caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Medalion



 

In memoriam Alexandru Sever

de (16-5-2010)
Alexandru Sever (21 ianuarie 1921 - 13 mai 2010)Alexandru Sever (21 ianuarie 1921 – 13 mai 2010)

Cu câteva zile în urm? s-a stins din via??, la Beer Sheva (Israel), unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani. Romanele, piesele de teatru ?i eseurile sale, v?dind ingeniozitate, în?elepciune, profunzime ?i st?pânirea unei limbi nuan?ate ?i savuroase, sunt rodul muncii unui truditor cu condeiul tenace ?i perfec?ionist, care îmbin?, cu migala ?i îndemânarea unui orologier, întâmpl?rile ?i personajele pl?smuite de o minte inventiv?.

Alexandru Sever (pe numele s?u real Solomon Zilberman) s-a n?scut în 21 ianuarie 1921, la Moine?ti, într-o familie evreiasc?. N-a fost scutit de persecu?iile din timpul r?zboiului, când a muncit patru ani într-un deta?ament de munc? de la Bac?u. În 1948 a absolvit Facultatea de Filozofie ?i Litere de la Universitatea din Bucure?ti, iar în 1955 a debutat cu tragedia Boieri ?i ??rani. Dup? câ?iva ani petrecu?i în redac?ia Editurii pentru Literatur?, a fost concediat pe motivul c? propusese pentru tip?rire o carte scris? de un preot. Apoi s-a dedicat exclusiv scrisului.

Dup? aproape un deceniu de trud? neobosit? ?i trai la limita s?r?ciei, i s-au publicat câteva volume de proz? ?i teatru :Cezar Dragoman, Cercul, Regele, Spionul ?i Actorul, Uciderea pruncilor, îns? consacrarea avea s? vin? abia în 1977, cu romanul Impostorul, când i s-a conferit Premiul Uniunii Scriitorilor. În anii 1980 avea s? se impun? ?i în dramaturgie cu piesele Desc?p??ânarea, Don Juan Apocalipticul ?i Noaptea e parohia mea, care i-au adus alte dou? premii importante: Premiul pentru dramaturgie al Asocia?iei Scriitorilor din Bucure?ti (1983) ?i Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România (1986).

ÃŽn 1990 a p?r?sit România, din motive familiale, stabilindu-se în Israel, unde a continuat s? scrie în limba român?. ÃŽntre anii 1993 – 2006 au v?zut lumina tiparului romanele Cartea Mor?ilor, Insomniacii ?i Cronica unui sfâr?it amânat, precum ?i c?r?ile de eseuri: Inventarul obsesiilor circulare ?i Umbre pe Zidul Plângerii. ÃŽn aceea?i perioad? a fost distins cu Premiul Agen?iei Evreie?ti (1991), Premiul Asocia?iei Scriitorilor Israelieni de Limb? Român? (1993), Premiul Funda?iei „Sara ?i Haim Janculovici” (1995), Premiul „N.Palty” (1996), Premiul „Sebastian Costin” (1999), Premiul Interna?ional „Felix Aderca” acordat de Uniunea Scriitorilor din România, la Tel Aviv (2003).

Toat? via?a a fost un om discret, iubitor de familie ?i dedicat muncii sale, încrez?tor în destinul scrisului s?u. Din p?cate nu a apucat s?-?i vad? tradus? niciuna din c?r?i, de?i dorea nespus de mult s? le vad? intrate în circuitul interna?ional, unde cu siguran?? s-ar fi bucurat de succes.

În prim?vara anului 2004 Teatrul Na?ional din Cluj a jucat în premier? absolut? piesa Îngerul slut, de Alexandru Sever. Atunci am avut prilejul s?-l cunosc personal ?i s?-l înso?esc în Moldova, în Moine?tiul copil?riei ?i în Bac?ul anilor tinere?ii. Blânde?ea ?i discre?ia sa des?vâr?it?, erudi?ia, în?elepciunea ?i verticalitatea, vorbele spuse într-o limb? molcom?, cu inflexiuni moldovene?ti ?i lumina ?ugubea?? din privirile sale, atunci când r?spundea la întreb?ri, m-au cucerit ?i mi-au r?mas întip?rite în memorie. Periplul nostru pe plaiurile moldovene?ti s-a soldat cu dou? episoade dintr-un film portret pe care pl?nuiam s?-l continu?m. N-a fost s? fie.

