caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Cai Spre Noi Insine



 

Scrisoare către un prieten evreu din România

de (31-1-2010)

Stimate prieten,

M-a mirat faptul ca Dumneavoastra afirmati ca va este rusine ca nu stiti limba ebraica. Dar cati evrei stiu bine limba ebraica? Si, cand a fost si de cand este limba ebraica o limba vorbita zilnic? Trebuie sa va spun ca nici Theodor Herzl, omul care a visat si a schitat statul evreu modern, nu vorbea limba ebraica. Mai mult,in renumita lui brosura \”STATUL IUDEU\”, scrisa in limba germana, el afirma ca in prezent in limba ebraica nimeni nu stie nici macar sa ceara un bilet de tren, iar in statul evreu viitor fiecare grup \”etnic\” va putea folosi limba lui, precum in Elvetia, ebraica fiind un fel de limba comuna oficiala. Deci Herzl insusi intuia ca in statul evreu care va fi intemeiat vor ramane grupuri de oameni in functie de comunitatea de origine si vor continua sa traiasca astfel dealungul generatiilor.

Cei care au pus problema limbii ebraice au fost evreii din Rusia, mai precis din Lituania, care au tradus brosura in limba ebraica si au afirmat – pe baza principiilor miscarii de Haskala moderate si a nationalismului \”maskil\” evreiesc radical reprezentat de elevii lui Peretz Smolenskin ca ebraica este limba poporului evreu, trecand de la pozitia de limba a cultului la cea de limba zilnica. Apropo, omul care a reusit sa impuna ca ebraica sa devina limba oficiala a Organizatiei Sioniste Mondiale a fost Karpel Lippe, medic si scriitor in trei limbi – ebraica, germana, romana – din Iasi. Nu cred ca Herzl a fost evreu mai putin bun decat altii. As putea sa adau si alte elemente.

Comunitatea evreiasca din Alexandria (Egipt) in epoca elenistica si romana era infloritoare, cu un iudaism profund dezvoltat, dar fara limba ebraica. Rezultatul a fost traducerea Bibliei Ebraice (Vechiul Testament) in limba greaca, asa-numita Septuaginta. Ceea ce a urmat – evolutia iudaismului si aparitia crestinismului, apoi a islamului – sunt lucruri cunoscute, la care as putea reveni cu alta ocazie. Rezultate ale traducerii Bibliei Ebraice in limba greaca.

In privinta religiozitatii ca evreu, desigur ca avem comportamente diferite. Personal provin dintr-un mediu traditionalist, identificat (sau autoidentificat) ca evreiesc. Incerc sa pastrez traditia, dar in masura in care pot. In privinta identificarii intre iudaismul religios si nationalitatea evreiasca, in privinta ideii de a fi evreu, am unele rezerve. Este adevarat ca multi ideologi si filosofi ai iudaismului – printre care si fostul Sef-Rabin al Romaniei, Jacob Isac Niemirower, fostul Sef-Rabin al Basarabiei Yehudah Leib Tzirelson si altii (daca sunteti interesati, voi putea relua tema in mod separat) – au afirmat ca este o identitate intre nationalitatea evreiasca si religia iudaica. Aceasta teza a fost extinsa in secolul al XIX-lea si in prima jumatate a secolului al XX-lea. In Israel insa – dar fara legatura cu ideea identitatii israeliene – rabinul profesor universitar Yeshayahu Leibovici a sustinut insa alt punct de vedere. Evreu este un statut juridic, afirma el. Deci, cine este nascut evreu sau a decis sa devina evreu prin convertire este evreu din punct de vedere juridic, indiferent de orientarea lui politica si religioasa si de tara de nastere sau de resedinta.

Evreul ateu si evreul convertit la alta religie este deci evreu, fie ca vrea, fie ca nu vrea. Am preferat sa-l citez pe Yeshayahu Leibovici si nu pe Nae Ionescu, nici pe Mihail Sebastian. La conferinta la care a afirmat aceste lucruri, regretatul rabin-profesor universitar (de biochimie si ulterior de iudaism filosofic mamonidean) Yeshayahu Leibovici a fost intrebat de un student de ce a ales sa vina in Israel. Raspunsul sau a fost ca s-a saturat de conducerea politica a altora si a vrut o conducere politica evreiasca. El venise in Israel la sfarsitul anilor 20 ai secolului al XX-lea, din Germania, deci inainte de nazism.

