caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica SPUNE



 

Homosexuali celebri: 5. Anacreon, Theocrit si concursurile de sarutari ale baietilor

de (31-1-2010)

1. Poetul Anacreon si Imnul SUA

Cati oameni cunosc oare originea melodiei care reprezinta azi imnul SUA? Putini. In schimb aceasta melodie este recunoscuta de foarte multa lume.
O stim, dar multi nu-i cunosc numele ei de dinainte de a deveni Imnul SUA, cand se numea „Anacreon in Heavens”.

Dar cine a fost acest Ancreon?

Un poet grec care era cunoscut in primul rand pentru iubirea lui inflacarata pentru baieti. El a fost invitat de unul dintre tiranii din Sicilia (Polycrates) la curtea sa, impreuna cu Pindar, Simonides si Bachilides. Subiectul pederastiei era bine cunoscut si discutat mereu la curtea regilor de atunci, intre altele si pentru ca Siracusa insasi a fost creata pe fundalul unei asemenea iubiri, la care se refera legendele locale. Cel mai renumit iubit al lui Anacreon fost Bathyles, dar in Sicilia el s-a indragostit si de un baiat cu „parul foarte frumos”, numit Smerdis. Banuiesc ca expresia bine cunoscuta de catre parintii copiilor de azi „nu vreau sa ma tund!” vine chiar din antichitate! Glumesc.

Cum Smerdis il avea ca „iubitor” si pe Polycrates, la un moment dat, din gelozie, acesta i-a taiat parul la zero! Cum Anacreon a reactionat in mod inteligent, prietenia celor trei a ramas neafectata de acest incident.

Am dat aceste amanunate din doua motive: primul din ele consta in faptul ca multe scrieri despre Anacreon si traduceri facute de scriitori englezi din 1630-40 nici nu mentioneaza orientarea sexuala a lui, schimband pana si sexul iubitilor sai. Al doilea motiv este ca nici macar azi nu se mentioneaza decat rar cate ceva despre acest poet. In al treilea rand, pentru ca el a fost in mod evident un „homosexual celebru”.

Unul dintre tiranii din Sicilia acelor vremuri a a comentat intr-un mod foarte realist conditia sa de tiran, observand ca aceasta conditie (de tiran!) este deficitara, intrucat atunci cand isi doreste un iubit, dorinta sa este imediat satisfacuta si deci el nu are acces la sentimentul de dor indelungat si de jinduire a fericirii, care da culoare unei iubiri!

Cu alte cuvinte el a observat cu mult mai multe lucruri esentiale decat au observat toti dictatorii secolului al XX-lea, care numai filosofi nu erau! Nu numarul lucrurilor posibile pentru un tiran ii poate aduce acestuia fericirea, ci mai sunt si lucruri pe care nici un tiran nu le poate avea!

Dar ce legatura a avut acest poet grec (Anacreon) cu Imnul SUA?

Filiera de la Anacreon la Imnul American este foarte intortocheata. In secolele trecute, educatia umanistica trecea prin studiul scriitorilor si poetilor celebri in antichitate. Sistemul educational din trecut era, se poate spune, o opera de arta in felul sau. El nu permitea discutarea nici unui subiect care nu placea bisericii, astfel incat multi poeti si scriitori erau studiati in scoala fara a se aminti nici macar cauza importantei lor.

Nici chiar comunismul nu a inventat un sistem mai perfect de cenzura!

In cantecele de petrecere al tinerilor englezi din acea vreme a intrat si aceasta melodie dedicata aparent lui Anacreon, fara ca studentii respectivi sa stie cine a fost acesta si ce a scris el, decat in mod aproximativ.

Oricum, sa nu uitam ca SUA a adoptat aceasta melodie, provenita de la un cantec de petrecere ca melodie a imnului national, in ciuda puritanismului clasic american. Astfel incat imnul respectiv „Anacreon in Heaven” a devenit un cantec care se refera la ceea ce ravneau in mod legal barbatii din secolul al XVII-lea din Anglia: bautura, mancare si cantec.

Daca numai pentru atat ar fi fost important Anacreon, tot ar fi fost interesant. S-au scris si carti despre paralelismul vietii lui cu a lui Omar Khayyam.

Numai ca acest paralelism a fost cu mult mai adanc, intrucat Anacreon si Omar Khayyam, iubeau nu numai bautura si mancarea, ci si baietii.

Ca dovada, dupa moartea lui Anacreon a aparut prima traditie legata de concursurile de sarutat baietii, care aveau loc anual, deasupra mormantului lui.

2. Theocrit si a doua varianta antica a concursurilor de sarutari

Cea mai solida traditie a concursurilor de sarutari ale baietilor (la care insa participarea feminina nu era admisa), a fost totusi cea a lui Theocrit. Ca si in cazul lui Anacreon, aceasta traditie a fost urmata multi ani dupa moartea sa (unii autori scriu ca pana la instaurarea crestinismului pe arena politica).

Theocrit descrie cum baietii adolescenti erau parte a unei procesiuni la care ei participau dupa ce au fost imbracati sarbatoreste de catre mamele lor. Dupa procesiuni ei se intorceau acasa fericiti, plini de ghirlandele de flori castigate. Nu se castiga doar cate o singura ghirlanda de catre un singur baiat, ci mai multe, astfel incat acest exercitiu era o forma interesanta de crestere a stimei de sine a tuturor participantilor.

