caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Universul Copilariei



 

Ora de religie

de (5-12-2010)
26 ecouri

În urmă cu ceva timp trebuia să ajung la o mănăstire. După cum se derulaseră evenimentele în acea zi nu reuşisem să mă încadrez să ajung la ora anunţată. Întârziasem cam 30 de minute. Când am ajuns la poarta mănăstirii, aceasta fiind larg deschisă în capătul aleii  am zărit  călugărul care aştepta  liniştit . Agitată un pic de cele  prin care trecusem  mă scuz : ,, am întârziat şi nu am reuşit să ajung la timp. Mă priveşte calm şi îmi spune: ,, în Casa Domnului nu este niciodată târziu”. Aceste vorbe mi-au mers drept la suflet şi dintr-o dată am simţit linişte.

După cum se ştie, majoritatea românilor au orientare către Biserica Ortodoxă Română, ceea ce face ca numărul total al ortodocşilor români să predomine la noi în ţară. Desigur există şi alte orientări religioase. Pentru fiecare individ în parte religia este o problemă personală, poate să renunţe la ea când doreşte.

Cum credeţi că se desfăşoară ora de religie de  la clasa a III a  E, de la Şcoala Nr. 19- Piteşti?

Am avut senzaţia că ziua de 26 noiembrie va fi liniştită. M-am trezit ca de obicei, mi-am făcut cafeluţa pe la ora 5,45 şi am început să răsfoiesc revista presei pe Internet. Mi-a atras atenţia  o afirmaţie destul de dură : ,,Romanii sa munceasca bine daca vor sa traiasca bine „…
Păi unde?

La noi şomajul este tratat cu cele mai mari ,,dezonoruri,”   cetăţeanul de rând este la mâna tuturor abuzurilor, taxele te copleşesc, zilnic ai parte de modificări de preţuri, ba mai mult se anticipează că de  anul următor se scumpesc următoarele…

Deschizi televizorul şi afli  zilnic despre scandaluri de corupţie , jafuri, violuri, oameni care îşi pun capăt zilelor din cauza sărăciei în care trăiesc, mai afli că trebuie să te îmbolnăveşti  şi să te tratezi după o anumită programare….o atmosferă de coşmar este viaţa de zi cu cu zi a românului.

Până în ora 8,00 , mi-am dus copilul la şcoală. Pe drum Dino are grijă să-mi reamintească a nu ştiu câta oară :,, mami, să vii tu în prima pauză să vorbeşti cu dna de la cabinetul medical”. În urmă cu câteva zile primisem o hârtie pe care trebuia să îmi dau acceptul pentru un vaccin.

Cum băiatul meu făcuse acel vaccin , am semnat şi am menţionat. Doamnele de acolo nu luaseră în considerare cele menţionate de  mine şi trebuia să merg şi personal. Aşa  că  înainte de a  ieşi din  şcoală am trecut pe la cabinet. Lângă uşă mai aştepta un tătic. Am crezut că   asistenta este acolo.

Da de unde? Pe uşă era trecut programul de la ora 8,00. Nu sosise. Uneori chiar îi înţeleg pe bugetari când se plâng de una de alta…prea au un program încărcat ….Până la venirea ei , aflu de la cel care aştepta că fiul lui este alergic  şi în consecinţă nu poate să facă acel vaccin. Deşi completase şi el acea ţidulă, copilul fusese catalogat drept mincinos şi în mai multe feluri… Soseşte al doilea tătic. Eram trei care aşteptam  liniştiţi.

Pe la ora 8,20 apare dna de la  cabinet. Când ne vede o cam apucă agitaţia şi ne aruncă următoarea replică ,, nu era trecut pe foaie ora 9,00?” Îi răspund eu că am luat în considerare programul de pe uşă. Îmi reamintesc că citisem la ce oră, dar afirmaţia fusese valabilă pentru  24.11.2010.  În fine… Descuie uşa şi mă pofteşte să intru prima…probabil din solidaritate feminină…

Caută fişa medicală, acolo era ataşată foaia semnată de mine şi îmi cere să semnez din nou pentru acelaş lucru. Precizez despre ce este vorba şi semnez din nou. La final concluzionează ,, viaţa este un moft”.. Am senzaţia că nu aud bine.

La terminarea orelor, primesc telefon de la Dino că nu va mai merge la o colegă de clasă şi că  vor veni amândoi la mine acasă.  Eram  în drum spre casă. Când am  ajuns,  ei îşi preparau  ceva de mâncare.  A mâncat numai fetiţa,  băiatul meu fugise şi se ghemuise în cămară între aragaz şi perete. Cu chiu cu vai am reuşit să îl scot de acolo. Era tăcut. L-am întrebat  ce s-a întâmplat şi nu am primit  răspuns.   Mi-a spus fetiţa .

,,La ora de religie , dna profesoară  l-a dat cu capul de bancă, l-a palmuit, l-a tras de păr şi ştiţi ce prost s-a simţit? Să ştiţi că nu este singurul pe care l-a ciufuit. Şi pe mine şi pe alţii. Aşa se poartă în ultimul timp ” Nu-mi venea să cred. Tocmai la religie trebuia să se întâmple lucrul acesta având în vedere că suntem în Postul Crăciunului?  Şi de ce atâta violenţă din partea unei ,, fiice ” a bisericii cînd există destule metode pe care le poţi aplica?

Am sunat-o pe dna institutoare, i-am relatat cele întâmplate . În ziua de vineri  dânsa are o singură oră la clasa respectivă de la 8,00 la 9,00 şi nu avea de unde să ştie ce urmase după  plecare. A urmat programul din ziua respectivă:  religia, sportul şi lb. engleză. La ora de religie se întâmplase bucuria…Doamna institutoare mi-a explicat  ,,că este bine ca Alex să ştie că are un sprijin, ca mai târziu să nu ajung cu el la psiholog”.

I-am luat pe cei doi copii şi am plecat hotărâţi către şcoală să discutăm cu dna directoare. Ne-a primit în birou  la masa rotundă  unde am discutat cele întâmplate.  Pe masă era o poşetă neagră şi lucioasă. Între timp apare şi dna de religie. Avea părul lung , negru , prins în coadă la spate, câţiva zulufi îi încadrau faţa.

Se asează la masă şi începe să caute în acea geantă. Aveam confirmarea ,,mută,, a faptului că este sora dnei directoare şi în concluzie venisem să discutăm o problemă ,,moartă” de la început. A început să se apere foarte agitată şi să arunce vina numai pe elevi,  ponegrindu-i în fel şi chip. Am întrebat-o dacă dânsa consideră că este perfectă şi a continuat să acuze la modul general elevii.

