caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Editorial



 

Dollar Slippage

de (5-2-2004)

Este curenta slabiciune a dolarului american de lunga durata in urma recentei decizii a Federal Reserve de a mentine ratele dobanzii neschimbate la cel mai mic nivel din anii 50 incoace?



Statisticile recente dezvaluite de Ministerul Muncii al SUA (Labor Department), arata ca in 2003 economia americana a creat numai 20000 de noi slujbe, in conditiile in care ministerul estimase ca o cifra de 150000 ar fi fost necesara pentru a putea relansa ciclul economic, aflat in recesiune dupa evenimentele din 11 Septembrie 2001.


Surprinzator americanii continua sa transfere slujbe in tari cu un cost al fortei de munca redus, ca India, decat sa mentina aceste slujbe in Statele Unite, in ciuda unor plangeri cum ca indienii ar avea un accent greu de inteles pentru unii americani care cand pun mana pe telefon pentru a-si controla cartile de credit dau peste un operator din Bangalore sau Mumbai. Astfel, deficitul balantei de plati a Americii, care a depasit 5% din Produsul Net Brut, se pare ca va continua sa creasca, in pofida faptului ca investitorii internationali prefera sa investeasca in actiuni americane decat in cele europene, acestea din urma avand o rata interna de rentabilitate mai scazuta, fapt care mai aduce ceva capital in America, chiar speculativ fiind.


In conditiile in care China si Japonia continua sa intervina viguros pe piata monetara pentru a stopa ascensiunea monedelor lor nationale cu scopul de a-si sustine pozitia dominanta de exportatori, se pare ca un prag superior al deprecierii dolarului deja a fost atins. Totusi, incertitudini raman prin faptul ca masa monetara a Chinei a crescut spectaculos in ultimii ani si ca pentru a preveni presiuni inflationiste, guvernul Chinei ar putea opri politica de monetizare a dolarilor.


Recesiunea momentana a economiilor europene preintampina orice crestere a dobanzii de catre Banca Centrala Europeana in viitorul apropiat, fapt care ar fi putut contribui la accelerarea deprecierii dolarului fata de Euro. O problema certa cu care se confrunta exportatorii europeni in urma aprecierii Euro este faptul ca de cand contractele lor de tip hedging Eurodollar au expirat, Volskwagen si Porsche inregistreaza pierderi semnificative de competitivitate in fata japonezilor pe piata numarul unu mondiala a vanzarilor de masini, anume piata Americana.


Vanzarile semnificative de locuinte din America si bunele incasari inregistrate de detailisti in perioada sarbatorilor de iarna din anul trecut sunt in prezent singurele roti dintate care au contribuit la mentinerea increderii consumatorilor, element crucial pentru a sustine consumul la un nivel ridicat. Ca urmare Dl. Greenspan, guvernatorul Fed, a decis saptamana trecuta sa pastreze ratele neshimbate intelegand exact ca orice crestere momentana a ratei dobanzii ar contribui la accelerarea recesiunii si conduce la o aterizare dura, asa numitul “hard landing”, datorita ratelor dobanzilor ipotecare, care fiind direct corelate cu rata de refinantare, ar creste, ca si dobanzile de consum la cartile de credit.


Deci sumarizand, autoritatile Americane momentan au renuntat a se concentra asupra cursului de schimb, prin faptul ca economia Americana acum nu poate fi contractata in primul rand din cauza alegerilor care bat la usa, cat si prin faptul ca un element important al strategiei electorale republicane o constituie scaderea taxelor datorate de catre unele paturi ale populatiei care pot fi impresionate de aceste scaderi, scaderi care in realitate, prin prisma deficitului bugetar accentuat, nu pot fi totusi receptionate ca avand un caracter permanent.


Bursa Americana, care continua sa creasca, precum si interventiile bancilor centrale asiatice si europene, sunt momentan factorii care tin dolarul in frau. Recentele declaratii venite din partea autoritatilor europene, cum ca orice apreciere dincolo de pragul de 1,35 dolari/euro este nesustenabila pentru economia europeana, arata ca atingerea acestui prag ar declansa o actiune concertata din partea bancii centrale europene.


Deci s-ar parea ca pana dupa alegerile din SUA in 2004, dolarul va oscila intre 1,10 si 1,30 in raport cu Euro, orice pendulari intre cele doua margini fiind binevenite de catre speculatori.






Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.224.103.239