caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Intern



 

„Sunt o figură credibilă, cu un punct de vedere personal, care are curajul să spună “NU!” – interviu cu Péter Eckstein-Kovács, candidat la preşedinţia UDMR

de (19-12-2010)

A.G: Domnule Péter Ekstein-Kovács, am impresia (corectaţi-mă dacă greşesc) că în întreaga perioadă cât aţi îndeplinit diferite funcţii în UDMR, aţi avut o atitudine aparte, nu v-aţi înregimentat şi nu v-aţi aliniat doctrinei “oficiale”. De curând v-aţi anunţat candidatura la preşedinţia UDMR. În eventualitatea că veţi câştiga alegerile, vă mai puteţi păstra această atitudine?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS: Cred că afirmaţia asta e adevărată în proporţie de trei pătrimi. Pe de o parte, mi-am permis să am atitudini care nu au fost în consonanţă deplină cu punctul de vedere oficial al UDMR, pe de altă

Péter Eckstein-Kovács

parte întotdeauna am rămas fidel formaţiei. Eu cred că nu am fost un Gică Contra, care să fie tot timpul împotriva deciziilor luate de partid, dacă eram un astfel de personaj as fi ieşit din UDMR. Sunt câteva puncte cardinale în care eu am avut un punct de vedere diferit de cel oficial mă gândesc la câteva:

–        suspendarea preşedintelui României în pofida punctului de vedere exprimat de Curtea Constituţională

–        punctul de vedere oficial al UDMR, privitor la Legea ANI şi alte acte normative care promovau o atitudine mai dură împotriva corupţiei.

–        susţinerea domnului Geoană la preşedinţia României.

În toate aceste chestiuni am avut un punct de vedere diferit şi mi-am permis să-i dau glas, întrucât reprezentau şi opinia mea dar şi a majorităţii electoratului maghiar, al cărui punct de vedere nu coincidea cu cel exprimat de UDMR.

În altă ordine de idei, întotdeauna am reprezentat UDMR şi chiar şi în cazul unor decizii care mie personal îmi displăceau, de pildă sprijinirea PSD în perioada Guvernului Năstase (eu nefiind un fan PSD),  am recunoscut că în acel moment sprijinirea acestui partid era soluţia cea mai pragmatică, în interesul comunităţii maghiare din România. Chiar dacă nu mi-a plăcut, am tăcut patru ani din gură pe acest subiect. Sunt solidar cu UDMR, însă când am simţit că sunt derapaje am dat glas protestului meu şi de aceea sunt considerat ca o voce aparte, mai disidentă a UDMR-ului.

Ce înseamnă toate acestea raportate la candidatura mea ? Cred că pentru unii din liderii UDMR faptul că nu sunt înregimentat de partea UDMR, reprezintă un minus, în acelaşi timp reprezentând un plus pentru cei mulţi care aşteaptă o schimbare în atitudinea UDMR-ului, după congres.  Sunt o figură credibilă, care are un punct de vedere personal şi are curajul ca la o adică să zică „Nu.”

 

Am devenit consilier prezidenţial cu acceptul expres al UDMR

AG: Din câte se observă din evoluţia dvs. politică, v-a plăcut jocul politic, întorsăturile şi provocările. Aţi fost deputat în legislaturile 1996 – 2000, fiind şi ministru, din nou deputat din 2000 până în 2002 când aţi schimbat scaunul de parlamentar cu cel de consilier local în epoca Funar, după ce în prealabil candidaserăţi şi la funcţia de primar al Clujului. Aţi fost senator din 2004 până în 2008 şi aţi demisionat din funcţia de preşedinte al Comisiei Juridice din Senat. Aţi suferit o înfrângere nedreaptă la ultimele alegeri. Atunci aţi acceptat o nouă provocare – aceea de a fi consilier al preşedintelui Băsescu. Care e poziţia dvs. actuală în UDMR ?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS: În prezent poziţia mea este aceea de membru al UDMR, liderul unei platforme. Se ştie că UDMR este compusă din platforme ideologice. Eu sunt liderul Platformei Liberale, întrucât împărtăşesc ideile liberale. Sunt consilierul preşedintelui, adică un demnitar cu rang de ministru, într-o poziţie mai puţin legată de UDMR. Precizez că am funcţia de consilier la invitaţia preşedintelui României, dar cu acceptul expres al UDMR. Am cotizaţia plătită la zi, sunt şi voi fi membru UDMR.

A.G. Ce provocare a reprezentat funcţia de consilier prezidenţial şi în ce măsură aţi reuşit să-l influenţaţi pe preşedinte în deciziile sale?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS: A fost o provocare foarte excitantă să fii în interiorul administraţiei prezidenţiale care reprezintă un pol de putere în România. Faptul că sunt membru UDMR şi maghiar, a ridicat cota de interes pentru această funcţie. Este o provocare. Îmi face cinste că mă număr printre cei 10 consilieri ai preşedintelui. Puterea mea de decizie este circumscrisă de puterea de decizie a preşedintelui.

