caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Dialog Intercultural



 

Ofensiva Rusiei in Europa de Est

de (14-2-2010)

Ambitiile Moscovei de a-si reconstitui dominatia in Europa de Est au continuat sa obsedeze elita politica din Rusia. Demnitari civili si militari ai Federatiei Ruse etaleaza din ce in ce mai strident pretentiile Rusiei de a-si reface influenta predominanta in „vecinatate”.

Evocand „fraternitatea” din perioada sovietica, Moscova a lansat o ofensiva viguroasa de a delegitima suveranitatea statelor desprinse din Uniunea Sovietica, de a-si restabili hegemonia economica, politica si de securitate in CSI si de a intimida guvernele respective prin incitarea minoritatilor ruse din tarile lor, carora le-a oferit cetatenie si pasapoarte ruse.

Pretextul invocat de Rusia in august 2008 ca s-a simtit obligata sa intervina in Georgia ca sa-si apere „cetatenii” a fost respins categoric si universal in strainatate. In afara de Rusia, nici o alata tara europeana nu a recunoscut „independenta” provinciilor georgiene ocupate de armata rusa, Osetia de Sud si Abhazia. Statele ex-sovietice din vecinatatea Rusiei precum Tarile Baltice, Ucraina si republicile din Caucaz ca si cele din Europa Est-Centrala, au fost timorate de invazia armatei ruse in Georgia si s-au intrebat daca NATO are capabilitatea si vointa de a le apara independenta in cazul unei agresiuni externe.

Deoarece Uniunea Europeana nu are prezenta militara in Europa de Est, umbrela protectoare a NATO si mai ales a SUA reprezinta cea mai importanta garantie de securitate pentru membrii NATO din Noua Europa si ofera o oarecare protectie pentru statele dintre UE si Rusia care aspira sa se integreze in structurile euro-atlantice. Elitele politice din Eurpa de Est au acceptat cu recunstinta declaratiile benevolente si vizitele personale ale liderilor occidentali si mai ales ale presedintilor Statelor Unite precum Bill Clinton in 1994 si George Bush in 2005.

In iulie 2009, vicepresedintele american Joe Biden, in vizita oficiala la Kiev si la Tbilisi, a asigurat Ucraina si respectiv Georgia ca initiativa administratiei Obama de a „reseta” relatiile cu Rusia nu va afecta detrimental tarile lor si ca America nu va permite altor state sa le dicteze in ce structuri de securitate sa se integreze. El a reiterat ca, desi Moscova se opune cu inversunare, America sprijina admiterea lor in NATO.

Cu toate acestea, intrunirea recenta dintre presedintele american Barak Obama si guvernantii de la Moscova a sugerat o diminuare ingrijoratoare a angajametului public al SUA de a proteja tarile excomuniste din Europa Est-Centrala. Unele personalitati influente de la Washington au promovat idea ca guvernul SUA isi poate avansa interesele in Iran, Afganistan si Corea de Nord prin acceptarea hegemoniei ruse in Europa de Est. Obama a sugerat ca ar putea renunta la amplasarea instalatiilor antiracheta in Polonia si Cehia in schimbul colaborarii Rusiei la prevenirea obtinerii armelor atomice de catre Iran. Ceea ce supraestimeaza capacitatea Rusiei de a influenta ambitiile nucleare ale Iranului si ar putea duce la abandonarea unui proiect de securitate in Europa Rasariteana de mare importanta pentru statele respective. Obama recunoaste ca NATO are o capacitate limitata de a-si continua extinderea spre est si ca SUA nu mai are aceiasi influenta politica in Noua Europa pe care o avea acum 10 ani. Sugestiile ca SUA ar putea renunta la protectia tarilor excomuniste din Europa Est-Centrala in schimbul unor beneficii strategice dubioase in relatiile cu Rusia, a creat un sentiment de vulnerabilitate in regiune.

Un grup distins de fosti presedinti si ministrii din Europa Est-Centrala din primele doua decenii de postcomunism, a adresat o scrisoare deschisa lui Obama in care solicita ca SUA sa nu ignore interesele est-europenilor in tratative „discrete” cu Medvedev si Putin. Semnatarii atrag atentia presedintelui american ca tarile lor percep o degradare a staturii NATO, o deteriorare a relatiilor euro-atlantice si o depreciere a promisiunilor Aliantei de a apara Noua Europa. In acelasi timp, Rusia a devenit o putere revizionista in care guvernantii isi prezinta agresiv ambitiile de a-si restabili hegemonia in regiune.

