Cetățenii României nu sunt singurii care trebuie să înghită pilula amară a austerității economice. Recent, guvenul britanic a prezentat în parlament măsuri menite să reducă imensul deficit bugetar – peste 10% din Produsul Intern Brut (PIB).
Printre aceste măsuri: majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 17,5% la 20% începând cu 1 ianuarie 2011, înghețarea pe doi ani a salariilor angajaților din sectorul public, înghețarea alocațiilor pentru copii, plafonarea ajutorului la plata chiriei pentru persoanele cu venituri mici și reducerea în următorii patru ani cu un sfert a cheltuielilor publice în majoritatea domeniilor, cu excepția sănătății și a asistenței internaționale pentru dezvoltare.
Guvernul de coaliție Conservator – Liberal Democrat, condus de David Cameron, dorește să elimine deficitul bugetar “structural”, estimat la aproape 8% din PIB. Acest deficit nu are cauze conjuncturale, cum ar fi recesiunea, care reduce veniturile bugetare, ci este cauzat de cheltuieli nesustenabile, adică statul trăiește peste posibilități.
Ar fi un lucru de bun simț, căci nimeni nu poate trăi în permanență pe datorie. Așa și cu statul: umflarea deficitului bugetar și implicit a datoriei publice înseamnă că o parte tot mai mare a cheltuielilor statului se duc pe replata datoriei, inclusiv a dobânzilor aferente. Pe termen lung, un astfel de fenomen pune în pericol creșterea economică și, mai ales, lasă pe umerii generațiilor viitoare povara replății datoriilor făcute de generațiile actuale.
Nu e un secret că societățile occidentele au trăit peste posibilități și asta nu de ieri, de azi, ci poate chiar din anii ’50 după refacerea economiilor devastate de cel de-al doilea război mondial (cu excepția Statelor Unite, care au prosperat chiar în timpul acestui război).
După 1990 și prăbușirea comunismului, după un deceniu de tranziție și haos, fostele state comuniste din Europa au încercat și ele să imite statele occidentale și, ajutate și de aderarea la Uniunea Europeană, au înregistrat salturi spectaculoase ale nivelului de trai.
Din păcate, recesiunea economică mondială din 2008 – 2009 a pus capăt brusc acestei euforii și de un încoace austeritatea a devenit cuvântul de ordine în Europa. Reducerile de salarii din sectorul bugetar de 25% și de pensii de 15% introduse în România sunt extreme, dar nu sunt singulare, așa cum spuneam.
Europenii, dar și nord-americanii, s-au trezit sau sunt în curs să se trezească la o realitate dură: ratele de creștere economică s-au redus drastic, iar populația îmbătrânită constituie o presiune din ce în ce mai mare pe umerii celor aflați în activitate sau care urmează să intre pe piața muncii.
Statul bunăstării generale și-a arătat limitele: oamenii trăiesc mai mult și sănătatea, educația și protecția lor socială costă enorm, iar societatea, de fapt contribuabilii, nu-și mai pot permite să contribuie atât încât să mențină nivelul de alocații sociale solicitat de beneficiari.
Un singur exemplu: când speranța medie de viață la naștere a depășit 80 de ani, vârsta de pensionare nu mai poate fi menținută la 60 sau chiar 65 de ani, cu același nivel de pensie, cu același nivel de contribuție și cu aceeași durată a contribuție. Cu alte cuvinte, va trebui să muncim mai mulți ani, să contribuim mai mult la fondul de pensii și să avem în final o pensie mai redusă.
Traiul peste posibilități
Europenii s-au învățat să lucreze tot mai puțin și să pretindă din partea statului tot mai multe beneficii, fie că sunt concedii, alocații sociale sau alte avantaje care să le facă viața cât mai confortabilă.
Ei bine, doamnelor și domnilor, a înțărcat bălaia. Europa și în general Occidentul (și aici includ și România) se află de mai mult într-un declin relativ. Ascensiunea Chinei, a Indiei, Braziliei și a altor state foste în “lumea a treia” a diminuat influența occidentală și, mai grav, a pus sub serios sub semnul întrebării teoria inevitabilității victoriei sistemului democrației liberale, teorie promovată de politologul Francis Fukuyama la începutul anilor ’90.