 

Eu sunt o fire care mai mult adună decât dezbină şi cred că pot să fiu un lider eficient şi credibil

A.G. Ce v-a determinat să candidaţi la preşedinţia UDMR ? Instinctul de jucător politic sau ceva mai mult?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS: Cred că în momentul actual UDMR are nevoie de schimbare, atât în privinţa liderului, cât şi a atitudinii faţă de comunitate, faţă de politica românească sau cea din Ungaria. E nevoie de o schimbare în UDMR şi cred că sunt o personalitate care poate influenţa în bine această schimbare. Am legături cu foarte mulţi oameni, sunt o fire care mai mult adună decât desparte, ceea ce e foarte important în acest moment şi cred că pot să fiu un lider eficient şi credibil al acestei comunităţi multicolore, care e comunitatea maghiară din România.

A.G. Ce şanse aveţi pentru a fi ales, în condiţiile în care Platforma Liberală este minoritară în UDMR?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS. Preşedintele UDMR este ales de congres şi aici simpatiile mele liberale nu sunt aducătoare de prea mari beneficii, dar nici nu constituie piatra de încercare a competiţiei pentru preşedinţia uniunii. Dacă voi fi ales preşedinte UDMR, acest lucru se va datora calităţilor mele de politician. La congres vor participa peste 500 de delegaţi, dintre care o parte participă în baza funcţiilor îndeplinite, cum sunt parlamentarii, primarii de municipii şi oraşe, preşedinţii consiliilor judeţene, cealaltă parte fiind alcătuită din delegaţii trimişi de judeţe în funcţie de ponderea populaţiei maghiare şi rezultatele electorale.

A.G. În această configuraţie, pe cine vă bazaţi sau pe ce vă bazaţi?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS: Pe toţi cei care doresc o schimbare şi care cred că o continuare plată a  politicii de până acum – al cărei stindard era preşedintele Béla Markó, un om excelent şi un foarte bun politician – nu are şanse de succes.

 

Ţelul meu cel mai important este accederea în parlament, unde comunitatea maghiară poate să-şi exprime dorinţele.

A.G. Să înţeleg că contracandidatul Dvs. reprezintă continuarea liniei politice actuale?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS: O politică a cărei susţinere este pe o pantă descendentă în intenţiile de vot pentru UDMR a maghiarilor din România. Dacă mergem cu oamenii care continuă linia vechii conduceri , nu avem cum să ne redresăm şi cum să obţinem un scor electoral care să ne permită accederea în Parlamentul României. Ţelul meu cel mai important este accederea în parlament, unde comunitatea maghiară poate să-şi exprime dorinţele. Participarea la guvernare este deosebit de importantă şi în decursul timpului, electoratul nostru şi-a arătat dorinţa de a-şi vedea aleşii la putere, ca să-l poată ocroti, ca să-l poată ajuta.

 

Capacitatea de a intra în diferite coaliţii este o calitate pe care UDMR trebuie să şi-o păstreze.

 A.G. Votanţii UDMR doresc să-şi vadă reprezentanţii la guvernare indiferent de componenţa coaliţiei?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS: Aşa este. UDMR nu are culoare politică. Oamenii au opţiuni politice iar uniunea este alcătuită din mai multe platforme ideologice, eu fiind liderul Platformei Liberale. Electoratul nostru aşteaptă să ducem la bun sfârşit dorinţele sale, indiferent cu cine ne aliem. Procentele de reprezentare în Parlament nu ne permit să guvernăm singuri, deci suntem condamnaţi la coaliţii. Resping foarte hotărât percepţia că UDMR este ca o femeie sau un bărbat care-şi schimbă mereu partenerul şi devine necredibil din această cauză. În cazul unei formaţiuni politice capacitatea de a intra în diferite coaliţii este o calitate şi UDMR a avut această calitate.

A.G. Care sunt limitele acestei valenţe de coalizare?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS: Până la partidele extremiste cu care nu am avut niciodată nicio tangenţă.

A.G. Apropo de extremism. Există tendinţe extremiste şi în cadrul comunităţii maghiare. Greşesc?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS: Este un fenomen, în bună parte de import. Sunt organizaţii legal înregistrate sau existente de facto. Mă refer la acele gărzi şi comitate pe care eu le consider ca fiind extremisme şi de care UDMR trebuie să se delimiteze. Aceeaşi poveste e valabilă şi în cazul organizaţiilor extremiste româneşti.

A.G. Credeţi că ajunge delimitarea? Cum se poate acţiona împotriva lor?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS: Principalul mijloc este delimitarea şi găsirea unui suport civic pentru delimitare. Oriunde ne-am uita în Europa sau în lume, vedem că există organizaţii şi chiar partide extremiste. Totul depinde de capacitatea lor de a influenţa decizii şi de a intra la guvernare. Scopul meu şi al nostru, al tuturor democraţilor, este de a-i limita la împătimirea lor.