Sunt sigur ca pentru familiile de azi, care au crescut in ideea crestina ca homofobia este regina lumii, un asemenea exercitiu ar parea adus de pe alta planeta. Nu e cazul insa: natura umana s-a exprimat in mod diferit in trecut. Las la aprecierea cititorilor homofobi sau progresivi aprecierea acestei traditii pe care crestinismul a eliminat-o.

Pana la urma, exista totusi si azi un echivalent crestin si altul ebraic pentru acest concurs de sarutari al baietilor, care era si un „rit de trecere”: pentru catolici cred ca echivalentul cel mai bun il constituie „prima comuniune” iar pentru evrei, Bar-Mitzva.

3. Traditii si prejudecati antice

Datorita faptului ca am atins aici ideea prejudecatilor din societatea noastra, as vrea sa ma refer putin si la prejudecatile din vechime si la rolul lor in societatile contemporane.

Unul din aspectele comice legate de civilizatia greaca si perceperea ei de catre contemporanii nostri este reprezentat de uluirea contemporanilor nostri la obiceiul desenatorilor greci de a miniaturiza organele genitale ale baietilor. Un artist plastic american a remarcat ca oricat de mici ar fi fost acestea in realitate, nimic nu justifica dimensiunile microscopice ale lor in arta anticilor.

Asa este, insa exista niste cauze reale pentru trasatura respectiva, cauze datorate mentalitatii speciale a grecilor in privinta „virtutii” la baieti.

S-a discutat mult despre aceasta trasatura in critica istorica.

Adolescentii greci trebuiau sa nu fie nici „prea interesati de sex” dar nici sa respinga total avansurile care li se fac. Cu alte cuvinte, ei trebuiau sa adopte stilul „mai nu vrea, mai se lasa”, care in traditia heterosexuala a aparut cu vreo 10-15 secole mai tarziu, in cultura noastra, la ramura feminina a societatii.

Este uluitor faptul ca atat pentru fetele din secolul al XX-lea cat si pentru baietii de acum 25 de secole, normele moderatiei sunt identice! Cine ar fi crezut ca acesta va fi cazul?

La greci activitatea sexuala era oarecum codificata. Satyrii sunt desenati cu organe genitale uriase, dar la „baietii delicati” ele sunt cat mai mici.

Este de-a dreptul ridicol faptul ca Hitler a dat dispozitii arhitectilor sai sa faca statui clasice (!) care sa aiba organe sexuale de dimensiuni moderate! Cine stie ce era in mintea lui! Pe de o parte, voia sa nu renuntze la nuduri, care reprezinta si azi cultura clasica, iar pe de alta, el persecuta in mod odios homosexualii, chiar si pe adolescentii care au cazut in plasa lui numai prin citirea ilegala a corespondentei!

4. Metode de convingere folosite de iubitorii greci

Poate ca trasatura cea mai interesanta a grecilor antici consta in faptul ca ei trebuiau sa convinga pe iubitii lor, nu sa-i oblige, intrucat oricine ar fi aplicat metode violente de convingere ar fi sfarsit-o rau, indiferent de pozitia sa in societate. Cel putin in principiu.

Poetul Theocrit arunca valul si de pe aceasta realitate a Greciei Antice. Intr-unul dintre poemele sale el arata cum in crearea de noi mituri care sa convinga baietii sa se implice intr-o relatie erotica era in plina desfasurare pe timpul lui.

Un baiat care refuza pe un indragostit este descris ca ajungand sa fie urat de zeul Eros, care sub forma de statuie intr-o baie publica ii cade in cap de pe piedestal, omorandu-l! Formele exceptionale de retorica sunt de obicei pline de succes in aceasta activitate.

Dar cum se descurcau baietii heterosexuali pe atunci?
Nu prea bine, deoarece cuvantul heterosexualitate nu aparuse inca. in ochii anticilor nu putea o scuza pentru neparticiparea la o relatie erotica care sa implice faptul ca un baiat este heterosexual. Simetric opus fatza de vremurile de azi, lumea obisnuita nu intelegea ca exista si heterosexuali in societate!

Ce faceau pe atunci heterosexualii „adevarati? Ne ramane noua sa incercam numai sa ghicim!

5. Un raspuns

Mi s-a pus de mai multe ori intrebarea: „de ce continui sa scrii despre acest subiect?”

In mod direct sau indirect, unii oameni care se pretind a fi de cultura m-au somat sa raspund la aceasta intrebare.
Intr-adevar de ce?

„Nu e destul sex, SIDA si necredincioslac in lumea noastra?”

Primul meu raspuns este automat. Devreme ce a scrie in mod corect despre acest domeniu fost pana acum un subiect tabu, vorba lui Einstein, cei care sunt mai bine informati au datoria de a-i informa pe cei care nu stiu.

Dar exista si un al doilea raspuns, mai subtil. Chiar si azi li se sugereaza homosexualilor ca „ei au o problema”. Cand citim care a fost adevarata istorie antica, iar nu cea inventata de unii din motive politice, vedem foarte clar ca orice problema vor fi avand astazi homosexualii, nu este de natura biologica sau medicala, ci de natura social-politica. Este destul sa incercam sa judecam care a fost realitatea in trecut, ca sa ajungem la aceasta concluzie.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.167.75.28