc.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Musat Nicolae: (8-12-2009 la 00:00)

    Presedentia despotica este o institutie de inspiratie sovietica care considera avea ca scop intarirea comunismului prin instaurarea unei forme de guvernare care se apropie de ce potriveste poporului si traditia locala bizantina.

    Ceausescu a fost tot timpul marioneta sovietica si atunci cind s-a indepartat a fost ciuruit. Ramasitele din perceptia romanilor a instituriei prezidentiale despotice este urmare a degradarii morale si spirituale in lipsa unor valori demolate de istorie.

    Prezenta confuzie din suflete votantilor este si urmarea desprinderii de trecut si greutatea intelegerii viitorului.

    De doua decenii politicienii s-au scindat in doua tabere care sustin un razboi pentru putere. Talpa tarii nu apartine si nu intelege niciuna dintre grupari.

    Schizma politica produce instabilitate si frineaza dezvoltarea tarii si integrarea europeana.
    Schimbarea poate veni prin negarea deschisa a prezentei clase politice si a celor doua grupari.
    Din pacate clasa politica este direct integrata cu puterea economica si impreuna nu vor integrarea europeana si reformarea societatii.

    Pina acum occidentul si rusii au asigurat o legitimitate conglomeratului economico-politic si au negociat cu ei. In fapt conglomeratul nu poate sa mentina obligatiile rezultate din negocieri si vor continua sa fie conservatori si sa mentina un sistem de guvernare ineficient si favorabil lor.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • bmarian: (8-12-2009 la 00:00)

    bănuiam reacţia, nu sunt un iubitor ncii de Ceauşescu, STalin, Iliescu, Băsescu, fiul meu este stabilit în SUA, dar ce soluţie oferă România tinerilor ? O ţară care seamănă cu republicile sud-americane, unde un pumn de parveniţi fac toată politica?Nici acolo nu mai este chiar aşa. Monarhia ar fi o soluţie într-o ţară normală.Oligarhii, ei există, nu doresc un monarh, ei vor un preşedinte care să fie o marionetă. Băsescu, care nu are o strategie, din păcate, nu vrea să fie marionetî, dar nici nu ştie cum ar putea să se descurce. Republica franceză ar fi un model, deci nu m-am referit la tătuci, Franco a fost iniţial un dictator fascis, dar s-a modelat după război, Ataturk a fost un dictator prieten cu URSS, nu sunt modele, vorba lui Vântu, noroc că nu este el preşedinte. Eu aş tredce la consolidarea funcţiei prezidenţiale, cel puţin pe o perioadă de zece ani, aş curăţa grajdurile lui Augias, adică Parlamentul şi tot ce se învârte primprejur, adică aş aplica legile anti-corupţie cu cea mai mare duritate şi apoi aş invita monarhia să vină, să-şi ia locul, cum a făcut Franco. Mersi pentru răbdare.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (8-12-2009 la 00:00)

    Reacția lui Boris Marian e din nou tipică: în lipsă de argumente și simțindu-se atacat personal revine cu amănunte din viața sa personală, complet irelevante aici.

    Complet irelevante sunt și comparațiile cu Spania și Turcia.

    România este membră a Uniunii Europene, iar în UE, pe lângă faptul că modelul parlamentar este majoritar (25 de state din 27 cu excepția Ciprului și a Franței), mai există state care au avut un trecut similar cu al României și nu tânjesc după soluția „tătucului”.

    Mai mult, domnule Boris Marian, ca mulți dintre cei care suferă de complexul lui Vodă și vor puteri sporite pentru tătuc, nu cunoaște bine textul Constituției (a dovedit când a afirmat că Băsescu putea fi ales președinte din primul tur dacă-l desemna premier pe cetățeanul venit de pe stradă Johannis) și nu știe că acolo există una dintre cele mai puternice arme de legiferare rapidă – ordonanța de urgență fără limită de timp de ratificare – instrument unic în UE.

    Deci nu parlamentul e de vină că nu legiferează, căci în majoritatea timpului nu face decât să ratifice OUG-uri, prerogativele executivului fiind colosale.

    În concluzie, România nu are nevoie de un tătuc, ci trebuie să urmeze modelul din 2009, nu de acum 75 sau 50 de ani, al uniunii politice din care face parte și față de care are obligații.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • bmarian: (8-12-2009 la 00:00)

    Dacă v-aţi rezuma la comentariul politic plăcerea mea ar fi dublă, sunteţi bine documentat, dar Dvs. loviţi sub centură, … prostul de grija altuia, nu este fair, iar prost nu este nici Petru Clej nici interlocutorul său, eu nu am propus ieşirea României din UE, nici nu am spus că recista ACUM a pierdut din audienţă, m-am referit la modul cum abordaţi oameni pe care nu-i cunoaşteţi, mă rog, nu sunt eu educatorul, în nici un caz, în plus nu am spus că revista are obligaţia să fie de partea Rusiei, Israelului, României, SUA. Nu-mi puneţi în gură ce nu gândesc măcar.Păcat că nu renunţaţi la ton, iar tonul face muzica, prostul nu moare niciodată de grija altuia, mai studiaţi Antologoia prostiei omeneşti, există o carte, am să vă comunic editura, proverbele sunt bune şi la locul lor, nu oricând şi oriunde.Fără nici o aluzie la Dvs. vă citez din Rivarol(1735-1801)”Dacă proştii ar avea cea mai mică idee despre suferinţele pe care le căşunează, ar fi oamenii cei mai înlăcrimaţi”. Eu, oricum, nu lăcrimez, cu aceeaşi plăcere, data viitoare, BMM

