caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Dialog Intercultural



 

ARCĂ pentru armenii din Transilvania

de (18-7-2010)
1 ecou

Castelul Apafi din Dumbrăveni (sec. XVI)În 15 iulie 2010 s-a inaugurat, în incinta Castelului Apafi din Dumbrăveni (jud.Sibiu), Colecţia Muzeală a Armenilor Transilvăneni. Proiectul, desfăşurat sub genericul ARCA (Acţiunei de Regenerare a Comunităţii Armene) este un parteneriat public-privat  realizat de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, Consiliul Local al oraşului Dumbrăveni, Fundaţia Armeană Dumbrăveni, Fundaţia Transylvania Trust şi  Folkeuniversitetet Fjellregionen din Norvegia, a beneficiat de  finanţare şi din partea  guvernelor Norvegiei, Islandei şi Principatului Liechtenstein, prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.

Localitatea şi locaţia au semnificaţii deosebite în istoria armenilor din Transilvania. Castelul construit în 1552 de familia nobiliară Apafi avea să devină reşedinţă princiară în 1661, odată cu înscăunarea drept principe al Transilvaniei a lui Mihály Apafi, cel care în 1671 permitea stabilirea în principat a armenilor refugiaţi din Moldova.

Dumbrăveniul (fosta Elisabetopole) şi Gherla (Armenopolis) au fost cele două oraşe emblematice pentru armenii transilvăneni. Ambele au prosperat datorită spiritului întreprinzător al armenilor şi găzduiesc şi în prezent biserici armeano-catolice impozante. În veacul al XVIII-lea, după ce Principatul Transilvaniei a fost înglobat în Imperiul Habsburgic, Castelul Apafi – revenit fiscului imperial – a fost cumpărat de armeni.

Declinul comunităţii armene din Dumbrăveni a început după primul război mondial şi s-a accentuat după cel de al doilea, când populaţia a emigrat sau a părăsit orăşelul pentru a se stabili în oraşele mai importante ale ţării. Cu timpul urbea, care odinioară rivalizase cu Sibiul şi Clujul, a scăpătat. Astăzi Dumbrăveniul, afectat puternic economic şi social de anii tranziţiei, îşi caută rădăcinile armeneşti în speranţa de a se relansa.03 Nanar Nanar

Dioramele, o altă modalitate de a prezenta istoria armenilor

Prima etapă a proiectului care vizează utilizarea patrimoniului cultural „ca factor al dezvoltării durabile şi coeziunii sociale” a constat în reabilitarea parţială a Castelului Apafi (renovarea a patru încăperi şi a unui hol de acces de aproximativ 700 de metri pătraţi, presupunând fasonarea şi finisarea pereţilor, refacerea tâmplăriei, recondiţionarea porţii de acces şi a treptelor). După cum afirma Ioan Bakk Călinescu, preşedintele Fundaţiei Armene din Dumbrăveni, etapa a doua s-a concretizat prin amenajarea în aceste săli a  Colecţiei Muzeale a Armenilor Transilvăneni, imaginată ca parte a unui demers amplu şi ambiţios: Centrul European al Diversităţii Culturale.

Sălile tematice prezintă istoria, religia şi viaţa de zi cu zi a armenilor din Dumbrăveni, prin intermediul câtorva obiecte de mobilier şi de artă, fotografii şi documente donate de descendenţii vechilor familii armeneşti, completate de diorame şi exponate digitale (imagini şi texte care prezintă aspecte ale moştenirii armeneşti ardelene, vizualizate pe monitoarele amplasate pe pereţi). Laitmotivul muzeului îl constituie cuferele de călătorie care i-au însoţit pe armeni în secolele de peregrinare, exod şi exil, întrerupte de popasuri şi răgazuri, care au îngăduit, uneori, înrădăcinarea în pământul găzduitor.

Cufere de călătorie şi un pian de secol XIX, donat de familia DobribanParticipanţii la realizarea proiectului speră că patrimoniul muzeului va spori şi cu sprijinul Armeniei, al cărei ambasador – Hamlet Kasparian – a fost prezent la inaugurare. De curând Varujan Vozganian, preşedintele Uniunii Armenilor din România, a întreprins o vizită în Armenia, pentru a sensibiliza autorităţile de acolo.  Continuarea renovării castelului Apafi şi extinderea Centrului Diversităţii Culturale care va găzdui spaţii alocate şi altor minorităţi din Dumbrăveni precum maghiarii şi romii, depinde în mare măsură de continuarea finanţării externe. Doamna Liv Maria Roste, consilier al Ambasadei Norvegiei, prezentă la eveniment, a arătat că statul norvegian a alocat 75.000 de euro pentru amenajarea acestui muzeu şi că finanţarea va continua dacă acţiunea va figura printre priorităţile Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European.

Exponate digitale în muzeul armean din Castelul Apafi

Colecţia Muzeală a Armenilor Transilvăneni, bazată în mare măsură pe exponate digitale, completează în mod fericit diligenţele Asociaţiei Muzeului Armenesc din Gherla de a recupera patrimoniul bogat şi deosebit de valoros al primului muzeu armenesc din Transilvania (care a funcţionat din martie 1904 până la finele celui de al doilea război mondial) şi de a reînfiinţa această instituţie, fără de care arca salvării culturii şi tradiţiei armeneşti ardelene nu se poate construi.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Tivadar Mircea: (19-7-2010 la 10:11)

    Multumim mult pentru interesantul articol !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.159.85.193