Sora sa, dna directoare era de aceeaşi părere ( nu are copii). Numai elevii sunt RĂI, cadrele didactice sunt lapte şi miere…

Am continuat să-i amintesc  de anumite tabieturi : că are obiceiul să-i scoată afară pe coridor pe elevi, timp în care nu sunt supravegheaţi şi anul trecut am cheltuit  foarte mulţi bani pe tratamentul lui Alex în urma unei astfel de iniţiative , apoi fiind mai mic de statură a picat un timp în penultima bancă  şi nevăzând ce se scria la tablă, trebuia să  se ridice de acolo, să ajungă cam la jumătatea clasei. Atunci i-a fost foarte simplu să spună că-i indisciplinat  fără să întrebe care este motivul  ridicării din bancă. La oră ridică mâna să răspundă şi  nu este luat în considerare.  Se  agrează răspunsurile numai de la anumiţi elevi  ( adică de la vro 5, iar restul de 20 sunt ignoraţi) . Din acest motiv este foarte dezamăgit şi el consideră  că oricât  ar învăţa tot insuficient îi va trece la notă.

A sărit ca arsă. În România se practică favoritismele. Am mai precizat că niciunul dintre  acei elevi nu are particulă nobiliară şi ca atare ar trebui trataţi în mod egal şi nu marginalizaţi.

Era prima dată când discutam personal cu dânsa. Majoritatea problemelor le discut întâi cu dna institutoare, aceasta transmite toate mesajele. Această  ,,fiică a Domnului ” avea o idee fixă: ea era perfectă şi ceilaţi sunt de vină.

Fetiţa  care venise cu noi să spună şi ea cum se desfăşoară orele de religie, nu a mai apucat să zică mare lucru fiind intimidată de la început de  dna directoare  care  i-a spus:  ,am impresia că eşti o fetiţă care îl influenţezi negativ pe acest baiat”. Era cea mai bună variantă de a rezolva problema după impresie, în funcţie de imaginaţie şi încercând să ignore realitatea. Iar realitatea era destul de dură pentru cea care provocase tot scandalul.

ORA de religie nu prezintă  prea mare interes pentru elevi. Modul  la care  le sunt relatate ,,povestioarele” nu îi atrage şi ca atare nu îi acordă atenţia cuvenită. Consider că trimitem copiii la şcoală pentru a fi educaţi, şcoala este una, biserica este alta.
Poate că dacă şi-ar fi dat silinţa mai mult , ar fi reuşit să ajungă la sufletul lor sensibil. Putea să organizeze  excursii la mănăstiri unde să facă  lecţie deschisă, mult mai de interes era dacă vizualizau filmuleţe pe teme religioase şi apoi ar fi  comentat  fimul respectiv. Ceva pentru secolul în care trăim  ancorat la realitate.  Copilul nu poate să stea numai în poziţie de drepţi, să repete ca televizorul rugăciunile ei şi să se supună orbeşte.

Dacă de la această vârstă se impune religia, copilul va avea amintiri neplăcute, o va respinge, mult timp va ezita să intre în biserică  şi să accepte propria religie în care s-a născut. Se va crea o RUPTURĂ DUREROASĂ.

„Mulţi copii nici măcar nu înţeleg că Dumnezeu e un zeu la fel cum există alţi zei pentru alte religii. Informaţiile despre traditia unei singure religii sunt inutile dezvoltarii spiritului critic. Mai ales cand acestea sunt prezentate ca adevar absolut.”

,,Art.5. Conform art. 9 din Legea învatamantului, „planurile-cadru ale învatamantului primar, gimnazial, liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul parintilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si confesiunea. La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu frecventeze ora de religie.” În aceasta ultima situatie, elevul îsi va alege, în locul disciplinei Religie, o disciplina optionala.” http://www.jsri.ro/old/html%20version/index/no_7/emilmoise-articol.htm

Având în vedere cele întâmplate am hotărât să-i schimb religia .

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Alex Satmareanu: (6-12-2010 la 19:12)

    Asa cum bine zice Stefan Maier in editorial, se gasesc 65% sa sustina orice idee timpita.

    Autoarea nu pare sa vada nimic rau in a invata religia la scoala ci numai in modul in care aceasta „lege” se aplica, exact cum sint cei care sustin ca nu comunismul e rau ci numai implementarea a lasat de dorit.

    Profesoara aia e pusa acolo nu numai prin voia sorei ci si prin cea a guvernului si a zeului suprem, deci este infailibila. Ce spune ea este deasupra oricarei critici si tot ce face este dictat de dumnezeu care le stie pe toate. Nu sinteti prea credincioasa doamna daca puneti la indoiala voia lui dumnezeu care vrea ca copii s-o mai incaseze din cind in cind…

    Legea e gresita si pentru ca oamenii trebuie sa faca ceva ca sa scape. In tarile unde donarea de organe in caz de deces este implicita si trebuie sa completezi un formular ca sa nu donezi doar sub 3% se obosesc sa opteze pentru nu. In celelalte tari rezultatul este, ati gichit, pe dos: foarte putini compleaza formularul ca sa doneze.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Tiberiu Cristea: (7-12-2010 la 09:19)

    Nu stiu cum i-ati „schimbat” religia fiului dumneavoastra, avand in vedere ca aceasta trebuie sa fie o optiune personala a sa. Asa este normal.

    Din pacate, scoala romaneasca nu preda nici un curs prin care sa ajute scolarii sa faca o alegere in cunostinta de cauza cand vine vorba despre religie, asa ca aceasta responsabilitate cade pe umerii parintilor. Multi parinti nu-si fac treaba cum trebuie si decid prematur, la fel cum ati facut si dumneavoastra, in numele copilului, dupa principiul „eu te-am facut, eu te omor”.

    Inainte de a lua dumneavoastra pentru el aceasta decizie, macar l-ati intrebat ce doreste sa faca?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Cornelia: (8-12-2010 la 02:42)

    Stimate domn,

    prin ceea ce a trecut baiatul meu, nu doresc să treacă NIMENI. Am cântărit îndelung hotărârea. Aşa că momentan am depus următoarea cerere:

    Cerere pentru retragerea de la ora de religie

    Către _____________________
    Stimate domnule Director / doamnă Directoare,
    Subsemnatul/a, __________________, CNP _____________ posesor/oare al C.I. seria _____ nr. ___________ născut/ă la data de ___/___/______ elev/elevă în clasa ____________________ doresc să nu urmez ora de religie în anul şcolar _____ – _____.
    Cererea mea se întemeiază pe următoarele prevederi legale:
    1. Legea nr. 84 din 24 iulie 1995 – Legea învăţământului – modificată şi republicată în 1999: „Art. 9:
    1. Planurile-cadru ale învăţămîntului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ Religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul peărinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
    2. La solicitarea scrisă a peărinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.”
    2. Decizia 72/1995 a Curţii Constituţionale privind constituţionalitatea unor prevederi ale Legii învăţămîntului, afirmă că Religia nu trebuia înţeleasă ca disciplină obligatorie, obligativitatea constând numai în introducerea acestei discipline în planurile de învăţămînt, religia şi confesiunea rămânând să fie alese sau nu.
    3. Legea nr. 489 din 2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor prevede la Art. 3. alin. (2) că „Religia copilului care a împlinit vârsta de 14 ani nu poate fi schimbată fără consimţământul acestuia; copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să-şi aleagă singur religia.”
    Data

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Dana Tufeanu: (8-12-2010 la 15:27)

