caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Stiati ca...?



 

PATRIMONIUL ROMÂNESC UNESCO

de (15-8-2010)

Vorbind despre natură, V. Hugo spunea: “ Turistul vine să-şi bucure ochii; gânditorul găseşte o carte imensă unde fiecare stâncă este o scrisoare, unde fiecare lac este o frază, unde fiecare sat este un accent şi de unde iese un fum de amintiri de mii de ani vechime”.

Opţiunea acestei teme de articol a fost prilejuită de posibilitatea prezentării unei galerii fotografice excepţionale pusă la dispoziţie de autorul ei, Cosmin Dănilă, care a acceptat cu modestie difuzarea link-ului acesteia ( http://www.patrimoniuromanesc.ro/).  În urmă cu câteva săptămâni nu ştiam decât parţial care sunt obiectivele turistice incluse în Patrimoniul UNESCO din România.

În anul 1972 în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO de la Paris a fost adoptată Convenţia privind Protejarea Patrimoniului Cultural şi Natural Mondial. Se punea fundamentul unei uniri justificate şi necesare a două curente concentrate asupra conservării zonelor culturale şi naturale din diverse colţuri ale lumii şi care-şi manifestaseră prezenţa individual imediat după Primul Război Mondial. Până la data de 10 iunie 2010, 187 de state au aderat la Convenţia Patrimoniului Mondial  fiind incluse 911 de obiective dintre care 704 culturale, 180 naturale şi 27 mixte din 151 de ţări.

Prestigiul de a avea obiective înscrise în lista de patrimoniu mondial are rolul firesc de a cataliza atenţia asupra acestora, ţările în curs de dezvoltare având în mod particular acces la fonduri destinate identificării, conservării şi promovării zonelor de interes internaţional. Anual conceptul promovat de Convenţia Patrimoniului Mondial, deja asimilat şi integrat într-o cooperare internaţională, atrage ca un magnet proiecte finanţate din diverse surse.

România a aderat la Convenţia Patrimoniului UNESCO din anul 1990, fiind prezentă cu şase obiective culturale:  bisericile din nordul Moldovei 1993; fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei 1999; centrul istoric al Sighişoarei 1999; Mânăstirea Hurezi 1993; satele cu biserici fortificate din Transilvania 1993; bisericile de lemn din Maramureş 1999, la care se adaugă din 1991, un obiectiv natural, Delta Dunării. Pe site-ul oficial al UNESCO http://whc.unesco.org/en/ statesparties/ro/ se află o listă de propuneri de includere dintre care menţionez : Mânăstirea Neamţ 1991; ansamblul monumental de la Târgu Jiu al sculptorului Constantin Brâncuşi 1991, centrul istoric al oraşului Alba Iulia 1991; Masivul Retezat 1991; Codrul Secular de la Slătioara 1991 şi centrul istoric al Sibiului, 2004.

„Este pericolul ca acest tip de monumente să nu fie puse în valoare. De exemplu, cetăţile dacice din munţii Orăştiei. A nu le pune în valoare face ca ele să fie în pericol din punctul de vedere al apartenenţei la lista UNESCO. Ca orice ţară, suntem monitorizaţi permanent şi în momentul în care se constată că noi nu ne folosim de faptul că respectivul monument este pe lista UNESCO, există pericolul suspendării sau a chiar a retragerii de pe listă” a declarat Mircea Anghelescu, şeful Direcţiei Patrimoniu Cultural din Ministerul Culturii, într-un interviu acordat de curând postului Radio România Actualităţi. Citându-l în continuare pe d-ul Anghelescu aflăm că  ” există la nivelul UNESCO statistici care demonstrează că includerea pe lista patrimoniului mondial a unui monument are ca urmare într-un termen relativ scurt creşterea  cu aproximativ 30% a încasărilor care pot fi făcute din turismul din zonă”. Oficialul a subliniat faptul că monumentele cu un astfel de statut au şanse în plus de a primi bani pentru restaurare de la bugetul naţional.

În final am „răsfoit” din curiozitate obiectivele culturale şi naturale ale ţărilor înscrise în Convenţia Patrimoniului UNESCO.  Pornind de la acest considerent  în fruntea „ listei de aur” se află : Italia (45), Spania (41) şi China (40). Li se alătură Franţa (34), Germania (33) şi Mexic (31).  Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (29) se află la acelaşi nivel cu India (28), în timp ce între Federaţia Rusă (24), SUA (21), Australia (19), Brazilia (18) şi Grecia (17) diferenţele sunt irelevante… Asemenea numărătorii mele…  Totuşi, fără a intenţiona să fac un clasament, voi continua  să menţionez câteva din ţările care au acelaşi număr de obiective incluse ca şi România, adică 7, fără a fi considerate de mulţi dintre dvs. drept ţări „ sărace” în atracţii turistice,  fiind promovate în campanii intens mediatizate: Slovacia, Croaţia, Egipt, Finlanda, Indonezia, Israel şi Norvegia.

Asistăm la manifestarea unei diversităţi fireşti în care nu există rivalităţi gen „Miss Univers” sau resentimente. Mă refer la aspiraţia punerii în valoare a unei moşteniri în care să se regăsească întreaga umanitate în lungul ei drum din zorii vieţii şi până astăzi, lecţii pline de durere şi încrâncenare, frumuseţi văzute şi nevăzute, istorii adevărate ale unor supravieţuitori mai presus de apartenenţă şi culoare….

…Palatul Potala din Lhasa, Mostar, Sarmizegetusa Regia, Masada, Meteora, Auschwitz Birkenau, Statuia Libertăţii, Kremlin şi Piaţa Roşie… , iar lista poate continua.                                    

” Dar unde dragoste nu e, nimic nu e ”…

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.198.86.28