caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Dincolo de trancaneala



 

Revizionism, neo-nazism și negaționism: cazul Ernst Zundel

de (7-3-2010)

Recent a avut loc o intamplare care ne-a facut sa ne punem din nou cateva intrebari: eliberarea activistului politic si publicistului neo-nazist, revizionist istoric si negationist al Holocaustului Ernst Zundel din inchisoare, la Mannheim, in Germania, la 1 martie. Zundel fusese condamnat la inchisoare pentru negarea Holocaustului si activitate neo-nazista, interzise in Germania.

Condamnarea lui la inchisoare activa avusese loc la 15 februarie 2007, pe baza a 14 capete de acuzare. La eliberarea lui, el a fost salutat de un grup mic de sustinatori, circa 20 de persoane. Totusi Zundel, in varsta de 70 de ani, s-a abtinut de la declaratii publice. Singurul lucru afirmat de el este dorinta de a se reintoarce in Canada. Dar guvernul canadian i-a refuzat viza de intrare. Ministrul canadian al securitatii interne, Vic Toews, a justificat acest refuz, reluand decizia Curtii Supreme a Canadei, din anul 2005, cand Zundel a fost expulzat din Canada in Germania: el reprezinta un pericol pentru securitatea Canadei.

Cine este Ernst Zundel? Ce activitate a desfasurat? Din ce cauza este atat de periculos pentru securitatea Canadei? Acestea sunt primele intrebari pe care si le pune cineva care nu cunoaste cazul sau in mod amanuntit.

Ernst Zundel (Zuendel) s-a nascut la 24 aprilie 1939 in orasul Bad Wildbad din Germania. Prima copilarie si-a petrecut-o in perioada nazista. Probabil ca amintirile acestei perioade i-au marcat gandirea. In anul 1958 el a emigrat in Canada – dupa afirmatiile sale, pentru a nu presta serviciul militar in Republica Federala Germania. Zundel a afirmat ca este crestin si pacifist. In Canada, la Montreal, a lucrat ca artist grafic si fotograf, s-a casatorit cu o canadiana francofona (in anul 1960), si tinerei perechi li s-au nascut doi fii. Perechea a divortat in anul 1977. De asemenea, Zundel a fost activ in domeniul luptei imigrantilor pentru drepturi egale si integrare in societatea canadiana. In anul 1966 el a cerut cetatenia canadiana, dar cererea lui a fost respinsa fara un motiv justificat. El a continuat sa locuiasca in Canada, in calitate de refugiat devenit rezident. In anii 60 si-a inceput si activitatea publicistica, dar nimic nu vestea orientarea lui ulterioara. Insa, in aceasta perioada a cazut sub influenta unui activist fascist canadian, Adrien Arcand.

Cultul lui Hitler

In anii 70, Zundel incepe sa se remarce ca propagandist neo-nazist si negationist al Holocaustului. Treptat, el a devenit o figura importanta, apoi figura centrala in acest domeniu in Canada. Activitatea lui s-a desfasurat in domeniul editorial, publicistic si organizatoric. Zundel a intemeiat casa de editura Samisdat Publishers Ltd., in care au vazut lumina tiparului carti propagatoare ale intunericului, unele scrise de el, (precum „The Hitler we loved and why”) altele de catre autori neo-nazisti si negationisti cunoscuti, printre care Austin App („The six million swindle”), Arthur Butz (The hoax of the 20th century”)”, Richard Harwood („Auschwitz, Dachau, Buchenwald: the greatest fraud in history” si „Did six million really die?”) . Zundel a publicat articole pe tema revizionismului istoric si a negarii Holocaustului in revista-magazin „Liberty Bell”, publicata de alt neo-nazist, George Dietz, in Statele Unite ale Americii. In mod paralel, Zundel a dezvoltat o teorie conform careia „farfuriile zburatoare” ar fi o arma secreta germana, iar baza pentru lansarea ei ar fi undeva in Antarctida, propunand chiar o expeditie pe acest continent pentru cautarea bazei respective. Publicistica lui Ernst Zundel din anii 70 si din prima jumatate a anilor 80 reuneste ideologia neo-nazista cu teza suprematiei omului alb, ataca evreii si sionismul, neaga Holocaustul, cultiva teoria conspiratiei si acuza presa occidentala si guvernele occidentale pentru distrugerea Germaniei si a poporului german. In mod paralel, in aceeasi perioada el a intemeiat organizatii politice al caror scop era negarea Holocaustului si propaganda anti-sionista, „German-Jewish Historical Commission” si „Concerned Parents of German Descent” . Scopul lui era de a influenta publicul american si canadian si de a-l atrage spre ideologia neo-nazista, revizionista si negationista. Pentru a-si procura banii necesari, el a inceput sa vanda obiecte-cadouri neo-naziste, printre care insigne, bluze cu inscriptii, casete cu inregistrari muzicale. Ulterior a primit si donatii banesti din partea adeptilor lui.