Adaud inca un aspect si un intelectual evreu care a incercat sa raspunda acestei intrebari, scriitorul evreu rus Ilya Ehrenburg. In memoriile sale, \”Oameni, ani, viata\”, el scrie ca va afirma ca este evreu atat timp cat va mai exista un singur antisemit pe lume, precum si faptul ca il leaga de evrei gropile comune si camerele de gazare. Atunci cand a vazut persecutia rasiala a negrilor, el a afirmat ca a fost prima oara in viata lui cand nu a vrut sa fie evreu, ci \”evreu negru\”. Tot el a afirmat ca ideile sionistilor, legate in special de istoria antica, nu l-au atras niciodata. Mai mult, el a scris un roman tragic in care a pus aceasta problema, \”Viata furtunoasa a lui Laizik Roitschwantz\”. Bietul croitor Laizik Roitschwantz, persecutat ca evreu in Rusia, decide sa emigreze in Palestina mandatara britanica, dar acolo devine…rus si decide sa se intoarca in Rusia. In cele din urma este ucis de nationalisti evrei extremisti.

Adaug inca un lucru. Ce reprezinta nationalismul evreesc modern? Este el identic cu traditia evreiasca, atat religioasa cat si laica? Este el identic cu mesianismul si ideea mesianica? Raspunsul la aceasta intrebare este totalmente negativ. Este vorba despre un nationalism aparut in fruntariile Imperiului Habsburgic, asemanator altor nationalisme bazate pe etnie din acelasi imperiu in cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea. El s-a nascut ca urmare a respingerii tendintei evreilor de a se integra totalmente in cadrul societatii non-evreiesti. Bineinteleles ca el a preluat traditia, in forma romantica, la fel ca alte nationalisme. O tendinta aparuse anterior la Peretz Smolenskin, scriitor evreu din Rusia stabilit la Viena (dupa ce fusese prezent un timp si in Romania), dar intr-o forma diferita, culturala. Cuvantul \”sionist\” a fost nascocit de Nathan Birenbaum, un ideolog, ziarist si scriitor evreu din Austria, care a locuit un timp la Cernauti, unde a editat un ziar in limba idis (vorbita de evrei), om care alesese Cernautiul pentru a cunoaste masa evreiasca saraca, asa-numitii \”Ostjuden\”, la sfarsitul secolului al XIX-lea. Ulterior, el s-a indreptat spre alt curent, complet diferit, \”Agudat Israel\”.
In privinta identificarii evreiesti actuale cu statul Israel, intrebarea este, in ce masura contribuie ea la mentinerea traditiei evreiesti in lume. Poate ca acesta este elementul pozitiv cel mai important adus de existenta statului Israel. Desi reusita este numai partiala. Evreu este marele filolog Noam Chomsky, si au fost evrei violonistul Yehudi Menuhin si scriitorii Harold Pinter si Max Aub, chiar daca nu au avut nici o simpatie pentru sionism.

Evreul laic are posibilitatea de a se identifica evreu cu ajutorul culturii evreiesti, daca bineinteles este interesat de acest lucru. Faptul ca anumiti oameni vor sa-l respinga pe evreu si sa-l faca sa plece, sa emigreze, nu inseamna ca il fac sa fie evreu mai bun sau mai putin bun (termen lipsit de sens, dar care exista). Identificarea trebuie sa vina din interior, ea are un caracter idividual si nu din exterior. In afara adevaratilor sionisti idealisti (care nu s-au dezis niciodata de tara lor de origine), marea majoritate a evreilor emigrati in Israel au ales aceasta cale din motive exterioare: presati de motive economice, siliti de situatia politica, rezultat al antisemitismului, Holocaustului, comunismului.