    Stimati domni,
    Eu nu ma ascund in spatele unor anonimate. Sunt de-a dreptul consternata de ceea ce se intampla!
    Sunt bagata in mijlocul acestui scandal PROVOCAT, dar nimeni nu vrea sa verifice realitatea.
    Sunt invatatoarea clasei cu pricina si primul lucru pe care l-am facut luni, de dimineata, a fost SA VERIFIC realitatea din clasa, care este total aslta decat cea prezentata.
    1. Doamna profesoara este de o blandete exagerata, doar la ora de religie ar fi posibil asa ceva, insa, intr-adevar, fiul doamnei nu avea caietul si refuza sa scrie si a fost mustrat. Sa fie asta un pacat capital?
    2. Cand a iesit altercatia intre cele doua doamne, copiii, simtind ca-si pierd profesoara, au facut zid in jurul dumneaei si au folosit cea ma teribila arma a unui copil: au inceput sa planga, sustinandu-si profesoara. Asta, oare, nu spune nimic?
    3. Intr-adevar, eu nu sunt o sustinatoare a d-lui inspector scolar Bratu, pe motiv ca face parte de la partidul portocaliu, aducator de nenorociri in Romania, INSA, desi dumnealui probabil ca o sustine pe d-na directoare, va spun cu mana pe inima ca si sa doreasca, n-ar gasi o solutie mai buna pentru managementul scolii (apropo, cate scoli din RO au reusit sa atraga fonduri nerambursabile de 4 milioane de euro?)
    4.Minima deontologie profesionala inainte de publicare ar fi fost sa verificati ceea ce postati si sa nu reactionati la manifestari emotionala.
    5. Da, fotografierea intr-un spatiu nepubic (scoala e o institutie publica, dar spatiul scolar nu este public, este doar pentru cei care sunt inscrisi in scoala!) am putea-o numi asa, bland, delict…
    6. Si da, si eu cred ca religia ne este data de la parinti si doar noi, dupa ce devenim majori, avem dreptul de a ne debarasa sau nu de ea, asa cum spunea dl. Tiberiu Cristea. Dar este legal sa se opteze petru alt cult religios si la scoala nu se cer explicatii pentru asa ceva.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Daniel Ursu: (9-12-2010 la 16:41)

    Stimata doamna Dana Tufeanu,

    Modul in care puneti dvs problema aici, sfideaza legea bunului simt.
    Cum puteti sa spuneti ca dna profesoara este de o blandete exagerata cand imediat dupa incident ati stat de vorba atat cu copilul in cauza cat si cu colega lui de banca, care v-a relatat ce s-a intamplat. Nu cred ca un copil ca fetita respectiva ar fi facut o poveste atat de bine pusa la punct si sa sustina exact acelasi acuzatii pe care le-a adus baiatul.
    Nu cred ca e cazul sa o aparati pe agresoare pt ca daca sar face o ancheta serioasa, organele abilitate ar putea sa afle adevarul si ati intra si dvs la apa prin faptul ca aparati o infractoare. Colega dvs e blanda cu dvs? Cu colegii din sala profesorala? Nu-si agreseaza colegii? Hai sa fim seriosi. Sau vreti sa spuneti ca nu i-a agresat la ora la care ati fost si dvs prezenta? In plus, directoarea, sora profesoarei de religie, avertizeaza ca mama copilului a incalcat legea prin faptul ca i-a facut poza agresoarei. Prin urmare, care e mai mare delict: a face o poza unui profesor sau a lovi un copil cu capul de banca. Raman uluit cand vad cum unii se vara aici ca musca in lapte sa spuna ca acuzatiile nu ar fi fondate etc.
    Daca ar fi vorba de copilul lor, nu ar gandi asa. Aceasta se aplica la toti cei care fac pe desteptii si se dau pe „obiectivii” intr-o situatie cu care nu sunt familiari. De ce nu o lasati pe agresoare sa raspunda? As sugera ca parintii copilului sa o dea in judecata si sa-i pretinda daune pentru „vatamare corporala”.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Dana Tufeanu: (9-12-2010 la 17:24)

    Stimate domn,
    Dimpotriva, eu sunt adepta „bunului simt” in toate conjuncturile (inclusiv in politica!).
    1. Imediat dupa incident NU AM AFIRMAT ca am vorbit cu colega de banca, iar verificarea am facut-o abia luni, insa NU SE CONFIRMA decat 10 – 15%.
    2. Da, o apar pe doamna profesoara pentru un singur motiv, nu acela cu cancelaria: pentru ca o iubesc elevii (in rest nu am niciun fel de relatii de prietenie sau nu cu doamna)
    3. Cand asculti 25 de copii care nu confirma cele relatate, dumneavoastra cum ati proceda?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alice Popescu: (9-12-2010 la 21:38)

    Doamna Tufeanu,

    Comentariul dvs. imi trezeste o senzatie de deja vu, pt. ca imi confirma cloaca de la scoala dvs. si sustinerea politica, de care se bucura d-na directoare. Numai scolile cu „proptele” puternice reusesc sa atraga fonduri de 4 mil. euro. Firmele care fac asemenea „donatii generoase” pe la scoli au obligatii fata de politicieni, inspectori si mafia locala si, ca urmare, se obliga sa doneze o parte din profit, catre institutiile „sugerate” de binefacatorii lor. Stiti de ce? Pentru ca politicienii aranjeaza licitatiile publice si le faciliteaza afaceristilor locali contracte si profituri grasute de la stat. Drept multumire, aceste firme sponsorizeaza scolile si alte institutii favorite, cu o parte din pleasca ce le-a picat din asemenea inginerii financiare.

    Din acest motiv a atras directoarea dvs. 4 mil. de euro, nu pentru ca e un geniu in marketing, fac pariu! Mi-ar placea sa faca cineva sapaturile de rigoare si sa demonstreze ca e asa cum spun! Am facut afaceri in Romania si stiu multe despre cum circula banii pe acolo.

    Si daca totusi nu am dreptate, iar directoarea dvs. este specialista in marketing, cate firme din Arges o duc asa de bine si cine sunt patronii firmelor care au facut donatii catre scoala 19 Pitesti? Cine vireaza zeci sau sute de mii de euro la scoli benevol, doar pentru ochii frumosi ai directoarei? Parintii copiilor de la scoala 19 sunt cumva miliardari? Spuneti-ne cine sunt cei care au donat pentru scoala?