Ce trebuie europenii (occidentalii) să facă în actuala situație? În orice caz să nu intre în panică și să nu se lase ademeniți de glasul de sirenă al demagogilor și populiștilor care oferă soluții simpliste de ieșire din criza actuală. Nu, nu ne mai putem întoarce la trecut, deoarece schimbările economice, (geo)politice și demografice nu o mai permit.
Este nevoie de o schimbarea radicală a mentalității, o diminuare a așteptărilor cetățeanului din partea statului presupus providențial, o sporire a responsabilității individuale pentru propria bunăstare.
Azi suntem mai bine echipați pentru această schimbare de mentalitate decât în trecut: suntem mai bine informați, trăim într-o societate deschisă, în care posibilitatea de a alege (în sens larg) este reală.
Desigur că pentru mulți oameni din România sau Republica Moldova, ale căror așteptări cu privire la democrație de piață nu s-au împlinit, acestea pot părea niște noțiuni abstracte. Iar eu le spun că acesta este un moment foarte bun pentru a se scuture de dependența (excesivă) de stat, cu care au fost învățați de atâta amar de vreme.
Am să închei parafrazându-l pe fostul președinte al Statelor Unite, John Kennedy, care spunea în discursul său inaugural, la 20 ianuarie 1961: “Nu întreba ce poate face țara ta pentru tine, ci ce poți face tu pentru țara ta”. Eu aș spune: întreabă-te ce poți face singur pentru tine însuți, căci făcând asta, scutești țara să facă ceva pentru tine. Și dacă fiecare ar face asta, am trăi într-o lume, dacă nu mai bună, atunci poate ceva mai puțin proastă.
Este greu sa-ti reduci nivelul de cheltuieli. Ca pensionar venitul mi s-a redus la jumatate, cu toate economiile de bani albi pentru zile negre. Cheltuielile de sanatate s-au marit, asigurarile sociale micsorindu-se fata de cele calculate acu 10 ani, asa ca prioritatile s-au schimbat. Incerc sa ma mentin ca freelancer suplimentindu-mi pensia. Nu sunt un exemplu, caci nu toti pensionarii au posibilitatea de a-si intregii venitul.
Cum noi ca persoane particulare nu putem traii peste nivelul de venit, nici statul nu poate cheltuii peste nivelul de taxe.
SA ne reamintim ca in anii ’50 am stiut sa ne gospodarim veniturile. Asta nu inseamna sa ne intoarcem la nivelul ’50.
„Ar fi un lucru de bun simț, căci nimeni nu poate trăi în permanență pe datorie.”
Problema e urmatoarea, datoria au facut-o guvernele corupte, hotii care au furat bani destinati saracilor dupa ce le-au furat voturile cu demagogie, politicienii care s-au facut politicieni ca sa se capatuiasca, etc..etc… Acum le spun pensionarilor sa-si ia de la gura oferindu-le o lingurita de alpaca ca sa nu manince rahatul cu degetele. ( marirea TVA-ului si nu scaderea pensiilor)
Aia care taie in carne vie sint parvenitii care nu sint in stare sa construiasca niste sosele, care arunca banii pe zorzoane de Craciun sa infrumuseteze orasele pline de case care stau sa se darime.
Datoriile si risipa nu le-au facut oameni ca domnul George Gross ( ecoul de deasupra ) ci corupti ca Adrian Nastase care in perioade de criza isi trimite copiii sa invete la universitati de renume pe bani suspecti ( mosteniri fictive si tot felul de imobiliare)
Din pacate salariatii si pensionarii nu au prea mult de ales. Ei nu pot sa fure fiscul sau sa se capatuiasca in vreun fel. Pot doar sa se aplece umili sau maximum sa iasa cu niste pancarte in strada si sa injure un pic.
