caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Diaspora



 

Români fără cetățenie română

de (31-1-2010)

Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere.”

(Art. 5 alin.(2) din Constitutia Romaniei, republicata)

In sedinta de vineri, 29.01.2010, Guvernul Romaniei a aprobat prin Ordonanta de Urgenta un set de masuri menite sa asigure solutionarea cererilor de redobandire si acordare a cetateniei romane in termen de maxim 5 luni, astfel cum prevede Legea nr. 21/1991 a cetateniei romane. Prin aceasta ordonanta de urgenta se infiinteaza Agentia Nationala pentru Cetatenie ca organ de specialitate autonom, aflat in coordonarea Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

In cadrul vizitei oficiale in Republica Moldova, in perioada 27-28 ianuarie, Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a anuntat despre crearea acestei institutii. Declaratia vine in contextul in care problema redobandirii cetateniei romane de catre cetatenii Republicii Moldova ramane inca una destul de sensibila. Sensibila fiindca romanii din Republica Moldova incearca sa redobandeasca ceva ce au pierdut fara voia lor. Potrivit art. 10¹ din legea cetateniei romane Persoanele care au dobandit cetatenia romana prin nastere sau prin adoptie si care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau aceasta cetatenie le-a fost ridicata fara voia lor, precum si descendentii acestora pana la gradul III, la cerere, pot redobandi sau li se poate acorda cetatenia romana [..].”

Ultimele modificari in materie de cetatenie au fost aduse prin Legea nr. 354/12.11.2009. Alaturi de alte aspecte, modificarile din acest act vizeaza marirea capacitatii Comisiei pentru cetatenie si instituirea obligatiei Directiei pentru Cetatenie de a infiinta birouri teritoriale pentru acceptarea cererilor de redobandire a cetateniei romane. De asemenea, se consfinteste termenul de 5 luni pentru solutionarea dosarelor de redobandire a cetateniei romane.

Cand a fost pierduta cetatenia romana.

In urma celui de-al doilea razboi mondial, pe 10 februarie 1947, Romania a semat Tratatul de pace de la Paris cu Puterile Aliate. Prin acest tratat, Romania a recuperat Transilvania de Nord, insa a pierdut Dobrogea de Sud (Cadrilaterul) in favoarea Bulgariei, precum si Basarabia, nordul Bucovinei si Tinutul Herta in favoarea URSS. Textul tratatului nu reglementa cetatenia persoanelor aflate pe acele teritorii. Ulterior, potrivit Conventiei consulare intre Romania si URSS, privind reglementarea problemei cetateniei persoanelor cu dubla cetatenie, semnata la Bucuresti, la 4 septembrie 1957, persoanele care locuiau la acea vreme pe teritoriul unuia dintre cele doua state, puteau sa opteze pentru cetatenia oricaruia dintre cele doua state, in termen de 1 an de la intrarea in vigoare a Conventiei. Acesta a fost actul juridic ale carui efecte au privat romanii din Basarabia de cetatenia romana.

Aparent, conventia respecta rigorile dreptului international si efectele juridice ale acesteia nu ar putea fi contestate. Totusi, o analiza atenta a contextului in care a fost incheiata ar putea genera anumite dezbateri.

Vicierea consimtamantului

In legatura cu aceasta conventie consulara, putem vorbi de o dubla viciere a consimtamantului: a statului roman si a romanilor din Basarabia.

Romania a semnat aceasta conventie consulara in conditiile stationarii armatei sovietice pe teritoriul sau. Statutul de satelit al Moscovei si mentinerea in sfera de influenta a URSS pot duce spre concluzia unei alterari a consimtamantului partii romane in momentul semnarii actului. Influentarea directa a autoritatilor romane in sensul incheierii acestui act poate fi prezumata.

Conventia a fost semnata pe fundalul unor deportari masive de romani din Basarabia, urmarindu-se diluarea elementului etnic autohton. Urmand aceasta logica, invocarea faptului ca persoanele care locuiau pe teritoriul Basarabiei puteau sa opteze pentru cetatenia oricaruia dintre cele doua state este discutabila. Nu putem vorbi de manifestarea libera a consimtamantului, in sensul optiunii pentru pastrarea cetateniei romane, intr-un teritoriu in care se incerca neutralizarea elementului romanesc de catre un regim comunist dictatorial si criminal. Pe cale de consecinta, afirmatia potrivit careia neformularea unei cereri de optiune ar duce automat la dobandirea cetateniei statului pe teritoriul caruia romaníi basarabeni domiciliau (URSS) si pierderea cetateniei statului roman este lipsita de temei, avand in vedere vicierea consimtamantului acestor persoane, manifestat sub aspectul inactiunii de a opta pentru cetatenia romana.

Conventia consulara intre Romania si URSS, privind reglementarea problemei cetateniei persoanelor cu dubla cetatenie este viciata.

Intrebare: am putea aplica regula de drept quod nullum est, nullum producit effectum, adica un act lovit de nulitate nu poate produce efecte?

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
3.234.143.26