    La gradinita unde a fost batuta fetita mea (pe atunci in varsta de 3 ani), era tot o asemenea d-na directoare influenta si grozava, asa ca am vazut cu ochii mei cum se „atrag” fondurile, cum sunt alese educatoarele si cum sunt favorizati unii copii. Cate fite, cat snobism! Personal am preferat sa mut copilul la o alta gradinita, cu mai putine dotari si pretentii, care nu atragea fonduri, dar in care nu imi mai batea nimeni copilul si nu mai eram trasa de maneca zilnic, pentru a mai da niste bani.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Daniel Ursu: (10-12-2010 la 00:28)

    Stimata doamna Dana Tufeanu,

    In primul rand as vrea sa va intreb: de ce nu ati facut investigatii imediat dupa incident?
    E de stiut ca, copiilor le este teama de profesor. Nu e vorba doar de teama dea fi batuti dar si de-a „se pune rau cu profesorul”. Daca dvs ati fi facut o investigatie corecta imediat dupa incident in care sa le spuneti copiilor ca ii incurajati sa spuna adevarul si ca nu vor exista consecinte negative in urma spunerii acestui adevar, sunt convins ca rezultatul ar fi fost altul.Copiii sunt mai inocenti decat parintii. Dupa ce copiii au mers acasa, dupa ce profesoara de religie a stat de vorba cu ei, ati facut si dvs investigatia abia „luni” iar acum va spalati pe maini si spuneti ca „nu se confirma”. In orice institutie care se respecta, asemenea situatii sunt evaluate cu prioritate. Au fost nu putine situatii in care institutorul era plecat acasa dar cand s-a intamplat un astfel de incident, a venit imediat. Partea gresita este ca nu a fost chemata si politia sa faca un raport imediat. In alte tari civilizate asa sar fi procedat. Nu aveti nici o scuza ca ati amanat pana luni. In plus, hai sa fim seriosi. Sora „agresoarei” este sefa dvs asa ca aici nu poate fi vorba de obiectivitate. Sar cadea totusi din partea dvs sa ramaneti neutra, nu sa va aruncati cu capul inainte in scopul dea va lingusi sefa. Spuneati ca sunteti corecta in politica. Sunteti cumva implicata in politica? Se pare ca nici la nivelul la care sunteti nu sunteti corecta. Ce sa mai vorbim de politica? Daca miza ar fi si mai mare, unde sa mai existe corectitudine? Daca tot nu ati dat dovada de profesionalism si de promptitudine si ati stat lejera pana luni, cel putin sa nu mai iesiti la rampa si sa tineti cu una din parti (cu cea care va avantajeaza, bineinteles). E o politica si aceasta. Sa nu ne miram de politicieni ca sunt corupti daca nu suntem in stare sa ne pastram verticalitatea nici cand e vorba de interese mai mici (cum ar fi cel dea va pune bine cu sefa dvs). Oricum, nepotismul este vizibil de la o posta dar aceasta se pare ca nu va deranjeaza. Sunt convins ca asa „corecta politic” cum va credeti, condamnati nepotismul la nivel inalt dar il tolerati in institutia in care lucrati pt ca vreti sa va pastrati job-ul prin orice mijloace, inclusiv prin faptul dea nu fi neutra, asa cum o cere aceasta situatie.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Daniel Ursu: (10-12-2010 la 00:40)

    Din declaratia dnei Curtean reiese ca profesoara de religie (sora sefei dvs) a recunoscut de fata cu profesoara de religie si cu dna Curtean ca baiatul a fost lovit de catre profesoara de religie. In acel moment, profesoara de religie (aceasta „mielusa” pe care o descrieti dvs) a ridicat tonul la fetita si i-a spus ca are o figura obraznica. E clar ca s-au incercat intimidari asupra copiilor. Daca acest incident sar fi petrecut in SUA, diriginta clasei in nici un caz nu ar fi sarit ca musca in lapte sa tina cu una din parti. Ar fi spus doar atat „situatia este sub investigatie si nu putem sa ne pronuntam”. Dvs insa iesiti aici cu un tupeu iesit din comun si va aparati sefa. Este total neprofesional si lipsit de etica. Era datoria dvs sa anuntati organele abilitate sa vina sa faca o investigatie serioasa si sa incurajati copiii sa spuna adevarul asigurandu-i ca aceasta nu va avea repercurisiuni asupra lor. Nu ati procedat asa si acum iesiti aici cu niste afirmatii vadit lingusitoare. Ne spuneti noua ca nu aveti legaturi cu profesoara de religie dar in mod cert aveti cu sora acesteia care este sefa dvs (directoarea scolii). Pe cine credeti ca pacaliti, dna insitutoare?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Cristian: (10-12-2010 la 06:07)

    Este un lucru stiut ca in general, copiii sunt botezati la scurt timp dupa ce se nasc. Deci, atunci cand un copil nou-nascut ajunge sa apartina unei religii nu pentru ca asa a decis el, ci pentru ca asa au hotarat parintii, nu este un lucru arbitrar? Nimeni nu ii da acelui copil niciun drept. De ce acum, dupa ce a fost agresat de catre o profesoara de religie ar fi atat de despotic din partea partintilor sa schimbe religia copilului? Greseala initiala porneste de la faptul ca a-l face pe un copil sa apartina de o religie inainte ca acesta sa poata decide, inseamna a-l constrange. Iar atunci cand acest copil devine adult, el afirma: „Nu-mi schimb religia”. Aceasta ca si cum el si-ar fi ales religia in mod voluntar, inteligibil, in urma unei analize riguroase a tuturor miscarilor religioase crestine. Prin urmare, de ce sa consideram ca daca parintele vrea sa-i schimbe religia copilului sau la o varsta frageda si datorita unui incident traumatizant petrecut la ora de religie, este ceva arbitrar?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Emilia Popescu: (10-12-2010 la 07:09)

    NU e primul incident de acest gen in Romania! Cred ca tineti minte cu totii profesoara care agresa copiii, colegii si cand a venit agentul de la politie i-a tras si lui o palma, a fost un caz indelung discutat in presa, mai ales ca politistul, si acela organ abilitat, i-a raspuns tot cu o palma.
    Nu stim sa ne organizam, sa ne aparam, toleram insa orice fel de agresiune, incepand de la maternitati, unde gasim personal plictisit si obosit, care asteapta sa le bagi banul in buzunar, urmat de bone, educatoare, invatatoare si profesori agresivi si suparati pe viata si continuam cu abuzul de la serviciu sau de pe strada. Aceasta e tara in care traim, domnilor! Si putini sunt cei care fac ceva pentru ca lucrurile sa mearga inainte.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Marina Nicolaev: (10-12-2010 la 10:46)

    Problema cea mai importanta este ca „Ora de religie” a fost si este automat acordata celor de confesiune ortodoxa. Cel putin la Bucuresti.
    Ora de religie nu este o privire retrospectiva si inteligenta asupra tolerantei tuturor religiilor, ci niste ore arondate unui preot ortodox.