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (8-12-2009 la 00:00)

    Domnule Boris Marian,

    Faptul că nu înțelegeți nimic din politică este dovedit de faptul că eu spun că OUG fără limită de timp de ratificare din România este un instrument unic de legiferare în UE, iar dumneavoastră înțelegeți că e conforma cu standardele din UE. Altfel, v-am mai spus, nu vă convine în UE, nicio problemă, eu ca plătitor de impozite într-unul din statele contribuitoare nete la bugetul Uniunii nu mă supăr: inițiați un referendum ca România să părăsească UE, că oricum e o piatră de moară.

    Cât privește audiența revistei ACUM, trebuie să vă informez că în noiembrie a sporit cu 10% față de octombrie, ajungând la 27691 utilizatori unici, iar luni 7 decembrie am avut 1858 de utilizatori unici, cea mai mare audiență pentru o zi, din luna martie până acum.

    Ca o curiozitate, dacă tot vă preocupă audiența revistei ACUM, cunoașteți proverbul românesc care începe cu „Câinele moare de drum lung…”?

    Cât privește recenzia la cartea menționată, nu știu ce legătură are cu acest articol și nu știu de ce aveți impresia că revista ACUM trebuie să fie neapărat prieten (sau dușman) al Israelului, României, Rusiei, SUA sau al oricărui stat.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • bmarian: (8-12-2009 la 00:00)

    consider că viaţa şi biogtrafia oricărui om sunt relevante pe plan uman, nu argumentez
    nimic, nu sunt dintre cei care ştiu aproape totul şi mai mult, oricum, recunosc că politica nu este un domeniu predilect , ci un hoby şi voi fi mai reţinut, cu aceeaşi simpatie, al Dvs. BMM, al Dvs. în sensul redacţiei RLIV

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • bmarian: (8-12-2009 la 00:00)

    Domnule Clej de ce aveţi impresia că eu mă simt atacat şi încercaţi să gândiţi în locul meu?, Aveţi o poftă de harţă pe care nu o înţeleg, aş fi curios dacă numai cu mine aveţi acest ton uşor agresiv sau cu oricine, eu sunt un om răbdător din fire, dar nu-mi place acest ton deloc. Sunt convins că aţi pierdut cel puţin câţiva intzerlocutori din cauza acestei maniere, mai bine zis unei lipse de maniere.Nici nu ne-am cunoscut vreodată, nici nu avem nicmic de împărţit, aveţi ceva inchizitorial, departe de o adevărată democraţie a discuţiei, noi vrem egalitae, vorba lui Grigore Alexandrescu. Apropo, ca să nu uit, undeva , printre rubrici, amintiţi de un autor care consideră că majoritatea evreilor nu provin din anticul Israel. teoria poate fi valabilă, dar poate fi şi un argument
    antisionist, comun multor adversari ai Statului Israel.Nu cred că era cazul să fie pomenită lucrarea, cine vrea s-o citească.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • bmarian: (8-12-2009 la 00:00)

    trec peste referirile la persoane, irelevante, vorba domnului PC, dar întrebarea este – dacă legile, OUG, guvernele, Parlamentul, preşdinţia, Constituţia, toate sun la locul lor , conform normelor UE, de ce lucrurile merg rău? De ce România este codaşă ? De ce nici un preşedintze, nici un Parlament nu au găsit soluţii viabile pentru o evoluţie pozitivă şi conducerea au preluat-o patrici, vânt-uri ( scuze), alţi rechini, iar votul cxetăţenilor nu mai are nici o valoare, prezenţa este de puţin peste jumătate, deruta alegătorilor este tot mai mare? Ei aici, domnule analist, unde este soluţia? La Strasbourg, Bruxelles, NY, LA? La Bucureşti, dar unde sunt oamenii? Cine face istoria, stimabile? Masele, personalităţile? A devenit UE un fetiş, un nou mesia? Iertare pentru cumplita ignoranţă în care ne complace sau mă complac eu..