Capitalismul tatcherist la care se tinde inseamna clar ca saracii vor fi mai saraci si bogatii mai bogati. Iar socialistii in Romania sint atit de corupti ca nici daca vin la putere nu va ajuta nimanui. Ei vor da mereu vina pe Basescu ca le-a lasat o economie falimentara, etc..etc…si vor fura ca in codru ca de, ei se pricep la fel de bine.
Atit de trist, nici nu cred ca va dati seama cit…
Domnule Pohic, mă dezamăgește ecoul dumneavoastră, în primul rând deoarece provincializează dezbatrea, mai ales prin obsesia pe care păreți să o aveți cu personaje ca Adrian Năstase. Vă reamintesc că aici dezbatem chestiuni de principiu, doar 60% dintre cititorii noștri provenind din România. În plus, cred că cei din România, țară care își propune să urmeze experiența Occidentului, ar trebui să afle despre aceste grave probleme cu care se confruntă Occidentul.
Sigur că oameni ca George nu au făcut risipa de care vorbim, dar ei suportă consecințele și nu numai ale risipei. Nu uitați că doar în ultimii 20 de ani, în țările dezvoltate speranța medie de viață a sporit în medie cu 5 ani, iar îngrijirea sănătății este din ce în ce mai costisitoare.
Mă dezamăgește și clișeul cu iz de învățământ politico-ideologic „Capitalismul tatcherist la care se tinde inseamna clar ca saracii vor fi mai saraci si bogatii mai bogati.” În primul rând pentru că nu e foarte clar ce este acela „capitalism thatcherist”, în al doilea rând pentru că a devenit o modă să caricaturizezi fără să înțelegi reformele de piață introduse de Margaret Thatcher și Romald Reagan în anii ’80 și în al treilea rând rezultatele așa zisei a treia căi promovate de oameni ca Bill Clinton sau Tony Blair nu au avut ca rezultat reducerea diferenței dintre săraci ș bogați.
Dacă luăm exemplul din Marea Britanie, la ce a folosit îndatorarea colosală din ultimii 13 ani când toate statisticile arată că diferențele dintre cei mai bogați și cei mai săraci din societate s-au amplificat?
Așa că vă propun să abandonați retorica facilă care se poate întâlni pe orice forum de limbă română și haideți s aducem valoare adăugată acestei dezbateri fundamentale pentru zilele noastre.
Sigur ca analiza propusa de D-stra,D-le Clej,este obiectiva si in mare parte are un
caracter generalizator.Totusi,nu putem trece cu vedrea diferentele de rezolvare ale
diferitelor state europene si,mai ales,modalitatile concrete adoptate de guvernele
tarilor europene pentru a iesi din criza,prin „austeritatea(care)TREBUIE sa schimbe mentalitatea”.De aici trebuie insa sa trecem de la general la particular.Pentru ca
Romania a avut si are inca evolutii si involutii diferite de ale majoritatii state-lor europene,care au o stransa legatura cu politica,cu trecerea de la socialism la capitalism(daca capitalism se numeste ceea ce se intampla astazi in Romania??),tara
in care,dupa 20 de ani de la mult clamata revolutie,relatiile interumane sunt de a-celasi tip ca si inainte,in care proprietatea este inca o disputa acerba intre stat
si adevaratii proprietari,iar munca este la fel ca si inainte,prost platita.Criza din Romania are,in consecinta,si alte resorturi,mai ample si,implicit,mai sofistica-te,cu mari diferente fata de majoritatea tarilor europene,intrand foarte putin intr-o sfera generalizatoare a cautarilor comune de iesire,necesitand o aplicare specifi-ca asupra rezolvarii crizei romanesti,care este o criza politica,sociala,economica si umana.Stiindu-va un fin analist,as indrazni sa va solicit o analiza specifica a
crizei romane.
Domnule Tomus,
Analize dintre cele pe care le sugerati dumneavoastra se gasesc din belsug in presa din Romania.
Cun revista ACUM functioneaZa pe principiul valorii adaugate adaugate, nu are rost sa fac eu o analiza pe care altii au facut-o inaintea mea de nu stiu cate ori, iar n-as putea decat sa repet niste platitudini pe care le intalniti Zilnic.
