caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Editorial



 

Moldova – al treilea scrutin parlamentar în doi ani

de (21-11-2010)
2 ecouri

După numărarea a jumătate din voturile exprimate în alegerile din Republica Moldova, Partidul Comuniștilor (PCRM) conduce cu 41,2% (44 de mandate estimate din 101, -4), urmat de Partidul Liberal Democrat (PLDM) cu 28% (31 mandate, +13), Partidul Democrat (PDM) cu 13,4% (15 mandate, +2)) și Partidul Liberal (PL) cu 8,5% (11 mandate, -4). Niciun alt partid nu trece până acum de pragul electoral de 4%. Participarea la vot a fost de aproape 60%.

Sondajul la ieșirea de la urne Publika TV & IRES dădea următoarele rezultate: PCRM 25,7%, PLDM 34,6%, PDM 15,1%, PL 15,7%. Sondajul la ieșirea de la urne  Prime TV &  CBS-AXA indica: PCRM 33,8%, PLDM 32,2%, PDM 14,1%, PL 10,2%.

Urnele de vot s-au deschis la ora 7 și s-au închis la 21, iar pe buletinul de vot sunt înscrise 20 de partide politice și 19 candidați independenți. Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), pe listele electorale sunt înscriși 2652570 cetățeni cu drept de vot, iar numărul secțiilor de votare deschise este de 2037, dintre care 75 în afara țării.

Actuala criză politică s-a declanșat imediat după alegerile parlamentare la termen din  5 aprilie 2009, încheiate cu victoria PCRM, care în urma numărătorii voturilor a obținut 60 de mandate din totalul de 101 câte are Parlamentul Republicii Moldova. Opoziția reprezentată de PL – 15 mandate, PLDM – 15 mandate și AMN -11 mandate, a contestat vehement rezultatul, acuzând partidul de guvernământ, condus de Vladimir Voronin de fraudă masivă.

Noul parlament nu a reușit însă, în urma boicotului opoziției, să aleagă un succesor în fruntea statului lui Voronin, candidata PCRM Zinaida Grecianîi lipsindu-i un singur vot pentru a obține majoritatea necesară de 61 pentru a fi aleasă. Potrivit Constituției, parlamentul a fost dizolvat și au fost convocate alegeri repetate pe 29 iulie 2009.

Singura schimbare a fost scăderea PCRM de la 60 la 48 de mandate și intrarea în parlament a Partidului Democrat (PDM), condus acum de Marian Lupu, fost președinte al Parlamentului, care a părăsit în luna iunie PCRM, cu 13 mandate, alături de PLDM, condus de Vladimir Filat – 18 mandate, PL, condus de Mihai Ghimpu – 15 mandate și AMN, condus de Serafim Urecheanu – 7 mandate.

PLDM, PL, PDM și AMN au format o coaliție de guvernare – Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), care l-a ales pe Mihai Ghimpu președinte al Parlamentului și a învestit un guvern în frunte cu Vladimir Filat.

Nici de data aceasta Parlamentul nu a putut alege un nou șef al statului, candidatul AIE, Marian Lupu, neîntrunind decât 53 de voturi ale deputaților coaliției, cei ai PCRM boicotând votul. Ca atare, Mihai Ghimpu a ocupat funcția de președinte interimar al Republicii Moldova.

AIE a decis să supună la vot un amendament constituțional privind alegerea președintelui Republicii Moldova prin vot direct unui referendum pe data de 5 septembrie 2010. Din cauza participării la vot de sub 1/3 dintre alegătorii înscriși pe liste – minim cerut le lege, referendumul a fost considerat ne-valabil și amendamentul a fost respins, convocându-se acest nou scrutin parlamentar repetat.

Est sau Vest?

Cele mai recente sondaje arată că doar patru partide, PCRM, PLDM, PD și PL, vor depăși pragul electoral de 4%, iar cele trei partide rămase din AIE au șansa de a depăși împreună cele 61 de voturi necesare alegerii noului șef al statului.

Problema este că disensiunile între cele trei partide, care altfel au guvernat cu relativ succes în ultimele 18 luni, s-au ascuțit, mai ales datorită ambițiilor politice ale celor trei lideri.

În linii mari, cele patru partide cu șanse de accedere în parlament reprezintă patru tendințe în rândul electoratului – PCRM votul pro-rusesc, PLDM votul pro-românesc moderat, PL – votul naționalist românesc, iar PDM – votul “moldovenesc”, rezidual.

Toate sondajele indică PDM ca deținând balanța puterii în noul parlament între PCRM – pro-rusesc și PLDM și PL – „blocul pro-românesc.” Dacă cei trei lideri vor cădea de acord pentru același plan din 2009 – Marian Lupu cndidat la președinție, Vladimir Filat, prim ministru și Mihai Ghimpu, președinte al Parlamentului, atunci o înțelegere ar fi posibilă.

Datele problemei s-au schimbat însă. Vladimir Filat a devenit între timp, potrivit sondajelor și mai ales vizibilității sale de prim-ministru, cel mai popular politician din Republica Moldova, eclipsându-l pe Marian Lupu. Mihai Ghimpu a continuat pe linia declarațiilor și gesturilor naționaliste, scriind recent o scrisoare către NATO în care cerea ajutor împotriva Rusiei.

Pe de altă parte, semnarea tratatului de frontieră și normalizarea relațiilor cu România, încălzirea vizibilă a relațiilor cu Uniunea Europeană, neînsoțită de o deteriorare prea accentuată a relațiilor cu Federația Rusă, fac ca actualele alegeri parlamentare să fie cea mai importantă șansă pentru Republica Moldova de la declararea independenței în 1991 de a consolida democrația și orientarea pro-europeană.

Rămâne ca electoratul să continue pe calea începută la 29 iulie 2009, iar tripleta Filat-Lupu-Ghimpu să realizeze șansa istorică pe care o are Republica Moldova.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Vlad: (22-11-2010 la 10:13)

    Afirmația „Din cauza participării la vot de sub 50%, referendumul a fost considerat nevalabil și amendamentul a fost respins” este inexactă, întrucât Codul Electoral al Republicii Moldova reclamă un alt procent minim de participare la referendum. Această cotă minimă este de 1/3, adică de 33, 33% în serie. La 5 septembrie această cotă minimă de participare nu a fost atinsă, ceea ce a şi constituit motivul real al invalidării plebiscitului.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (22-11-2010 la 10:28)

    Îi mulțumesc lui Vlad pentru observație, am corectat în articol.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.198.86.28