    Amoralismul profesorilor este alt subiect care ar trebui sanctionat prin litera de lege. Clar si imperativ.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • kovacs jozsef: (10-12-2010 la 13:05)

    Apropo de profesori de religie ortodocsi,fiul meu fiind minoritar (protestant)intr-o clasa cu copii ortodocsi(mai era un neoprotestant) frecventa ora de religie cu gandul parintilor ca rau nu va invata.Intr-o zi a venit acasa intors total pe dos,pentru ca profesoara a afirmat ca bisericile ortodoxe sunt foarte frumoase cu icoanele pictate fata de bisericile protestante care au peretii goi.Nu cred ca e o tema de abordare asa ceva in fata unor copii.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (10-12-2010 la 13:36)

    Domnule Kovacs,

    Spuneti-i fiului dumneavoastra ca data viitoare sa-i spuna profesoarei asa: „doamna profesoara, noi, bozgorii sectanti, cum ne numiti dumneavoastra majoritarii romani puri si pravoslavnici, nu agream pupatul icoanelor, nu doar pentru ca e un obicei neigienic, ci si pentru ca nu agream idolatria din acest politeism mascat care este crestinismul ortodox (la fel ca si catolicismul). Imi pare rau ca nu particip la astfel de ritualuri pseudo-pagane precum pupatul unor icoane de sticla sau metal sau isteriile de la moastele cuvioasei Parascheva”.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Teodor Ionescu: (10-12-2010 la 19:01)

    Raman stupefiat cand vad pana unde merge aceasta impertienta a unor cadre didactice din invatamantul romanesc. Aceasta doamna Dana Tufeanu vine si ne spune ca „profesoara in cauza, sora directoarei este iubita de copiii”. Asta imi aminteste de un slogan de pe vremea lui Nicu care suna cam asa „Doamna profesoara, treceti-l si pe el ca-i baiat bun”. Deci dna profesoara e fata buna, iubita de copiii etc.
    Draga Dana, in SUA o invatatoare a facut 1 an de puscarie pentru ca a lovit un copil cu palma peste fata. A fost anuntat-a imediat Politia si au demarat ancheta.
    A fost primul incident. Ce mai conta cati din elevi o iubesc? Prin faptul ca a abuzat un elev, a incalcat legea si legea a fost aplicata. Legea nu spune ca profesorul este pasibil de puscarie doar in cazul in care abuzeaza 90% dintre elevi. Nu stipuleaza legea nici ca „agresivitatea izolata este scuzabila in cazul in care profesorul este iubit de alti copiii”. Prin urmare, dna profesoara se pare ca a fost enervata de acest copil si s-a napustit asupra lui. Doamna Tufeanu nu ati fost acolo, asa ca e total inportun sa va pronuntati cu argumente puerile de genul „este iubita de copiii”. Au existat multi profesori pedofili cu comportament exemplar. A fost suficient sa abuzeze sexual doar un copil. Organele abilitate au investigat acel caz, nu s-a ghidat dupa modul cum au fost „tratati” ceilalti 25 de copiii din clasa. A fost suficient sa abuzeze un singur copil ca sa ajunga la parnaie. Nu e de mirare ca cei 25 de copiii pe care-i invocati dvs, au reticenta sa spuna adevarul, avand in vedere metodele de intimidare care se folosesc in scoala dvs. As sugera inspectoratului scolar sa ne spuna si noua ce studii are duduia respectiva de a ajuns profesoara de religie? Sau a fost promovata de sora dumeaiei doar pentru ca a avut nevoie de un job. S-a rezolvat astfel problema somajului pt o persoana chiar daca nu are studii de profil.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Dana Tufeanu: (11-12-2010 la 05:21)

    Stimati domni,
    Promit ca este ULTIMUL mesaj pe care-l mai scriu, intrucat discutia a coborat sub limita de decenta. Intamplator, domnule Kovacs, sunt covasneanca, asa ca eu inteleg perfect relatiile multiculturale, diversitatea religioasa si chiar vorbesc si ungureste…
    Ceea ce n-ati inteles dvs. este faptul ca eu am verificat autenticitatea faptelor si am spus ca acestea NU SE CONFIRMA decat in foarte mica parte, adica NU a fost agresiune.
    Doamna profesoara ARE studiile universitare necesare pentru predarea orelor de religie, iar opinia cuiva ca se creeaza posturi pentru preoti e total deplasata.
    De asemenea, in Romania, acolo unde exista copii care apartin altui cult, pot alege sa participe la „Scoala de Duminica” a cultului respectiv sau nu, in cazul in care parintii ii declara atei (am avut si un asemenea caz si n-a fost nicio problema)
    Va respect opiniile, dar sa stiti ca pentru a fi obiectivi trebuie sa ascultati ambele parti si sa nu luati de bune doar opiniile unei singure persoane, care, cu siguranta, sunt subiective.
    Pentru dl. Clej: Vedeti de ce nu mi-am dat acordul sa public pe site-ul dvs? Pentru ca este unul partinitor si rupt de realitatea romaneasca!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • kovacs jozsef: (11-12-2010 la 09:28)

    @Dana Tufeanu „eu inteleg perfect relatiile multiculturale”
    Cred ca na-ti inteles nimic dvs.,pentru ca eu n-am comentat nimic despre cazul din articol,decat am reletet un alt fapt,unde e drept nu a fost lovit „capul” copilului.
    Dvs.cred ca ati amestecat problemele si comentariile.
    Dar daca tot m-ati abordat,parerea mea este ca in amandoua cazuri s-a dat intr-un loc foarte sensibil,adica in sufletul copiilor respectivi,cu posibile cicatrici pe viata.
    Dvs. spuneti ca bataia din articolnu se confirma decat partial.Adica cum?A dat numai cu o parte a capului copilului de banca?Ori a dat ori n-a dat de loc.Daca a dat a fost agresiune,daca n-a dat inseamna ca mint toti ceilati si nu s-a intamplat nimic.
    Oricat de putin l-a dat cu capul de banca,l-a palmuit si l-a tras de par a fost agresiune.Iar luind apararea la o agresiune intr-o scoala nu faceti altceva decat sa perpetuati asemenea fapte,nu prea sunteti pedagog.
    D.-le Clej,faptul reletat de mine s-a intamplat inainte cu cca 8 ani,iar noi parintii am reactionat atunci retragand copilul de la ora de religie din clasa.
    D.-na Tufeanu fapta doamnei din clasa copilului meu n-a fost o problema in „relatiile
    multiculturale”,ci o imbecilitate.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Simona Botezan: (11-12-2010 la 18:40)

    Violenta fizica si verbala nu au ce cauta in scoli. Copiii merg la scoala ca sa fie educati, nu ca sa fie agresati, intimidati sau discriminati.

    In orice tara civilizata, este condamnata fapta si nu omul. In orice tara civilizata un profesor care agreseaza fizic un elev va suporta rigorile legii. Nu conteaza cum se comporta de obicei sau ce atitudine are fata de alti elevi.

    Predarea religiei ortodoxe in scolile romanesti reprezinta o incalcare flagranta a drepturilor omului (discriminare), pentru ca unii elevi apartin altor confesiuni sau sunt atei. A fi ateu sau a crede in Dumnezeu, Buddha, Mohammed sau altcineva este o optiune personala. Istoria religiilor ar fi fost o optiune mult mai buna, daca tot se preda religia in scoli; sau niste ore de educatie civica, dar acesta este un alt subiect. Cazul de la Pitesti este doar unul dintr-o multime de abuzuri, care se petrec in scolile din Romania, alarmant de des!