La data întâlnirii noastre Alexandru Sever mi-a dest?inuit c? lucra la un roman amplu pe care se str?duia s?-l încheie „în timpul care-Cronica unui sfâr?it amânat? Tot atunci mi-a spus c? ?i-ar fi dorit ca m?car câteva din scrierile sale s? fie traduse într-o limb? de circula?ie, pentru a le deschide calea consacr?rii interna?ionale, pe care o meritau cu prisosin??. Primise promisiuni, dar ele nu s-au concretizat în timpul vie?ii sale. Poate de-acum înainte vreo editur? se va încumeta s? traduc? Impostorul, Cartea Mor?ilor sau Insomniacii, romanele lui Alexandru Sever care îmbin? suspansul cu filosofia sau piesele de teatru Îngerul slut ?i Don Juan Apocalipticul, care ar face fa?? cu brio pe scenele lumii. Nu e o întreprindere u?oar?, dar opera lui Alexandru Sever merit? s? fie cunoscut? ?i apreciat? de cât mai mul?i cititori.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Lucian-Zeev Herscovici: (16-5-2010 la 00:00)

    Andrea, felicitari pentru articol. De asemenea, un cuvant pios in amintirea lui Alexandru Sever. Sa-i fie amintirea binecuvantata.
    Vreau sa povestesc un lucru care mi se pare interesant. O povestire de Alexandru Sever, intitulata „Shadchenul din Bacau”, publicata de el in volumul „Memoria durerii”, a fost tradusa de subsemnatul in limba ebraica si publicata in aceasta limba in volumul „Qehilath Bacau, historyah yehudyth mefuereth” (=Comunitatea din Bacau, istorie evreiasca demna de lauda) redactat de Iosif Voledi-Vardi si publicat la Tel Aviv in anul 1990 in memoria lui Meir Eibschitz, fost lider al comunitatii evreiesti din Bacau, cu ajutorul fiului sau, profesorul universitar Izu Eibschitz. Traducerea este nesemnata. Ea a aparut in cadrul capitolului „Bacaul evreiesc in literatura” alaturi de alte scrieri literare despre evreii din Bacau, precum povestirea „Sfatul” de Shmuel Yosef Agnon (originala in ebraica), un fragment din romanul „Croitorul din Back) de Marius Mircu, o poezie de Debora Landman si o poezie de Itzhak Bareket. Subiectul povestirii este despre un „Shadchen” (in limba idis: petitor), care…incurca lista tinerilor logodnici viitori, oferind unei tinere lista din urma cu 10 ani. Astfel, se poate afirma ca Alexandru Sever este unul dintre scriitorii care au salvat evreimea bacaoana de la uitare. Apropo, tema este asemenatoare cu cea tratata de Shalom Alechem intr-un capitol al cartii „Romanul unui om de afaceri”. Diferenta este ca Menachem Mendel al lui Shalom Alechem greseste prin confuzie propunand o fata in locul unui baiat, iar petitorul lui Alexandru Sever greseste tot prin confuzie, dar prezentand o lista invechita. Umor evreiesc, probabil o inflenta a literaturii idis asupra lui Alexandru Sever, in afara – probabil – de o amintire din copilaria si adolescenta lui bacaoana. Apropo, povestirea a fost republicata in prealabil in originalul romanesc, tot de Iosif Voledi-Vardi, in volumul „Orasul de pe Bistrita: Bacau”, la Tel Aviv, in 1988. Mai tarziu, cu ocazia unei vizite a lui Alexandru Sever la Cercul Cultural din Ierusalim (condus de Dr. Leon Volovici si Costel Safirman), i-am aratat traducerea ebraica a povestirii, pe care inca nu o vazuse. Alexandru Sever s-a bucurat mult si mi-a multumit pentru traducerea povestirii.
    Mentionez aceasta intamplare atat pentru a face o completare modesta la biobibliografia regretatului Alexandru Sever, cat si pentru a pune intrebarea daca nu exista, poate, si alte traduceri ale unor povestiri sau fragmente din scrierile lui in limbi diferite…
    In incheiere, din nou un cuvant pios in amintirea lui Alexandru Sever.
    Lucian-Zeev Herscovici

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
3.226.241.176