Zau, domnule Tomus, nu v-ati plictisit de mediocritatea si provincialismul dezbaterii de idei din Romania? Iar despre nerezolvarea problemei prioprietatii in Romania am mai scris in aceasta revista.
Eu cred ca utilitatea mea ca autor e faptul ca scriu de la Londra, unde se petrec (in sens larg vorbind) mult mai multe si mai importante lucruri decat in Romania, iar dezbaterile de idei care pleaca de aici sunt mult mai relevante decat jalnicele boscorodeli ale elitei romanesti.
Draga Domnule Clej,
Eu nu am obsesie cu Nastase ci cu hotii neprinsi care traiesc bine pe seama prostimii. Valoarea dezbaterii fundamentale devine demagogie jurnalistica cind se incearca a se intelege masurile luate de guverne corupte din Romania, vorbeam numai despre Romania din cauza ca e neinteresanta comparatia cu alte tari. In Romania se fura intr-un mod cu totul si cu totul special, golaneste as putea spune.
Reformele? Luat de la gura saracilor fara mila ca sa sa salveze tara. Ca de, daca nu „risipesti” se sterge deficitul bugetar. Trebuie strinsa cureaua altfel o sa ne prabusim toti. Daca vreti sa ne dovediti ca traiti in Anglia cu succes va rog sa prezentati aici binefacerile reformelor si la ce au dus ele, nu doar vorbe goale (ca ale mele). Hai sa va vedem, date. Cu ce au contribuit ele la ridicarea nivelului de trai al englezilor. Si mai lasati dezamagirile, daca nu duc la frustrare duc in extrema opusa si o sa va treziti singur.
Impresia mea din articolul dumneavoastra e ca legitimati niste masurile de austeritate din in Romania dind la infinit exemple din alte tari care au facut la fel. Romani, nu sinteti singurii cu austeritatea in git. Lasati-ma sa-mi spun si eu parerea fara sa o caracterizati ca non-valoare. Read my fingers: Cit timp se fura tot ce e la indemina nimic nu va merge in Romania. Cit timp alde Nastase sint liberi si nu dupa gratii nimic nu va merge in Romania. Se va trai permanent pe datorie datorita hotiei cronice. Personal, cred sincer ca celelalte tari au mare interes ca Romania sa fie corupta dar e doar parerea mea. Romania nu are viitor din cauza ca se varsa prea multe vorbrbe si prea putine fapte. Romania trebuie criticata la singe pentru coruptie nu aparata. Poate se trezeste in ceasul al 12-lea.
Austeritatea trebuie sa schimbe coruptia cu forta. Mentalitatea de spaga a romanilor nu se va schimba, din contra. Cu cit vor fi mai saraci cu atit vor fura mai mult. Romania se intoarce incet incet la Epoca de Aur.
Domnule Pohic,
Daca dumneavoastra nu ati aflat nici dupa mai bine de 20 de ani ce impact au avut reformele introduse de Margaret Thatcher nu doar asupra Marii Britanii, cunoscuta in anii’70 ca „omul bolnav al Europei”, ci si contributia lor la daramarea sistemului comunist in ansamblul lor, atunci nu pot fi decat mirat de o asemenea ignoranta.
Nu cred ca chestiunea coruptiei si eradicarea ei trebuie sa fie o scuza a iresponsabilitatii economice. Domnule Pohic, exista niste legi ale gravitatii economice; de bun simt de fapt, care spun ca pe termen lung nu poti, ca societate, sa cheltuiesti mai mult decat incasezi.
Cu totii traim mai mult, suntem ma sanatosi, avem vacante mai lungi, stam mai mult timp pe bancile scolilor, dar muncim mai putin, vrem salarii mai mari, impozite mai putine, pensionare cat mai devreme si pensii cat mai mari, precum si beneficii sociale cat mai ridicate.
As fi curios ca vine vorba de Romania, tara in care nu se petrece nimic relevant dar care va obsedeaza, ce ati spus acum doi ani cand guvernul, sustinut de intreaga clasa politica care se calca pe picioare sa-si asume meritele masurii, a majorat pensile in medie cu 50 la suta, desi masura era clar nesustenabila din punct de vedere economic? Dar de toate majorarile de salarii din sectorul public, practica aberanta a platii celui de-al 13-lea salariu si plata altor alocatii si prestatii sociale fara acoperire?