Era o solutie a problemei individuale, nu totdeauna o identificare. Exista si numerosi cetateni israelieni care au ales sa paraseasca Israelul si sa se stabileasca in alte tari. Din acest punct de vedere, Israelul nu poate face exceptie fata de alte tari ale lumii. Israeliana este numai cetatenia cuiva, nu si identificarea evreiasca sau apartenenta la poporul evreu sau la iudaism, fie din punct de vedere religios, fie din punct de vedere laic. Exista evrei ultrareligiosi, religiosi moderni, traditionalisti,laici, atei; askenazi si sefarzi; nationalisti si internationalisti; orientati spre dreapta sau spre stanga; israelieni sau locuitori ai altor tari; oameni care vor sa-si pastreze identitatea evreiasca si oameni care nu vor sa o pastreze. Toti sunt evrei din punct de vedere juridic, daca acceptam punctul de vedere al lui Yeshayahu Leibovici. Israelienii reprezinta deci numai o parte a poporului evreu, daca il putem numi astfel, sau eventual ne putem gandi la apartenta nationala, culturala si mentala in functie de tara natala a fiecaruia. In plus, se pune intrebarea daca toti israelienii au identitatea evreiasca. Nu pot afirma acest lucru, deoarece identitatea si pasaportul sunt notiuni complet diferite. Pe langa faptul ca in Israel sunt si multi cetateni care nu sunt evrei, ci arabi sau de alte neamuri. Ei vorbesc limba ebraica foarte bine, ca limba oficiala a statului, unii sunt chiar profesori de ebraica si scriitori in aceasta limba. Deci identificarea intre apartenenta evreiasca si cunoasterea limbii ebraice nu este posibila nici macar in statul Israel.

Imi amintesc o intamplare din propria mea viata. Eram absolvent de liceu, la Galati. Urma sa plec la Iasi, ca student; era dupa trecerea examenului de admitere la facultate. La Iasi urma sa locuiesc la camin, sa incep sa ma gospodaresc singur. Imi trebuia un prosop. Mama mea a mers cu mine la un magazin in acest scop. Printre prosoapele propuse de vanzator era unul \”Made in Israel\” (inca nu era piata aproape unica a produselor chinezesti). Nu m-am uitat la pret si la calitate, ci am spus mamei ca vreau numai acest acest prosop. Ea a acceptat si mi l-a cumparat. Eram entuziasmat. Acasa, mama i-a povestit intamplarea sotului ei, tatal meu vitreg – amandoi de binecuvantata amintire. La care el a replicat ca stia ca eu, care vorbeam intr-o forma diferita de cea traditionala, sunt \”bun evreu\”, mai bun decat el, care facea rugaciunea in fiecare zi si se bucura cand ma alaturam lui. Era bucuros si mandru de acest lucru. Deci, ce insemna \”bun evreu\” (traducerea termenului idis \”a ghiter yid\”) din punctul lui de vedere? Cel care se identifica si se manifesta ca evreu in felul lui propriu, fiecare asa cum poate. La evreii hasidim, \”ghiter yid\” era si este tzadikul, rabinul-admor, sensul fiind: exemplu pentru toti ceilalti. Deci nu poate fi vorba de bun si rau in sensul folosit de noi, in limbajul contemporan…

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Radu Stern: (31-1-2010 la 00:00)

    Felicit pe domnul Lucian Herscovici pentru acest articol, care ilustreaza bine complexitatea problemei.
    Citeva comentarii: fara sa-mi fie rusine ca nu stiu, din pacate ebraica, regret aceasta pentru ca nu pot sa am acces la texte in original. Dar am acelasi regret ca nu stiu idis, pentru a-l putea citi in original pe Shalom Alehem ! Regretele nu sint de natura diferita !
    In pofida provocarii lui Shlomo Sand, poporul evreu exista si, cum arata printre altii, Domnul Lucian Herscovici, „frontierele” aacestuia nu sint geografice si nu se suprapun cu cele ale religiei mozaice. Imi revendic cu vigoare dreptul de a fi evreu ateu !

    Lucrurile se complica si mai tare din cauza codului Napoleon care a anulat diferenta intre „nationalitate” si „cetatenie” In sensul german de Angehörichkeit. In tarile in care distinctia intre „nationalitate” si „cetatenie” a fost conservata, ca in Romania, lucrurile sint mai clare. Cineva poate fi de nationalitate evreu, fara religie, ateu sau agnostic, si cetatean roman. In alte tari e dificile sa explici asta. Cind sotia mea, acum peste treizeci de ani, a cerut azil politic in Elvetia, politistul elvetian, foarte amabil de altfel, a intrebat-o ce nationalitate are. Sotia mea a raspuns „evreica”. Evreica ? – a raspuns politistul. Asta nu e o nationalitate, este o religie. Din ce tara veniti ? Din Romania. Atunci sinteti romanca. (curios, cind in Romania nimeni n-ar fi spus asta si unde la rubrica nationalitate din buletin figura „evreica”). Ce religie aveti ? N-am religie, sint atee. Atee ? Care e religia dominanta in Romania ? Ortodoxa. Atunci Dvs sinteti romanca evreica ortodoxa, ceea ce a fost scris cu aplicatie de catre politist pe decizia de azil pe care o pastram cu sfintenie, desi sintem cetateni de mult timp. E prea nostim !

