Sunt coplesit de lamentarile tuturor cum ca am fi ramas corigenti prin neintrarea in uniune in acest val. Cum lipsa de informare a celor mai putin experimentati cu privire la lupta acerba din spatele culiselor pentru oportunitati de profit la nivel inalt nu poate duce decat la sperante false, este clar ca in cazul acelora acest eveniment a produs deziluzie. Dar haideti sa privim evenimentele dintr-un alt unghi.
Oportunitatea de a fi vorbitor fluent si fara accent de engleza mi-a permis sa percep imaginea referitoare la Romania in anumite cercuri, fara a-mi dezvalui originea. Am observat astfel ca America trateaza lucrurile pur pragmatic, prin prisma oportunitatilor de afaceri, fara a tine cont de elementul social (care nici nu exista in tabelele de cash flow). Majoritatea europenilor insa ne privesc foarte ostil. Nu pot explica lucrul acesta altfel decat daca admit existenta unei asa numite „chimii” negative (Engl. “chemistry”- there is no chemistry betw. Sam and Mary). In acest domeniu eu imi declin competenta, dar trebuie totusi sa admit ca am perceput totusi o anumita latura autodistructiva prin tolerarea in viata marilor corporatii a unor obiceiuri care ameninta echilibrul uman, de pilda drepturile homosexualilor, “diversificarea” prin incurajarea ascensiunii profesionale a managerilor cu aceasta orientare, etc. Imi permit sa spun ca latura spirituala romana, consfintita prin botez, care nu a fost promotoarea unei astfel de degenerari (ma refer la incurajare, nu la homosexualitate), actioneaza acum ca o bariera de protectie, fiind perceputa de catre Europa ca unul dintre elementele „chimiei” negative de care vorbeam mai inainte. Si este doar un exemplu.
Intreba un proaspat student la Stanford acum catva timp de ce Romania nu isi protejeaza descoperirile stiintifice printr-un sistem de brevete. Nu isi dadea seama ca
o asa tara mica (cu o putere financiara mica), sub nici o forma nu poate fi un jucator pe acest plan. Uitandu-ne istoric, vom vedea ca momentan singura tara mica care are un portofoliu de inventii stiintifice pe care il protejeaza viguros este Israelul, dar si la ei aceasta evolutie a durat generatii intregi, prin faptul ca pana in anii 50, cand statul respectiv a capatat putere financiara, oamenii lor de stiinta au contribuit la dezvoltarea economica a altor natii.
Deci voluntariatul pentru a deveni Cenusareasa Europei cu pretul de a inchide ochii la stadiul avansat de decadenta morala (nu neaparat aceasta fiind trasatura definitorie a „batranului continent”) si de a contribui la dezvoltarea altora, in schimbul anumitor firimituri, (a se vedea recenta opozitie a consiliului economic de a mentine actualul sistem de ajutoare financiare pentru noii veniti) nu stiu daca reprezinta un schimb echitabil. Dar oare si ministrul apararii al SUA Dl. Rumsfeld sa fi sesizat o anumita discrepanta de vitalitate/ sanatate morala intre cele doua Europe cand, pentru a-si pazi propriile interese legate de Iraq a remarcat ca exista 2 Europe, una noua si una veche?
Dar haideti sa sarim in barca legislatiei muncii Europene, unde sindicatele franceze, germane si italiene isi apara dreptul de a iesi la pensie la 50 de ani. Oare se intrevede si pentru romani o astfel de perspectiva, sau se intrevede ca din contra, sfarsitul tranzitiei postcomuniste in Romania va reprezenta inceputul unei noii tranzitii, pro-europene si pro-euro – inca nu am calculat costurile sociale ale acesteia din urma – invit pe cineva sa ma ajute.
Sa aducem in prim plan exemplul recent al Ungariei sub noul ministru de finante Dl. Drascovici: cand acesta din urma a anuntat amanarea deciziei de a adopta moneda comuna pentru a pastra autonomia politicii monetare, premiumul de risc la obligatiunile guvernamentale maghiare s-a redus substantial, iar forintul s-a apreciat cu aproape 10%, investitiile straine directe crescand totodata substantial. Dar din partea cui credeti ca au venit investitiile respective? Chiar din partea Germaniei, lucru care a reprezentat o incuviintare tacita ca pentru economiile necorelate cu piata traditionala europeana, moneda euro nu este inca o solutie.
Stimati concetateni,
Nu sunt de acord cu opiniile exprimate in acest articol, pentru ca singura cale de a micsora coruptia din Romania este sistemul de control al uniunii europene. Dupa cum s-a vazut, cei 3 ministri corupti au plecat numai in urma inspectiei uniunii.
chiar daca cizma straina va mai lua ceva caimac de pe cafea, oricum e mai putin decat casnicii nostri, care iau totul cu japca, mai sa ne moara copiii de foame.
Cu stima.
Domnilor,
Incetati sa mai folositi barbarismul „oportunitati”. Limba romana are cuvinte potrivite pentru a exprima cam orice, nu e nevoie sa o violam cu jargonul asta tehnicisto-mondialist. Se zice „ocazii de cistig” si „faptul de a vorbi engleza”, etc. Reinvatati cuvintele „ocazie” (nu „oportunitate”) si „sprijin” (nu „suport”).
As completa observatia domnului Papahagi si cu barbarismele „monitorizare”, „brand” si „trend”, cu care sunt inundate ziarele românesti.
Domnule Nicolae Sourou, va rugam sa scrieti un ecou complet, oferind si alternativele corecte ale acestor „barbarisme”.. VA multumim (n.r)