    Doamna directoare a fost cautata telefonic de catre jurnalisti din SUA, dar a refuzat sa vorbeasca. Secretara a spus ca directoarea nu este acolo, desi era luni, ora 8,00 dimineata, ora la care incep cursurile in Romania. De ce lipsea de la serviciu? Daca nu lipsea, de refuza sa vorbeasca? De ce nu a raspuns nici acum intrebarilor pe care i le-am transmis prin d-na secretara, desi a trecut aproape o saptamana de la apelul telefonic?

    Doamna Tufeanu, comentariul dumneavoastra este ingrozitor de subiectiv. Luati apararea directoarei si a profesoarei de religie pentru ca sunteti de acord cu atitudinea acestora si cu incidentul de la clasa dumneavoastra? Sau le aparati pt. ca ati fost intimidata? La ce mafie este astazi in Romania, nu m-as mira!

    Ati lasat acelasi comentariu in toate ziarele care au publicat articole despre abuzul de la clasa dumneavoastra. Vi s-a sugerat(impus?), de catre conducerea scolii sau inspectoratul judetean Arges, sa luati aceasta atitudine in ziare, ca sa va pastrati locul de munca?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Dorin Felecan: (11-12-2010 la 19:32)

    Stimata doamna Dana Tufeanu,
    Dvs ne spuneti aici noua (adica unor oameni adulti) ca ati facut „investigatii” si nu se confirma cele relatate de dna Corneia C. decat in mica parte. Nu credeti totusi ca aceasta ancheta ar fi trebuit facuta de cienva neutru? Sunteti dvs specializata in „investigatii”? Daca nu aveti un „degree” in acest sens, tineti-va gura si nu ne mai insultati aici incercand sa ne vindeti gogosi. E pueril sa spuneti ca „ati stat de vorba cu copiii si nu se confirma”. Dupa ce ai stat de vorba cu niste copiii timorati, stiind ca e vorba de sora directoarei lor, nu poti spune ca „ati facut o ancheta serioasa”. Deci pana nu s-a facut o ancheta serioasa, nu sariti asa neprofesional (ca musca-n lapte) si apoi sa spuneti ca cei care comenteaza aici coboara nivelul. Eu zic ca dvs ati coborat nivelul prin afirmatiile lipsite de logica pe care v-ati icumetat sa ni le prezentati. In al doilea rand, „ancheta” trebuia sustinuta nu doar de cineva specializat in „investigatii” dar si cineva neutru, echidistant, care poate fi obiectiv. Cineva care nu are nici un interes sa tina cu una din parti. In SUA daca te duci la tribunal pt o amenda de circulatie, se prezinta si politistul. De cele mai multe ori, judecatorul il crede pe politist pentru ca aceasta nu are nici un interes sa minta (sa isi riste job-ul facand acuzatii neadevarate) pe cand cel in cauza are tot interesul sa scape de amenda. In cazul dvs, lucrurile sunt clare. Aveti tot interesul sa tineti cu dna profesoara pentru ca aceasta este sora sefei dumneavoastra. Deci nu sunteti credibila de pe pozitia de pe care vorbiti. Daca ne-ati fi spus ca ati anuntat inspectoratul, ca ati solicitat organe de ancheta din afara scolii si „acuzatiile nu se confirma”, era cu totul altceva. Dar cand ne spuneti ca dvs (subalterna sorei agreorului) ati facut o „ancheta” si aceasta consta in faptul ca ati stat de vorba cu copiii, nu are absolut nici o valoare. In locul dvs as fi stat pe banca mea si nu as fi iesit in spatiul virtual ca numai va faceti de ras.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mihnea: (13-12-2010 la 10:16)

    Doamna Dana Tufeanu sustine ca profesoara de religie „are studii adecvate pentru pozitia de profesor de religie”. Intr-un comentariu aceasta spunea insa ca nu o cunoaste pe profesoara de religie. Daca tot a aparut aceasta inadvertenta, as propune ca doamna Tufeanu sa fie mai explicita. Unde si ce profil a absolvit doamna profesoara de religie? Cred ca asa ar fi corect sa procedeze, daca tot a intrat in jocul acesta si pretinde ca si-a facut datoria. E datoria dumneaei sa mentioneze institutia la care respectiva profesoara de religie a absolvit si profilul, ca sa se poata verifica spusele dumneaei (cu Ministerul Educatiei).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mircea (laș anonim care polemizează cu o persoană reală - adresa de email mimm@mmm.com): (14-12-2010 la 03:44)

    Dna Tufeanu,

    Hai sa va spun eu ce s-a intamplat cu dirigintele meu imediat dupa revolutie (eu terminasem deja liceul dar el era inca acolo).

    Era un om violent, profesor de matematica. CUm te prindea in flagrant cu ceva cum iti ardea o mama de bataie d eo tineai minte (pumni, picioare).

    Ei, imnediat dupa revolutie el a crezut ca nimic nu s-a schimbat…dar s-a inselat amarnic.
    A vazut asta cand a incercat sa loveasca un elev de la seral (acestia sunt elevi trecuti de 18 ani dar care veneau seara la liceu ptr ca ziua lucrau). Imediat cielalti elevi au sarit in aparare si l-au batut pe profesor…si mai mult, l-au aruncat pe geam de la etajul 1! Nu e gluma.

    Ei, acum copii astia pe care voi ii terorizati nu au puterea necesara sa se apare…ca sunt prea mici. Dar sa va fereasca sfantul sa dati odata de un parinte care nu mai poate rabda sau de vreun frate mai mare. Ca puteti sfarsi pe geam afara ca fostul meu diriginte.

    Va acoperiti unii pe altii si inchideti gura copiilor ca sa nu poate spune adevarul (pentru ca i-ati persecuta dupa aceea). Mai aveti si avantajul unui sistem juridic anchilozat din Romaniam, un sistem juridic care permite doctorilor care omoara pacientii cu zile sa scape nevinovati, care permite hotilor celor mari din conducere sa o duca bine mersi.

    Dar adevarul iasa la iveala mai devreme sau mai tarziu…si atunci sa va feriti!

    Nici un profesor nu are DREPTUL sa agreseze un copil in scoala!! Ati auzit?? Nu aveti nici un drept!
    Daca ati face asa ceva cu copilul meu va garantez eu ca v-as rupe picioarele. Nu ar mai fi nevoie sa slabiti cu Herbalife, va slabesc eu de nu va vedeti! (mai aveti si tupeul sa va faceti reclama la Herbalife aici!)

    Mai bine ati pune mana sa va instruiti si sa deveniti competenta in meserie. Si dvs si colega sau sora pe care o aparati cu atata inversunare. Mai aveti si tupeul sa iesiti in strada sa cereti sporuri salariale.
    Aveti noroc ca nu sunt eu seful vostru…ca acum ati colecta somaj.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mircea (laș anonim care-și dă o adresă de email inventată mimm@mmm.com): (14-12-2010 la 16:35)

    Dnilor, ati publicat si celorlalti adresele de email (false sau nefalse)???