    Radu Stern

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • itzhak bareket: (31-1-2010 la 00:00)

    eruditia d-lui.LUCIAN HERSCOVICI IN TOATE DOMENIILE DE CARE A BINEVOIT SA SE OCUPE PANA ACUM SPRE DESFATAREA GENERALA A CITITORILOR,E
    INTRADEVAR UIMITOARE.SI CU TOATE ASTEA ,PROBLEMA ESENTIALA PENTRU CARE A FOST SOLICITAT DE CATRE PRIETENUL DIN ROMANIA CARUIA
    „II ESTE RUSINE CA NU STIE EBRAICA”,A RAMAS FARA RASPUNS,NEREZOLVATA.STIMATE DOMNULE HERSCOVICI,IN CAZUL DE FATA „rusinea”,POATE FI TRANSFORMATA INTR’UN FACTOR POZITIV:DE CE N-AI PROPUS PRIETENULUI SA SE INVREDNICEASCA,SA CERCETEZE UNDE SI CAND SE POATE INCEPE- LA ORI CE VARSTA-A INVATA ALEF-BET?INTERNETUL E PLIN
    CU PROPUNERI,PESTE TOT SUNT CURSURI,AR FI TERMINAT CU RUSINEA,SI SI-AR FI INSUSIT NOTIUNI
    DE IVRIT…DECI DOUA REALIZARI CU O SINGURA INCERCARE…DOMNULE LUCIAN,PRIETENUL-ASA BANUIESC-CAUTA O LEGATURA CU NOI TOTI…DE CE SA-L REFUZAM? cu drag si respect,itzhak bareket.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Puiu Wolf: (31-1-2010 la 00:00)

    Scrisoare remarcabila de elocventa. Precizarile dlui Herscovici ar merita amplificate si dezbatute, dat fiind judecatile de „valoare” emise la intamplare de unii intelectuali, mai mult sau mai putin influentati de ideologiile ostile iudaismului, pentru ratiuni discutabile care le apartin.
    Intre religiosi si laici au existat intotdeauna disensiunii, ceea ce nu poate pune la indoiala originea ebraica a nativilor evrei. Solidaritatea, cu totul exceptionala, explica, in mare parte, „gelozia” emanata cotidian de un anti-iudaism si de un anti-semitism primar.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Galambos: (31-1-2010 la 00:00)

    Copil fiind in ani fascismului, nu odata am fost intrebat de copii de alta nationalitate care probabil au auzit cite ceva de la parinti: ” Voi jidani ce natie sinteti n-aveti nici tara nici limba !”
    Probabil n-am fost singurul caruia s-a pus aceasta intrebare. Cei care au fondat tara,pe locul unde a fost regatul lui David si Solomon, au avut ambitia sa revina si la limba tarii antice.
    Si s-a produs minunea cu ajutorul lui Jehuda Ben Eliezer,care a pus bazele limbi ebraice moderne, si a fost primul care a folosit-o in familie. O limba considerata moarta ca latina, a reinviat si a fost acceptata de locuitorii tarii.
    In paranteza am avut un priten, care a declarat ca nationalitatea este determinata de cultura in care esti educat. Cu toate ca a crescut si era educat, si a ajuns erudit in cultura si literatura maghiara, si ca atare se considera ungur,mama si sora lui au fost arsi in crematoriul din Auschwitz, ca evrei iar el a scapat ca prin minune, dar nu din motivul ca cineva l-ar fi considerat maghiar.
    A fi israelian, nu este legat de cunostiintele de ivrit, sint multi emigranti care fiind in virsta n-au reusit sa invete limba, sau alti , ca mine care o vorbim, dar cu un vocabular redus si cu un accent strain, dar cum toate natiuniile, au ambitia ca in tara lor sa fie vorbita limba lor, si israelieni au acesta ambitie.Bineinteles nu pretinde nimeni ca cineva nu poate fi evreu, mai ales in afara Israelului , daca nu vorbeste limba ivrit.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • I.Meidan: (31-1-2010 la 00:00)

    Articol interesant , bine documentat cu idei si fapte care unele plac mai mult , altele mai putin, dar bine de stiut toate.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • CHARLIE: (31-1-2010 la 00:00)

