caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Poeme, Eseuri, Proza



 

O planetă deochiată

de (11-7-2010)
1 ecou

Privesc fața neagră a apei.

Noaptea a mânjit-o cu funinginea adunată în inimile pescarilor.

Undeva departe, dincolo de granițele orizontului,

Pământul respiră greu, cu plămânii atinși de tuberculoză.

Își vede sfârșitul cu ochii arși de ultimele febre.

Doctorii abia învață lecția întâi la Anatomie.

Din cer se prăbușesc păsări moarte de sete.

Apele fierb reci, ca o spumă blestemată de pruncii adâncurilor.

În aer vibrează clinchetul arginților

Aruncați pe masa de joc a destinului.

Privesc fața neagră a apei.

O lună schizofrenică o scuipă cu stropi de lumină,

Să nu se deoache.

02 iulie 2010.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • David: (12-7-2010 la 15:23)

    De fapt in ultimele saptamani am fost obsedat de uriasa poluare a apelor Golfului Mexic, din sonda submarina de petrol accidentata, care nu s-a putut opri nici dupa, iata, 85 de zile.
    De fiecare data cand vad imagini de la fata locului, si le vad aproape in fiecare zi, parca vad si plamanii ofticosi ai Planetei.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.224.151.24