Multi analisti bine informati considera ca, desi exista domenii in care SUA si Rusia pot coopera, interesele lor nationale, fiind divergente, creaza impedimente majore in realtiile dintre cele doua puteri. Eforturile occidentalilor de a coopta Federatia Rusa ca si ofertele de aliniere cu structurile de securitate euro-atlantice au fost respinse cu desconsiderare de Moscova. Propaganda oficiala antiamericana continua neabatuta. In iulie 2009, reprezentantul permanent al Rusiei la NATO a reafirmat dezinteresul Moscovei de a coopera cu NATO si a exclus categoric posibilitatea participarii militarilor rusi la manevre si aplicatii comune cu cei din Alianta Atlantica. In aceste conditii, posibilitatea fauririi unui parteneriat real intre SUA si Federatia Rusa este iluzoriu.

Tandemul Putin-Medvedev exacerbeaza conflicte destabilizante in vecinatate incitand minoritatile etnice ruse din statele desprinse din URSS, etaland pretentii teritoriale si sprijinind enclave separatiste. Prin intimidare, santaj energetic si investitii motivate politic, Rusia ameninta sa neutralizeze Europa Est-Centrala, sa-si restabileasca privilegiile in regiune si sa dicteze optiunile de securitate ale statelor respective.

Deoarece Ucraina are in jur de 8 milioane de etnici rusi (o sesime din populatie), Moscova a amenintat Ucraina ca, daca insista sa adere la NATO, Rusia va forta partitia tarii si anexarea regiunilor cu in care etnicii rusi sunt majoritari. Recent, Putin s-a referit la Ucraina ca „Mica Rusie”, un termen nemagulitor din vremea tarismului. El a vituperat occidentalii care „incearca sa desparta Ucraina de Rusia”. Deoarece Kievul a declarat ca in 2017 nu intentioneaza sa reinnoiasca acordul cu privire la stationarea flotei ruse din Marea Neagra la Sevastopol, Crimea va deveni un focar major de confruntare intre cele doua state vecine.

In Republica Moldova, Moscova preseaza pentru acceptarea unei „rezolutii” care sa recunoasca autonomia Transnistriei si care sa permanetizeze prezenta trupelor ruse in provincia separatista. Rusii incearca sa previna restabilirea relatiilor de normalitate intre Armenia si Turcia si sa mentina tesiunea azero-armeana din regiunea Ngorno-Karabah. Ca anul trecut inainte de invazie, Moscova acuza Tbilisi ca bombardeaza Osetia de Sud. Manevre militare denumite „Kavkaz 2009” au concentrat trupe la granita cu Georgia si au simulat o noua invazie. Afectate drastic de criza economico-financiara, Letonia, Estonia si Lituania se simt deosebit de vulnerabile fata de ameninatarile Rusiei. Militarii rusi au facut exercitii militare la granitele lor simuland recucerirea si anexarea lor la Federatia Rusa. Desi cele trei Tari Baltice sunt membre NATO, ele se simt marginalizate deoarece prezenta militara a Aliantei in tarile lor este simbolica si deoarece ripostele occidentale la provocarile Moscovei din trecut au fost debile.

Este adevarat ca UE, fiind o asociatie prospera de state democrate fara intentii expansioniste, reprezinta un model atractiv „soft” pentru estul european. In schimb, Rusia, actionand agresiv si subversiv in regiune, pretinde restabilirea oficiala a limbii ruse in statele ex-sovietice, acordarea de cetatenie dubla si renuntarea est-europenilor la atasamentele fata de NATO.

Membrii NATO din flancul de est al aliantei vor sa fie siguri ca Articolul 5 al Tratatului este aplicabil prompt in orice interventie ostila din exterior. Garantia de securitate trebuie sa fie sustinuta nu numai prin declaratii dar si prin planificare detailata, prin masuri concrete de logistica si prin prezenta unei infrastucturi militare credibile a NATO in regiune.

august, 2009

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • ionic: (14-2-2010 la 00:00)

    In fosta republica unionala Letonia „perestroika” am simţit-o cu doi ani înainte de venirea lui Gorbaciov la putere. Realizam in comun o emisiune televizata de divertisment cu redacţia de tineret al TV letone. Nu-mi venea sa cred cat de liber se poate gândi si crea, fara nici o îndoctrinare ideologica. Erau deosebit de inteligenţi si ironici. Fiind in acelaşi an la un festival al programelor televizate pentru tineret „Erevan’84”, gazda, un regizor armean, in timpul vizionarii emisiunii sale făcu o remarca: „Stimaţi colegi baltici, atrageţi atenţia la acest epizod cu generalul nostru Bagramean, anume el a condus trupele sovietice, anume el v-a eliberat”. Colega din Estonia (se pare, chiar fiica secretarului trei, pe ideologie al cc al pc al Estoniei) nu întârzie sa-i mulţumească cu un nevinovat „spaaa-siii-bo”, rostit apasat si cu atâta de ironie, încât sala nu rezista si izbucni in aplauze si hohote de râs.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.225.38.2