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George Gross: (8-12-2009 la 00:00)

    Presedenţia este o instituţie care reprezintă ţara. Puterea prezidenţială, statutul, drepturile şi îndatoririle Preşedintelui trebuiesc legiferate. Un Preşedinte nu este o marionetă politică ci trebue să fie o personalitate. Modul cum este ales Preşedintele ţării? Şi asta-i o treabă de legislaţie. România ar trebui să revizuiască toată legislaţia în această privinţă, inclusiv cîte mandate succesive poate avea un Preşedinte.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (8-12-2009 la 00:00)

    Domnule Boris Marian,

    Problema dumneavoastră principală este căderea foarte rapid în pană de argumente și dezvoltarea tangentelor. Uitați-vă doar unde ați ajuns cu comentariile și care este tema articolului. Încă o dată vă recomand să nu vă mai preocupați de câți cititori pierde revista ACUM, este inevitabil să pierdem pe unii și să câștigăm mulți alții.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • Petru Clej: (8-12-2009 la 00:00)

    George, scuză-mă că te întreb, înainte de a scrie acest ecou, ai avut curiozitatea să citești capitolul din Constituție intitulat „Președintele României”?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • viorica iovan: (8-12-2009 la 00:00)

    . daca Romania ar fi avut alta alternativa la Basescu decit steagul ROSU fiti siguri ca acest candidat inca o data la presedentia tarii ar fi pierdut cu brio!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • bmarian: (8-12-2009 la 00:00)

    in ce mă priveşte, nu mă pierdeţi, treptat vă înţeleg, îmi deveniţi simpatic, chiar aşa, rigid ca un anglo-saxon, nu ca un mediterameean de stirpe latină, nici mie nu-mi plac atacurile la persoană, doar la idei, Hilel spunea ” ce nu-ţi place, altuia nu-i face”, nu ştiu cum de s-a românizat perfect zicerea lui. So long, BMM

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • stefan caliga: (8-12-2009 la 00:00)

    La popoarele est-europene (romanii, bulgarii, sarbii) exista in „mentalul colectiv” ideea de „tatuc”. Aceiasi trasatura, mult mai puternica, o regasim la rusi.
    Opinie personala: puternica influenta a Bizantului si ideea imperiala bizantina, preluarea ei de catre Tarii Moscovei(care se considerau urmasii de drept ai Bizantului si ai ideii imperiale bizantine) au contribuit la modelarea acestui „mental colectiv”.
    Comunismul a preluat acelasi principiu: puterea vine de la Partidul unic care are in frunte intotdeauna un conducator clarvazator si, neaparat, bun.

    De aceea nu trebuie sa ne mire rezultatele ultimului scrutin. Votantii au mers pe ideea unui „tatuc” (cu hachite, vicii omenesti, familist, „popular” etc.) si au respins orice fel de alt mesaj.
    Personal cred ca Traian Basescu si sfetnicii sai au stiut sa exploateze tocmai aceste caracteristici. Pe cale de consecinta… nu programul politic l-a readus pe Traian Basescu la Cotroceni… ci folosirea inteligenta a „Mesajului Tatucului Natiunii”, omul „popular”, dezinhibat si chiar brutal, „omul dintre noi, pentru noi”.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (8-12-2009 la 00:00)

    Nu pot să nu remarc și să salut schimbarea la față a lui Boris Marian, din fanatic susținător al lui Traian Băsescu înainte de alegeri, în sceptic după. Se pare că totuși au folosit la ceva articolele noastre.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • bmarian: (8-12-2009 la 00:00)

    cred că a fost şi o fraudă electorală, chiar două, adică de ambele părţi, regretabil, mizeria politică merge înainte

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • kant: (8-12-2009 la 00:00)

    Din DIASPORA, „atat de controversata”, dar,”neabandonata”, se indreapta si spre COLECTIVUL Dumneavoastra de Redactie, urarile
    „neo-” traditionale romanesti, crestinesti:
    … „CRACIUN FERIT”(!),Altfel!
    si,
    … „LA MULTI ANI”(!), Altfel!
    .
    Pentru colegii de redactie;
    apartinatori ai religiilor mozaica si musulmana, le doresc, deasemenea:
    …”MULTA PUTERE DE MUNCA, ORIGINALITATE, PERSEVERENTA SI ABNEGATIE;
    ‘asistati’ DE O BUNA STARE DE SANATATE,
    ‘TRADUSI’ ZILNIC, DE O MASA CRESCANDA DE CUNOSCATORI-CITITORI, FIDELI”(!), Altfel!
    .
    ROG PE BUNUL DUMNEZEU SA SE MILOSTIVEASCA DE MILIOANELE DE ROMANI DESRADACINATI DE TRADITIILE STRAMOSESTI ALE NEAMULUI, DE MANDRIA DE A FI ROMAN, DE PASTRAREA LIMBII ROMANE CURATA, din generatie in generatie, si, nu in ultimul rand, de aceia, care se afla in suferinzi si in grave lipsuri materiale.
    „DOAMNE BINECUVINTEAZA ROMANIA”,ALTFEL!
    AMIN!
    Cu o reala stima dar si cu multa ingrijorare
    pentru Romania,
    kant – dr.vet.Viorica Mwais – Israel

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Esmyana Martisor: (8-12-2009 la 00:00)

    Doamne ajuta oamenii tarii noastre sa inteleaga sa ocroteasca si sa pretuiasca intelepciunea, educatia, normalitatea, unitatea pozitiva, pacea si echilibrul.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.167.40.159