Deoarece difuzarea de materiale neo-naziste era interzisa in Republica Federala Germania, Zundel a inceput sa tipareasca pliante, brosuri si carti in limba germana in Canada si sa le expedieze in aceasta tara. In anul 1981, sursa lor a devenit cunoscuta. Autoritatile postale canadiene au anulat scutirile postale acordate editurii Samisdat.

In anul 1985, Zundel a fost deferit justitiei canadiene, sub acuzarea publicarii de stiri false, facuta cu buna stiinta. In apararea lui au venit ca martori suedezul Ditlieb Felderer, francezul Robert Faurisson, canadianul James Keegstra, cu totii istorici revizionisti neo-nazisti si negationisti. Zundel a fost condamnat la 15 luni inchisoare efectiva (la 26 februarie 1985), dar procesul l-a facut celebru. In iunie 1987 i-a fost dresat un nou proces, tot in Canada, fiind acuzat de difuzare de material negationist, accentul fiind pus pe „raportul Fred Leucther”. Acest raport, de un negationism virulent, fusese publicat de editura Samisdat. Printre cei care au depus marturie in favoarea lui Zundel era si istoricul neo-nazist, revizionist si negationist David Irving. Totusi marturiile istoricilor neo-nazisti cunoscuti nu au ajutat mult. La 13 noiembrie 1988, Zundel a fost condamnat la 9 luni inchisoare. Procesul a ajuns la Curtea de Apel. Zundel a stat o saptamana in inchisoare, dar a reusit sa creeze atmosfera ca este arestat politic si a fost eliberat pe cautiune, in februarie 1990. In cele din urma, in 1992, Curtea de Apel a Canadei a decis ca raspandirea de informatii false nu este un act contrar constitutiei. Zundel a scapat, devenind nevinovat. Cazul mi-a amintit de proverbul latin :Bene vixit quid bene latuit (A trait bine cine s-a fofilat bine). El nu mai era un oarecare publicist si editor, sau un activist politic sters, ci devenise o personalitate, respectat si omagiat de intreaga comunitate internationala neo-nazista, revizionista si negationista.

Nedorit in Canada

In anul 1994, Ernst Zundel a introdus o noua cerere de cetatenie canadiana. El nu se incadra in categoria celor respinsi de a fi incetateniti. Dar cererea de cetatenie i-a fost respinsa din motive de securitate. Lupta lui pentru primirea cetateniei canadiane a continuat, in fata tribunalelor, ajungand la Curtea Suprema. Un judecator a cerut chiar amendarea legii incetatenirii, cerand ca faptele comise de Zundel sa fie introduse in categoria celor care interzic incetatenirea. Atunci cand a inteles ca nu are nici o sansa de a primi cetatenie canadiana, Zundel a plecat din Canada in Statele Unite ale Americii, stabilindu-se la Pigeon Forge, in statul Tennessee, in anul 2001. Dar imigrarea lui in Statele Unite nu a fost in conformitate cu legile americane de imigrare, iar in luna februarie 2003 el a fost expulzat in Canada.

Zundel si-a continuat activitatea publicistica negationista si in anii 90. De data aceasta nu s-a limitat la presa si la editura Samisdat: in anul 1995 el a intemeiat un site special in Internet, dedicat propagandei negationiste. El a difuzat si texte care incitau la ura impotriva evreilor. Reactia a fost darea lui in judecata. Deoarece site-ul intemeiat de el a fost numit „Zundelsite”, procesul sau a fost numit „cazul Zundelsite”. In afara procesului, in anii 1996-1997 a inceput o polemica impotriva lui, din partea unor organizatii evreiesti si democrate din Canada si SUA, tot prin Internet.

In mod paralel, Zundel s-a casatorit cu Ingrid Rimland, organizatoarea site-ului sau, o americana de origine germana. Activitatea lor comuna – careia i s-au alaturat si alti adepti ai ideologiei negationiste si neo-naziste – a continuat. Aceasta desi Zundel era dat in judecata, iar procesul lui era in curs de judecare incepand din anul 1997. Audierea martorilor a continuat timp de 4 ani. La 18 ianuarie 2002, Tribunalul canadian in probleme ale drepturilor omului a decis ca site-ul lui Zundel incita la ura impotriva minoritatii evreiesti si este ilegal din punctul de vedere al legislatiei canadiene. Acest tribunal i-a ceut lui Zundel sa inceteze publicarea de materiale incitatoare si insultatoare cu caracter antisemit in site-ul sau. Dar decizia tribunalului nu a putut fi pusa in aplicare de autoritatile canadiene, deorece site-ul depindea de o societate americana. Zundel si sotia lui au continuat campania negationista si neo-nazista pe acelasi site, pe care il dirijau din locuinta lor particulara, din Tennessee, unde se stabilisera.