Iar despre promovarea de catre dumneavoastra a teoriei conspiratiei cu interesul altor tari (care?) ca Romania sa fie corupta, scuzati-ma dar e jenanta. Imi aduce aminte de nivelul discutiilor de altadata de la coltul microbistilor din Parcul Cismigiu.
Haideti sa nu transformam revista ACUM intr-un forum romanesc ordinar. Sunt deja mii de astfel de forumuri.
Nu cred ca e de ajuns, sunt necesare politici legate şi de excedentul de populaţie.
Populaţia nu este doar îmbătrînită, este şi in exces raportată la locurile de munca existente şi cele posibile a fi create.
doar dacă produc să vîndă la extratereştri ar fi rezonabile politicile de creştere, deocamdată, real, nu e ce face nici cu cei existenţi, se cere din ce in ce mai putină mană de lucru.
Pensionarii sunt o povara si pentru ca sunt multi, dar sunt multi din cauza ca ei provin din timpurile cînd se cerea mana de lucru multă, acum marile companii merg pe tehnologizări, putini ce produc mult, nu se mai cere atît de mult mana de lucru, o accentuare a creşterii populaţiei nu va face decît să perpetueze, să agraveze situaţia.
Daca tot exista povara, ea trebuie dusa, dar pentru a se termina şi nu agrava viitorul, trebuie gestionata bine politica populaţiei
Comentariul lui Catalin e o mostra de umor involuntar (sper ca nu este cinism).
Pe langa faptul ca vorbeste de pensionari ca despre un fel de balast, adauga si ceva despre gestionarea populatiei care chipurile ar fi in surplus.
Acest Catalin nu pare sa fie constient ca in Romania sporul natural de populatie e negativ (adica anual se nasc mai putini decat mor) si ca in combinatie cu emigrarea acest lucru a dus la scaderea cu doua milioane de persoane a populatiei Romaniei in 20 de ani.
Daca tendinta actuala se mentine, populatia Romaniei va scadea in 2050la vreo 15 milioane si va fi extrem de imbatranita, cu toate consecintele care deriva de aici.
Eu nu stiu la ce politici se refera Catalin dar sper ca nu se gandeste la politici de tipul celor practicate de China pentru limitarea numarului de nasteri.
De asemenea, este evident ca a ramas cu o deformatie din educatia marxista, pentru ca gandeste in termenii „proiductiei materiale” nerealizand ca sectorul manufacturier a ramas in mai toata Europa unul rezidual, majoritatea economiei si implicit a locurilor de munca reprezentandu-l sectorul serviciilor.
Sunt foarte conştient ca sporul natural de populaţie e negativ.
Demonstrează doar o lipsa a sporului de populaţie (lipsa care nu poate suplini pensiile pensionarilor existenţi, dar nu şi locurile munca existente, nu numărul persoanelor contează la producţie)
Cata populaţie mai munceşte din cea existenta? (care şi asa e in scădere, pe varianta dvs, ar fi trebuit să fim pe cerere de personal dacă am fi avut o problema ca suntem putini)
cu personalul nu avem nici o problema, locurile de munca sunt, şi vor fi in continuare lipsa.
ar fi foarte bine dacă măcar cei existenţi s-ar putea ei întreţine (nu discutam de traiul decent pe care tot mai putini îl vor atinge)
PS: m-am referit la politicile legate populaţie şi natalitate la faptul de a nu se da facilitaţi pentru creşterea populaţiei, nu cred nici pe departe ca trebuie asa ceva.
Populaţia trebuie lăsată să se descurce singura, cine poate, cînd se dau facilitaţi de genul se profita de ele, dacă nu exista necesitate greul va cădea tot pe putinii ce muncesc, prin taxe care vor suplini greu ceva ce poate nici nu trebuie, facilitatea va avea repercursiuni negative dacă nu exisa locuri de munca
Comentariile lui Cătălin mă duc cu gândul la Jupân Dumitrache Titircă… Uite de asta Caragiale e mult mai actual decât Eminescu, eternul românesc, în care ridicolul nu ucide, ci este un mod de viață.