    Mi-a placut foarte mult scrisoarea catre un evreu din Romania care nu stie ebraica si ii este rusine. A-ti mentionat toate posibilitatile (sau mai bine zis multe)DE A FI EVREU. Acesta fiind cazul problema : Cine este evreu continua a fi discutata in Israel de ani de zile fara a ajunge la o concluzie. Este intr’un fel o chestie de gust, bineinteles ca din punct de vedere juridic nu este suficient.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Andrea Ghita: (31-1-2010 la 00:00)

    Un articol cuprinzator, limpede si obiectiv. Un articol lectie – caracteristic pentru temeinicia si eruditia autorului.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Lucian-Zeev Herscovici: (31-1-2010 la 00:00)

    Dragi cititori, dragi prieteni,
    De acord cu afirmatia domnului Bareket. Limba ebraica poate fi invatata oriunde si oricand, de oameni de orice varsta, la fel ca orice alta limba. Oricine vrea sa o invete este bine primit in clubul vorbitorilor ei. Este evident ca statul Israel vrea ca aceasta limba, devenita limba lui oficiala, sa fie vorbita de toti cetatenii lui, ca si de cat mau multi oameni din lume. Personal ma bucur cand cineva invata limba ebraica si o vorbeste; ca o marturisire, eu insumi am fost lector de limba ebraica in Franat timp de trei ani si am predat si cursuri de limba ebraica in Romania. Dar problema este alta, cea a identificarii ca evreu, care este un fenomen diferit de cel al cunoasterii limbii ebraice. Invatarea si folosirea limbii ebraice este o forma de identificare evreiasca pentru evreii interesati intr-o asemenea identificare, dar este numai una dintre formele multiple ale acestei identificari si nu unica. Dupa cum, limba ebraica, la fel ca orice alta limba, poate fi – si este – studiata nu numai de vrei, ci si de alti oameni. Sa ne amintim ca dictionarele ebraice biblice din secolele XVII-XVIII au fost realizate de crestinii Buxtorf si Gesenius, precum si faptul ca fenomenul ebraismului crestin exista inca de la sfarsitul evului mediu pana astazi. Inclusiv in Romania, tara unor ebraisti crestini precum Gala Galaction si Athanase Negoita, pentru a cita numai doua nume din randul celor din generatii mai vechi, oameni care au fost, dar nu mai aunt in viata…
    Multe urari bune, cu prietenie tuturor,
    Lucian-Zeev Herscovici

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Maria Roth: (31-1-2010 la 00:00)

    Ader cu bucurie acestei conceptii despre calitatea de evreu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • florin predescu: (31-1-2010 la 00:00)

    Activand ca baiat de pravalie intre evrei am fost intre grupuri interne aflate in ceva disensiuni.
    Evreii din Israel si cei din SUA, cei din Canada si altii pe care eu nu ii cunosc…
    Eram la mijloc si le am spus prosteste:
    Ba care i treaba cu voi ?
    Ia luati un vin ceva si sa bem.
    Cred ca e o chestie de inoculare din partea unor lideri.
    Acestea sunt in speta aspecte minore si ca outsider as spune ca evreii sunt uniti si oricum model pentru alte neamuri.
    Eu felicit autorul articolului ca fiind cu cartile pe fata ce pune o problematica in viziune elevata si deschisa.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Vlad Solomon: (31-1-2010 la 00:00)

    Excelent articol, Lucian, clar, documentat, cu accent personal! Felicitari.
    Vlad

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Violeta: (31-1-2010 la 00:00)

    Draga Lucian, sunt mandra de tine. Asa ar trebui sa gandeasca nu numai orice evreu, ci orice cetatean al acestei lumi, indiferent de tara sau neamul de bastina:eliberat de prejudecati si bazat pe o solida informatie. Ii multumesc lui Dumnezeu ca te-am cunoscut odata, demult, in illo tempore…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Toma George Maiorescu: (31-1-2010 la 00:00)

    EXCELENTA DESCHIDERE DE DEZBATERE
    Cred ca fruntariile identitatii evreesti nu pot
    fi pietrificate nici de actul de nastere al mamei,
    nici de verbul ivrit-ului,nici de religia iudaica.
    Pentru mine evreu este acela care_si a s u m a
    destinul evreesc,de la decalogul sinaiot,primul
    mesaj umanist al speciei om si pana la fumul negru al crematoarelor.
    Asumarea identitatii evreesti e inainte de toate o optiune existentiala etica,o declaratie de dragoste fata de umanismul iudaic.Asta e baza.Restul…ivritul,sionismul,cultul traditiei etc.vin de la sine…..

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.167.40.159