In anul 2002, Zundel a reunit site-ul sau cu alte site-uri negationiste, revizioniste si antisemite, printre care cele apartinand lui Institute for Historical Review din California si lui Vrij Historisch Onderzoek din Belgia. Teoriile proferate de el erau asupra asa-zisei puteri evreiesti mondiale, precum si atacuri impotriva luptei anti-teroriste dusa de guvernul american. Justificarea lui Zundel era libertatea de expresie. El se autodeclara „Gandhi al dreptei”. Asemenea afirmatii au fost facute de el cu ocazia noului proces care i-a fost dresat, dupa expulzarea lui din SUA in Canada. De data aceasta, justitia canadiana l-a tratat drept periculos pentru securiatatea Canadei. La 2 mai 2003, ministrul canadian pentru probleme de cetatenie si imigrare a anuntat ca accepta punctul de vedere al serviciului canadian de securitate si a decis expulzarea lui Zundel din Canada si anularea certificatului de refugiat pe care il primise. A urmat procedura complicata a punerii in aplicare a deciziei minstrului canadian. In luna februarie 2005, dupa circa doi ani de dezbateri, Curtea de justitie federala a Canadei a decis sa accepte hotararea ministrului si sa-l expulzeze pe Zundel in tara a carei cetatenie o detinea, Germania.

Bratul lung al justitiei germane

In viata lui Ernst Zundel a inceput un capitol nou. Expulzat in Germania in martie 2005, el a fost judecat de un tribunal german. Procesul a inceput la 8 noiembrie 2005. Deoarece negarea Holocaustului, glorificarea hitlerismului si sustinerea ideologiei neo-naziste sunt interzise in Germania, Zundel a fost condamnat la pedeapsa maximala pentru aceste delicte: 5 ani inchisoare activa. El a ramas in detentie pana la sfarsitul pedepsei, la 1 martie 2010.

Neo-nazistii si negationistii antisemiti l-au vazut pe Zundel ca pe un erou. In anul 2004, Institute for Historical Review din California a organizat un simpozion in onoarea lui. Organizatii neo-naziste si revizioniste, precum si activisti negationisti au organizat manifestari diferite in favoarea lui, cerand eliberarea lui, atat atunci cand era in arest in Canada, cat si in arest in Germania. Este de asteptat ca asemena manifestari sa reapara in noile conditii, cand problema sionismului, a statului Israel si a memoriei Holocaustului este repusa la ordinea zilei.

Este interesant ca edituri cu numele Samisdat au aparut in unele tari, publicand literatura negationista, neo-nazista, antisemita si anti-israeliana. O asemenea editura – nu cunosc cine este sau cine era proprietarul ei initial – a functionat si in Romania, publicand carti interesante alaturi de maculatura antisemita si neo-nazista, uneori tradusa din engleza si germana, aparuta initial in edituri de aceeasi coloratura, inclusiv in Samisdatul canadian al lui Zundel. Insa nu toate cartile negationiste au fost traduse, ci doar cele care puteau prezenta interes si influenta locala, alaturi de alte asemenea „lucrari originale” nationaliste si antisemite cu caracter local. (Atentiune, a nu se confunda cu asa-zisa editura Samizdat, respectiv cu scrierile dizidentilor sovietici in perioada brejneviana, aparute in mod ilegal; in limba rusa, „Samizdat” inseamna cel care isi editeaza cartea el singur).

Ce va urma? Nimeni nu stie. Deocamdata, Ernst Zundel este deceptionat. Vrea sa revina in Canada, insa i se refuza viza de intrare. Adeptii lui incep sa manifesteze zgomotos. El insusi este insa prudent si tacut, desi afirma ca a suferit mult, a suportat 7 ani de inchisoare in trei tari pentru exprimarea parerilor lui individuale politice. Si-a schimbat Zundel macar o parte a parerilor lui? Nu stim; cel putin nu pare sa fie asa; se pare ca, mai curand, se teme de o noua arestare si nu vrea un nou proces, o noua confruntare cu justitia. Va incerca sa devina mai diplomat, mai atent in afirmatii? Va astepta momentul oportun pentru a-si exprima parerile periculoase inca o data? Va mai beneficia de influenta publica? Sau va trebui sa ramana in Germania de astazi, patrandu-si dorul pentru Germania de ieri, dar sa taca? Sau, poate, vrea sa-si refaca sanatatea (conform propriilor lui afirmatii) si sa se retraga din viata publica, avand in vedere varsta, oboseala si sanatatea probabil subrezita dupa ani de detentie? Ce atitudine va adopta sotia lui, Ingrid Rimland? Si care va fi atitudinea neo-nazistilor in viitor, in privinta revizionismului istoric si al negationismului? Intrebari la care nu putem raspunde. Deocamdata.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.224.91.58