    Ce spuneti aici formularul de comentat: „emailul nu va fi publicat”. Acum ce faceti? Imi publicati emailul, fie el si fals? De ce sunteti selectivi? Cine e mai las, eu sau dvs?? De ce nu va tineti de cuvant?
    Si de ce ma faceti las? Ca spun ce gandesc? De ce luat partea cuiva? Dvs, ca „presa” ar trebui sa fiti impartiali…cel putin asa se spunea aici despre dna.Tufeanu, ca ar fi trebuit sa fie impartiala…pai nu ma mira ca ea nu e impartiala…nici dvs. nu sunteti!
    Tot o apa si un pamant sunteti si nu m-ar mira sa nu publicati comentariul asta.

    N.Red. Vă invităm să citiți articolul ACUM: Limitele anonimatului http://www.acum.tv/articol/22064 și să dați dovadă de decență ieșind de sub anonimat atunci când atacați o persoană reală ca Dana Tufeanu.

    De asemenea vă avertizăm, că dacă nu încetați cu amenințările:

    Nici un profesor nu are DREPTUL sa agreseze un copil in scoala!! Ati auzit?? Nu aveti nici un drept!
    Daca ati face asa ceva cu copilul meu va garantez eu ca v-as rupe picioarele. Nu ar mai fi nevoie sa slabiti cu Herbalife, va slabesc eu de nu va vedeti!

    s-ar putea să vi se interzică accesul la pagina revistei ACUM.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Mircea (laș anonim cu adresă de email inventată mimm@mmm.com): (14-12-2010 la 18:37)

    Ma doare undeva ca-mi interziceti accesul…din privinta mea, nu sunteti cu nimic mai buni decat cei care acopera agresiunile profesorilor in scoli, sau cei care acopera malpractice-urile doctorilor.
    O mana se spala pe alta si impreuna se merge spre „democratia” originala romaneasca de sorginte mafiota.
    Dati-i drumul…taiati-mi accesul…asta e tot ce stiti si puteti face. Daca aveti impresia ca sunteti singuri pe internetul asta va inselati amarnic. Adevarul spus in fata doare intotdeauna.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (14-12-2010 la 19:14)

    Ăsta e obiceiul imaginilor virtuale de tip „Mircea” – să se rățoiască sub acoperirea anonimatului. De altceva nu sunt în stare și mai au pretenția să dea lecții de democrație.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stelian Gombos: (12-9-2011 la 03:16)