Catalin face greseste in chiar premiza ca „bogatia” e limitata, ca locurile de munca existente sint cite sint si mai mult nu poate exista… si ca totul trebuie impartit intre noi si ei. Cu cit mai multi cu atit „se imparte” mai putin la fiecare.
Din fericire prosperitatea e la fel de nelimitata ca si prostia.
Din pacate pentru ei, pensionarii de azi, au facut odata un contract pe termen lung pe care l-au crezut cinstit cu statul. Ei au cumparat luna de luna „actiuni” la un stat falimentar si n-au avut grija ca statul sa respecte acest contract, votul lor din ultimii 20 de ani s-a bazat pe alte considerente (interese de moment).
Exact ca in comunism cind fiecare are partea lui de vina si acum fiecare este partas la acest faliment.
Dar ca „nu se poate mai mult” e doar un fel de fatalitate mioritica si nu un mod de viata modern. Poate o sa se ajunga si acolo cu alti pensionari…
Ro:, nu m-am referit la bogăţie (care bogăţie?) ci la resursele unei tari raportate la populaţie (resurse ce includ şi locurile de munca sau posibilele locuri de munca)
Cui ii trebuie politici de natalitate ?
Pentru ce ? ce pot suplini ? şomerii şi întreţinuţii ?
Si apropo, calcului sporului natural nu se face doar in funcţie de natalitate şi mortalitate ci şi imigranţii si emigranţi. Daca dl Clej ii surîde ideea cum de nu-i mai surîde ideea de a ne da facilitatea de a trimite in Anglia muncitori care nu au de munca ?
Sunt cîţi vreţi, o fi din cauza sporului ?
Domnule Cătălin, dumneavoastră aveți mari probleme de exprimare și de înțelegere a limbii române. De pildă, a propos, habar n-aveți că spor natural reprezintă diferența dintre nașteri și decese, că de aia îi zice natural. Imigrația nu e un fenomen natural. De aceea vă recomand să încetați să mai scrieți atâtea gogomănii despre politici de natalitate, când dumneavoastră aveți un nivel de elev de clasa a șaptea, în cel mai bun caz. Revista ACUM are o politică de combatere dură a sportului național românesc, pe care îl practicați și dumneavoastră, vorbitul după ureche.
Nu cred ca e cazul nici să faceţi aluzii ca ar fi cineva prost.
Peste nici 10 ani voi ieşi şi eu la pensie(dacă mai apuc ziua), cu absolut toţi anii munciţi, (ba şi mult peste „norma”) printre care sunt şi ani de munca grupa 1.
Dar nu ma aştept la miracole, nici să-mi dea cineva ceva.
Tot ce as fi vrut ar fi fost dreptul la pensia privata, începuse acum cîţiva ani si s-a stopat, n-as fi avut nevoie de nimic de la stat, l-as fi scutit cu mare placere de grija sa nemaipomenita, să nu-şi mai facă sărmanul atîtea griji.
De ce n-au făcut-o real ? numai de forma, pe hîrtie ?
Cine e de vina din moment ce statul nu mai virează bani la pensii private ? eu ca viitor pensionar?
Înţeleg ca e convenabil pentru actualii pensionari
Dar de ce nu se stopează ? doar ei şi atît, să se termine cu pensia de stat si statul in general, o continuare in stilul actual va perpetua aceeaşi stare de lucruri şi pe viitor, statul să-mi dea statul să-mi facă.
Cînd va tăia statul cordonul ? de ce prefera stilul comunist ?
Aceleaşi lucruri sunt valabile şi la natalitate, n-am nevoie să-mi facă statul favoruri, n-am nici o intenţie să le facă altora favoruri extra mărinimoase pentru natalitatea necesara (dar inexistenta) din banii mei. Cine poate, să-şi facă, copii se vor face mult înainte dar e altceva cînd sunt supra facilitaţi pentru absolut nimic
Mai bine puneţi-va întrebarea ce vor face ei, de făcut nu e greu, de întreţinut însă e alt ceva, sunt pline casele de copii şi orfelinatele, curînd nici familiile nevoiaşe nu vor mai putea să-şi întreţină copii, şi vor apela iar la renumitele „ajutoare”
Care e scopul ?