 

Autonomia nu este o formă de organizare „a dracului”, care trebuie respinsă de plano

A.G. Ce schimbări aţi aduce în UDMR, în cazul în care aţi ajunge preşedinte?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS. Din punct de vedere formal sau organizatoric preşedintele nu poate schimba structurile uniunii, acest rol îi revine congresului. În schimb pot să am păreri şi vederi şi consider că trebuie să dăm o mai mare putere de exprimare diversităţii maghiarilor din România,atât pe plan ideologic, cât şi geografic. Altfel faci politică în Secuime unde eşti majoritar sau chiar singurul jucător pe terenul politic şi altfel la Timişoara şi la Cluj. Chiar dacă politica mare se joacă la Bucureşti, în capitala ţării, trebuie să acordăm o mai mare libertate decidenţilor locali.

A.G. Autonomia este un obiectiv permanent al politicii UDMR. Cum vedeţi autonomia comunităţii maghiare ? Dar pe cea a Ţinutului Secuiesc ?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS: Autonomia nu este o formă de organizare a dracului, pe care s-o respingem de plano. În chestiunea autonomiei am o părere nuanţată. Pe de o parte e vorba de autonomia culturală care s-a materializat de bine de rău în acel proiect de lege care zace de vreo patru-cinci ani prin sertarele parlamentului…

A.G. Vă referiţi la Legea statutului minorităţilor ?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS. Exact. Aceasta vine ca o mănuşă maghiarilor care trăiesc în comunităţi minoritare. De acest statut nu profită doar maghiarii, ci toate celelalte minorităţi. E vorba de autonomie culturală, adică arată că o comunitate are un cuvânt greu de spus în a-şi alege formele de învăţământ, conducerea şcolilor şi instituţiilor culturale; tot ceea ce depinde de învăţământ, cultură şi statut etnic. Nu este un drept decizional care trece peste deciziile administrative, dar comunitatea poate să-şi spună cuvântul în problemele legate de etnie.

A.G. Eraţi parlamentar în timpul în care acest proiect şi-a început traseul. Unde s-a înfundat?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS. S-a înfundat, la un moment dat, neavând susţinerea majorităţii parlamentare din care UDMR făcea parte. A trecut de Senat, care nu era cameră decizională şi apoi a fost trimis în Camera Deputaţilor, unde zace şi acum. Este un proiect de lege al guvernului, foarte „inofensiv” care adună într-un singur cod toate drepturile existente, poate puţin mai mult, dar ar putea fi acceptat şi asumat de oricare actor politic din România. Cât priveşte autonomia aşa numitului Ţinut Secuiesc, părerea mea de liberal, nu de consilier prezidenţial, este că dacă o comunitate dintr-un anumit teritoriu crede că poate să-şi rezolve treburile din interior mai bine decât sub oblăduirea unei puteri centrale şi această dorinţă e reală, atunci trebuie să li se asigure această şansă. Amendamentul meu este că această autonomie va fi realizabilă numai atunci dacă ea va fio dorită nu numai de ungurii din zonă. Dacă proiectul e credibil din punct de vedere economic şi dacă toţi locuitorii de acolo, maghiari, români şi romi vor crede că acest statut le aduce bunăstarea, atunci e un proiect fezabil. Dacă nu se va câştiga sprijinul românilor şi romilor, atunci proiectul nu va avea şanse de succes.

 

Cred că nu ne putem permite să fim în relaţii proaste cu coaliţia de partide aflată la guvernare în Ungaria

A.G. Cum vedeţi relaţiile UDMR cu partidele politice din Ungaria?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS: De-a lungul timpului UDMR a manifestat aceeaşi apropiere faţă de toate partidele parlamentare din Ungaria.  Suntem ultra-interesaţi ca relaţiile dintre cele două state să fie bune, pentru că de-a lungul timpului s-a dovedit că minorităţile sunt pe undeva o minge de ping-pong cu care cei doi jucători, ţara mamă şi ţara ai cărei cetăţeni suntem, joacă pe eşichierul politic. Cei care dau tonul în acest joc sunt partidele de guvernământ pentru că au pâinea şi cuţitul. Deci interesul nostru este ca atât relaţiile statale să fie pozitive –  apartenenţa noastră la UE ne ajută în acest sens – dar, în acelaşi timp, să avem relaţii de colaborare şi cu partidele de guvernământ dintre cele două ţări.

A.G. Domnule Péter Eckstein-Kovács care dintre cele două nume pe care le purtaţi vă avantajează şi care vă poate dezavantaja în alegerea în funcţia de preşedinte UDMR?

PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS. E o întrebare bună. Am un prieten cu un nume unguresc foarte frumos şi tradiţional, dar locuieşte în Germania. Prenumele lui este tot Péter, ca şi al meu, şi mi-a propus să ne schimbăm numele întrucât numele de Eckstein sună mult mai bine în Germania, în timp ce numele lui sună mai bine aici. Cred că şi în comunitatea maghiară sunt oameni care auzind numele meu care,  fără doar şi poate,are o rezonanţă evreiască, nutresc sentimente negative faţă de personalitatea mea. Astfel de oameni există peste tot. Până în momentul de faţă, în cei 20 de ani de activitate în UDMR, cred că am fost acceptat cu ambele nume, pentru că oamenii privesc omul şi nu numele pe care-l poartă.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
50.19.34.255