    Pentru publicare…

    Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!…

    Mă gândeam, în aceste vremuri, la modul în care istoria este ciclică, la felul în care ea se repetă, fiindcă, iată, asistăm la pervertirea unora dintre noi cu maladia secularismului care evidenţiază ora de religie ca fiind un instrument al stressului şi al discriminării şi care, în consecinţă, invocă îndepărtarea şi înlăturarea acesteia din preajma copiilor noştri căci ar putea fi contaminaţi de duhul îndoctrinării, te pomeneşti, şi de cel al bigotismului ori al pietismului!… Şi acest fapt ar fi în opoziţie cu starea modernă a tânărului asaltat de alte discipline, ştiinţe, curente, doctrine şi instrumente ale educaţiei mai puţin creştine, cum ar fi cea a televizorului sau a calculatorului, nu?!…
    Nu ştiu de ce dar de câţiva ani încoace, suntem ameninţaţi şi asaltaţi, în momentul în care se pune în discuţie schimbarea ori modificarea unei legi (dezvoltarea şi perfecţionarea ei) cu tot felul de probleme, idei, curente şi ideologii, promovate de tot de felul de pseudointelectuali – membri a, te miri ce societate civilă – care sunt deranjaţi ba de (ne)deschiderea dosarelor şi deconspirarea celor ce au colaborat cu securitatea comunistă, ba de existenţa icoanelor în şcolile româneşti, ba de problema manualelor de religie, ba de problema existenţei şi aplicării unei legi a cultelor cât se poate de strâmbă, incompletă ori imperfectă, şi mai ales, de problema discriminării şi a nedreptăţirii bieţilor homosexuali… Chiar şi problema orei şi a statutului orei de religie a mai fost desbătută şi în anii trecuţi… Ce să facem, acestea sunt, după unii, adevăratele şi singurele probleme ale României post comuniste ori post-decembriste – care, iată, de douăzeci de ani se zbate şi se străduieşte să-şi caute locul, rostul, sensul şi importanţa în noua configuraţie geopolitică şi geostrategică, în cadrul institituţiilor globalizante şi globalizatoare ale structurilor europene şi euroatlantice… Şi te pomeneşti că, potrivit unora, Biserica cu ale Ei, ar sta în calea acestor demersuri sau ar încurca pe cineva în acest sens, că vedem că unii se tot împiedică de Ea, aşa, în drumul liber… Problema este că cei care se simt ameninţaţi de influenţele orei de religie (altfel, întotdeauna binefăcătoare) sunt foarte puţini şi foarte slab argumentaţi sau fundamentaţi, dar iată, în schimb, care sunt argumentele noastre, ale celor mult mai mulţi şi dreptcredincioşi, pentru menţinerea ei acolo unde îi este locul, adică în şcoala românească:
    – Prezenţa orei de religie în învăţământul de stat este conformă Constituţiei României, care prevede în art. 32. alin. (7): „Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.” De asemenea, este conformă Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, care prevede în art. 32 alin. (1): „În învăţământul de stat şi particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute.”
    – Disciplina religie se predă în şcolile de stat potrivit Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, art. 9, alin. (1): „Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
    – La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”. Prin urmare, prezenţa disciplinei religie în oferta şcolară este obligatorie din punct de vedere legal, cu posibilitatea pentru elevi de a nu frecventa orele de religie, la solicitarea scrisă a părintelui sau a tutorelui legal constituit.
    – Pentru a se asigura, în mod egal, accesul elevilor la educaţia religioasă, potrivit cultului din care fac parte, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor prevede în art. 32 alin. (4): „La cerere, în situaţia în care conducerea şcolii nu poate asigura profesori de religie aparţinând cultului din care fac parte elevii, aceştia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului căruia îi aparţin.”
    – Prezenţa religiei în sistemul de învăţământ românesc nu este o inovaţie a perioadei post-decembriste. Legea instrucţiunii publice din 1864, care a stat la baza învăţământului românesc peste trei decenii şi care a fost una dintre primele legi din Europa care instituiau obligativitatea şi gratuitatea învăţământului (după Suedia, Norvegia, Prusia şi Italia, dar înaintea Marii Britanii, Elveţiei, Bulgariei, Serbiei, Franţei), aşeza religia la loc de cinste între obiectele de studiu, atât în cadrul învăţământului primar unde se preda catehismul (art. 32), cât şi în cadrul învăţământului secundar, gimnazial şi liceal, unde se preda „religiunea” (art. 116).
    – În majoritatea statelor Uniunii Europene, cu excepţia Franţei, religia este disciplină şcolară, sub diferite denumiri: Educaţie religioasă (Austria, Danemarca, Germania, Grecia şi Irlanda), Educaţie moral-religioasă (Anglia), Morală şi educaţie religioasă (Portugalia), Educaţie religioasă şi morală (Luxemburg), Creştinism, Religie şi Etică (Norvegia), Religie sau etică (Belgia), Mişcări ideologice religioase (Olanda), Religie (Finlanda, Italia şi Spania). Astfel, statele Uniunii Europene promovează un sistem de învăţământ care valorifică potenţialul educativ al religiei pentru modelarea conduitelor sociale si individuale.
    – Pentru menţinerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun, în cadrul campaniei Patriarhiei Române „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!” s-au primit în anul 2008 peste 140.000 de mesaje de susţinere.
    – În ziua de 29.02.2008, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, conducătorii şi reprezentanţii cultelor religioase recunoscute în România şi-au exprimat poziţia comună cu privire la menţinerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun.
    – Disciplina religie propune, nu impune, valori spirituale şi morale ce stau la baza culturii europene şi naţionale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber şi care au un rol formativ deosebit, demonstrat şi de studiile sociologice în domeniu.
    Prin urmare, am senzaţia tot mai pregnantă că spiritul cel autentic cu toate ale sale, incomodează şi deranjează pe unii deoarece constituie o realitate existenţială, puternică şi cât se poate de compactă, conţinând nişte precepte moral-creştine foarte clare şi corect definite. Acest lucru estompează sau atenuează unora duhul lor foarte zdruncinat şi de-a dreptul exhaustiv, ajungând (sărmanii) nişte victime ce revendică „libertatea de conştiinţă” care, chipurile, ar fi înrobită de orele de religie, de icoanele, slujbele ori simbolurile Creştinismului sau, de ce nu, şi ale altor religii!… Cred că, în primul rând, unii ca aceştia sunt victimele secularizării, sau nostalgicii vremurilor prigonitoare împotriva Bisericii, ori sclavii propriei lor conştiinţe, ce este lipsită de o articulare spirituală autentică!… Se ignoră, însă, următorul aspect, şi anume că: libertatea de conştiinţă înseamnă (şi) respectarea libertăţii conştiinţei semenului, mai cu seamă în cazul în care, această conştiinţă – care agreează, ba chiar apără existenţa acestei ore de religie în trunchiul comun (de bază) şi în aria curriculară (părinţi, profesori şi elevi, deopotrivă) lucrează în majoritatea covârşitoare a membrilor acestei ţări!… Suntem întru totul de acord cu respectarea drepturilor unei minorităţii – fie şi aceea a ateilor şi liberilor cugetători, dar aceştia să nu uite totuşi faptul, că în spiritul reciprocităţii, trebuie aplicată şi vice-versa, în caz contrar, vom vorbi într-adevăr, de discriminare!… Nu asistăm, oare, sau nu suntem chemaţi să participăm, din nou, la o lămurire a doctrinei promovată de ideologii secularişti, secularizanţi şi secularizaţi în raport cu învăţătura dreptcredincioşilor creştini, ori se aplică preceptul biblic „nu te teme turmă mică” – în mod distorsionat!… Iar dacă se ajunge în acest loc, în acest fel, este vai de cei care răstălmăcesc scripturile!…
    O altă problemă este aceea a apariţiei a (încă) unui precedent destul de primejdios, aşa încât ne întrebăm şi chiar aşteptăm cu emoţie şi înfrigurare să vedem ce va mai urma: Cine, de unde (de nicăieri şi de aiurea), cu ce petiţii, idei şi soluţii năstruşnice va mai veni că de, mintea (şi conştiinţa în virtutea libertăţii de expresie) lucrează, mai cu seamă într-un stat democratic ca acesta unde, culmea, este invocată discriminarea în condiţiile în care alţii ne laudă sau poate, chiar ne acuză de prea multă toleranţă!… Aşadar, ni se cere să refuzăm şi să renunţăm la Chipul lui Hristos din icoana sufletului nostru şi din viaţa noastră cotidiană, ce trebuie să fie una preponderent spirituală şi eminamente duhovnicească. Oare se doreşte, cumva, să se ajungă şi la respingerea Chipului Hristic din om, mai cu seamă din copiii şi tinerii noştri?… Păi, astfel de încercări s-au mai făcut în istoria (chiar recentă) a poporului nostru, aşa încât ar trebui să dispunem de o oarecare imunitate!… Şi mai ştiam un lucru, şi anume că: atunci când vrei să faci pe victima sau pe eroul cuiva, se impune existenţa şi enunţarea unor dovezi, a unor probe, ori eu nu am văzut şi nu am cunoscut, la noi în ultimii 20 ani, de pildă, nici o victimă a vreunei ore de religie (care fost reintrodusă după anul 1990, cu multă trudă şi sacrificiu, tot din cauza ideologilor atei şi ateizanţi ori ateizaţi), în schimb copii, tineri şi oameni maturi care au primit daruri şi multe binefaceri de la Iisus Hristos Domnul prin intermediul rugăciunilor învăţate în cadrul acestor ore (şi aşa foarte puţine, insuficiente) şi făcute la icoana Sa din clasa şcolii, am cunoscut şi cunosc foarte mulţi, şi cu toţi aceştia ce facem, acum, îi trecem aşa, cu vederea, fără să-i întrebăm şi pe ei ceva?… De fapt aceşti secularişti contemporani au întrebat ei pe cineva, ceva?!…
    Este invocată, adeseori, filozofia absurdului, dar observ că se vrea impunerea chiar a unei evidenţe şi a unei realităţi a absurdului, până la ajungerea chiar la culmea acestuia!… Oricum, cu teoria imposibilului care poate deveni posibil oriunde şi oricum, ne-am obişnuit deja, astfel încât de ce nu ne-am putea acomoda şi cu absurdul ca fiind o normă şi o componenţă firească şi chiar indispensabilă vieţii noastre, ajungând să zicem „răului bine şi binelui rău”, căci şi această problemă (a eliminării orei de religie) face parte tot din categoria lucrurilor ce au fost răsturnate, din punct de vedere axiologic!…
    Dar noi, pentru toate acestea, trebuie să-i mulţumim lui Dumnezeu, odată pentru faptul că ne trezeşte la realitate şi ne invită la trezvie, scoţându-ne din ispita şi păcatul triumfalismului şi al autosuficienţei, iar în al doilea rând pentru că ne dă atâtea prilejuri de cultivare şi chiar de înmulţire a conştiinţei apologetice în vederea (re)activării laturii mărturisitoare şi misionare, toate cu scopul dobândirii mântuirii noastre în Împărăţia cea veşnică a Cerurilor, dimpreună cu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh!…
    Aşadar, să dea Dumnezeu – Cel în Treime slăvit şi lăudat, să putem să le primim pe toate cu bucurie, cu folos duhovnicesc şi cu smerenie şi să îndrăznim înainte cu Mântuitorul, căci „El a biruit lumea” păcatelor, inclusiv cea a necredincioşilor postmoderni şi contemporani, pentru care suntem datori să ne rugăm, chiar la orele şi slujbele pe care ei le resping, să zicem cu toţii: „Iartă-i, Doamne că nu ştiu ce fac!” sau: „Nu le socoti lor păcatul acesta!”.

    Drd. Stelian Gomboş – Consilier
    la Secretariatul de Stat pentru Culte
    din cadrul Guvernului României

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.198.86.28