Dl Clej oi fi eu prost dar soţia e expert statistician, a lucrat la biroul naţional de statistica, deci o cred pe cuvant
Imigraţie şi emigraţia fac parte din calculul sporului natural,
Daca populaţia proprie emigrează ce fel de spor poate exista in tara ?
Exista doua metode de calcul a sporului natural
Diferența dintre naşteri şi decese
Diferenţa dintre efectivele unei populaţii calculata in doua momente consecutive
Numărul calculat al populaţiei este numărul acesteia determinat pentru o dată sau pentru o perioadă oarecare, pentru care nu există informaţii, prin diferite metode de calcul, simple metode de extrapolare a numărului total al populaţiei.
P0 şi P1 – numărul populaţiei la două date diferite
N(0,1) – numărul născuţilor vii în intervalul 0,1
M(0,1) – numărul decedaţilor în intervalul 0,1
I(0,1) – numărul imigranţilor (intraţilor) în populaţia respectivă în intervalul 0,1
E(0,1) – numărul emigranţilor (plecaţilor) din populaţia respectivă în intervalul 0,1 Δn – sporul (excedentul) natural, determinat ca diferenţă N(0,1) – M(0,1)
Δm – sporul (excedentul) migratoriu, determinat ca diferenţă I(0,1) – E(0,1). În cazul acesta, pentru o populaţie de tip închis (fără să fie afectată de migraţie), există egalitatea : P1 = P0 + (N(0,1) – M(0,1)) = P0 + Δn Pentru o populaţie de tip deschis (cu luarea în calcul a migraţiei), egalitatea se prezintă astfel : P1 = P0 + (N(0,1) – M(0,1)) + (I(0,1) – E(0,1)) = P0 + Δn + Δm
Aberaţia poveştilor necesitaţii sporului de populaţie o spune pana si concetăţean de-al dvs.
„Creşterea rapida si continua a populaţiei in multe din cel mai puţin dezvoltate state poate conduce la foamete, analfabetism şi conflict”
Prof. David Malcolm Potts (Cambridge, UK)
„resursele unei tari raportate la populaţie (resurse ce includ şi locurile de munca sau posibilele locuri de munca)”? sint limitate? Probabil de-aia e Japonia avansata ca n-a auzit de aceasta regula inventata.
Numarul de locuri de munca e limitat numai de educatia oamenilor care asteapta „sa li se dea” locuri de munca in loc sa-si faca singuri sau sint impiedicati de cei alesi chiar de ei sa creeze aceste locuri de munca.
Japonia are o populatie de 6 ori mai mare ca Romania si suprafata doare de 1,6 ori mai mare. Pe aceasta suprafata produce anual 5 de trilioane USD iar Romania 250 miliarde, de 20 de ori mai putin. De orice e limitata Romania numai de resursele raportate la populatie nu.
Doar in primul caz de spor al populaţiei intra doar sporul „natural”, dar nu reprezinta sporul „real” al populaţiei, e doar statistica fără mare relevanta, pentru calcule reale trebuie compensat cu emigranţii şi imigranţii (ceea ce se şi face chiar şi acolo pentru a calcula sporul real)
In al doilea caz lucrurile sunt mult mai simple şi mai relevante, sporul populaţiei se calculează in raport cu toate aspectele pe perioade de timp diferite, populaţia existenta in anul x si populaţia existenta in anul y, diferenţa reprezinta sporul, e cea mai reala statistica referitoare la spor.
Dupa dvs ieşea asa, dacă romanii fac copii şi pleacă avem spor de populaţie (pentru ca s-au făcut, dar unde sunt, mai exista? e fals)
Exact ca şi nevoia mare de populaţie, este, dar nu se vede, de ce nu calculaţi atunci toată populaţia plecata (de atît bine sau cum spunea Ro „bogăţie” şi ca nu sunt probleme) să constataţi ca nu stam prost dacă va plac statisticile demografice pe hîrtie
Dar de ce au plecat ?
Si de ce nu revin in tara dacă avem nevoie de spor ?
…din aceleaşi motive vor pleca şi următoarele generaţii, cu atît mai mult vor pleca dacă vor fi multi, e un singur motiv, aici n-au unde, altfel nu pleca „sporul”, şi nu se vor întoarce.
Domnule Cătălin, când veți înțelege ca lumea limba română și nu veți mai debita gogomănii în serie, atunci poate am să vă iau în serios.
Ro, noi suntem Japonia? de ce faceţi comparaţii cînd ele nu exista ?
De ce nu faceţi comparaţia cu tarile africane subdezvoltate unde se pune problema supravieţuirii? ar fi comparaţii mult mai reale, începînd de la PIB şi venit pe cap de locuitor, unde chiar şi tarile respective ne depăşesc.
La noi s-a ajuns in situaţia ca nu se poate supravieţui cu ce cîştigi.
exact din acest motiv Malcolm Potts are perfecta dreptate, efectele se întrevăd deja, oamenii pleacă, copiii nu mai termina o educaţie minima, care termina nu au unde şi nu au cum trai, şi iarăşi pleacă
Asta e povestea noastră
Nu mi-aţi răspuns încă la întrebare.
Care e scopul susţinerii politicilor demografice de natalitate in condiţiile existente?
Dvs (ca si ceilalţi romani plecaţi) de ce nu va întoarceţi in România să creşteţi demografia si economia ?
Pentru ca se poate trai ?
Domnule Cătălin, ați mai introdus o gogomănie: că există țări subdezvoltate în Africa cu PIB/locuitor mai mare decât al României. După aceea, dumneavoastră nu păreți să realizați că nu doar România este în situația în care o parte o forței de muncă emigrează, asta s-a întâmplat în toate statele foste comuniste. În plus, vă reamintesc că trebuie să mai învățați limba română, se pot crește copii, porci, rațe sau aligatori, nu și demografia și economia.
Din pacate sint tari in Africa cu PIB/locuitor mai mare ca tara noastra (Libia) dar parca nu asta era discutia ci ca am fi cumva limitati si nu ne dezvoltam pentru ca am ajuns la vreun maxim natural… ca nu pot fi mai multe locuri de munca decit sint… E doar retorica fara suport in date si fapte, nu exista aceaste limite. Singura limita e lipsa de educatie a romanilor, fie ei la putere sau alegatori.
40% din bucuresteni nu pot sa ia BAC-ul, probabil limita (de jos) de la care poti fi considerat alfabetizat dar probabil au toti nota maxima la „Religie ortodoxa”…
Daca vrei sa cauti vinovati cauta-i unde trebuie si luptate pentru mai bine, nu da vina pe cei care-ti arata parul. Cei care au plecat sint inca o dovada ca daca nu sint in jurul tau oameni prapastiosi care vor sa-ti dea in cap ca nu cumva sa pari mai „destept” poti sa faci ceva. „Prosti da’ multi” nu e vina lor.
In plus discutia despre „politici demografice” poate duce la lucruri la care nici nu vreau sa ma gindesc. Daca ne intrebi de ce se da concediu de maternitate de 2 ani in Romania intreaba-i pe cei pe care-i votezi, noi n-avem nici un amestec. In SUA ai dreptul la exact 0 zile de concediu de maternitate platit si oamenii tot fac copii, in Slovacia, Austria, Cehia ai 3 ani. Dar banuiesc ca nu stiai asta, nu ca ar trebui sa ne comparam.
Everyone can’t be middle class. For there to be a middle, there must, by definition, be a large base of poor. Throughout history poverty was the norm. It continues to be.
The state does not owe anything to people who don’t/can’t work. You want to eat, grow some vegetables. You can’t afford rent, move in with family and friends. Living alone is a luxury old people can’t afford. Retirement is not a „right,” it is something you work and save for and maybe you can never stop working as long as you are able.