caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica SPUNE



 

Homosexuali celebri: Euripide si extremismul homosexual

de (24-1-2010)
6 ecouri

Din articolele precedente am vazut cum fratia de arme a tinerilor luptatori din cetatilor grecesti, care luptau cot la cot de multe ori timp de decenii in razboaie s-a transformat treptat in ceva mai mult. Iliada lui Homer descrie aceasta relatie speciala incepand cu prietenia complexa dintre Achile si Patrocle, care de la inceput este cu totul altceva decat o simpla camaraderie. La moartea lui Patrocle, Achile il jeleste pe acesta nu cum ar jeli pe un simplu camarad de lupta, ci ca pe un iubit. Cazul Greciei Antice nu este singular, cum ar putea crede unii. Avem o multime de date provenite din antichiatatea altor popoare care ilustreaza acest fenomen. Amintesc faptul ca hititzii aveau exact aceeasi cutuma, iar celtii erau renumiti in antichitate prin faptul ca razboinicii lor dormeau in timpul razboaielor nu cu un singur adolescent in pat, cum faceau grecii de obicei, ci cu cate doi!

Chiar si azi exista dispute in privinta acestui obicei celtic, deoarece unii istorici au interpretat anumite texte in sensul ca si nevasta luptatorilor celti era prezenta in pat!

La mare distanta in timp, cunoastem cazul japonezilor care aveau o adoratie totala fatza de iubitii lor tineri, cunoscuti si sub numele de…ninja. Vom reveni la timpul potrivit la acest subiect.

Daca ne referim strict la istoria pre-crestina a Greciei Antice, vom vedea ca asemenea prietenii erotice erau regula, iar nu exceptia. De exemplu, la moartea prietenului sau cel mai bun (despre care stim cu totii, datorita istoricilor antici contemporani cu Alexandru Macedon, ca era in acelasi timp si iubitul din copilarie al lui Alexandru, pe nume Hefestion), Alexandru a avut reactii de durere extrema, frizand nebunia. El nici nu putea sa conceapa viata sa in absenta lui!

1. Euripide in tragedia greaca

Tragedia greaca este ilustrata cel mai bine de scriitorii Eschil, Sofocle si Euripide. Ea constituie un document important referitor la cultura Greciei antice si in nici un caz nu poate fi trecuta cu vederea cand ne referim la analiza mentalitatii grecilor din antichitate.
Euripide a fost unul din exponentii ei de marca, dar nu putem sa facem abstractie de faptul ca ne lipsesc multe date referitoare la scrierile lui. Imensa majoritate a operei lui, ca si a celorlalti scriitori de tragedie a fost pierduta. Uneori se pot gasi referinte la piesele pierdute sau distruse in mod voit de traditia crestina. Intre titlurile de piese pierdute se gasesc si unele care se refera in mod explicit la homosexualitatea greaca. Este usor de verificat aceasta constatare mai ales cand gasim referinte la Biblioteca din Alexandria si lucrarile care nu mai exista azi.

Stim putine lucruri despre acesti autori, dar unele anecdote au ajuns pana la noi. De exemplu stim ca Euripide il lua mereu peste picior pe Sofocle pentru faptul ca acesta iubea cu pasiune numai baietii. Euripide a facut mare haz cand un baiat „eromenos” i-a sterpelit lui Sofocle o mantie greceasca foarte scumpa, lasandu-l fara „mandria sa” pe care o aratat tuturor ca sa se laude.
La randul sau Sofocle a facut mult haz cand Euripide s-a indragostit lulea de un poet de 42 de ani, cu care a trait pana la moarte.

Ca orice grec, Euripide a fost casatorit (chiar de doua ori!), avand si trei copii (baieti toti trei).

Tocmai din acest motiv cred ca tirada unui personaj al sau, privind rolul femeilor in societatea greaca, prezinta un interes deosebit pentru noi.

La acest argument, mai adaug inca unul. Acest paragraf a aparut (ce surpriza!) si in limba romana, fiind tradus si citat chiar in cartea de sociologie (remarcabila) semnata de Dr. Sorin Spineanu-Dobrota si intitulata „Homosexualitatea: normal sau patologic” in editura Tritonic, Bucuresti.:

„O, Zeus, de ce ai pedepsit oamenii cu aceasta persoana insuportabila, femeea, aducand-o la lumina soarelui?
Daca voiai sa raspandesti rasa nemuritoare, nu femeilor trebuia sa le ceri mijlocul pentru asta: in schimbul aurului , fierului sau bronzului depus in temple, muritorii trebuiau sa cumpere seminte de copii, in valorea darului oferit, si sa traiasca in case ferite de amestecul feminin,…Moarte voua! Ura pentru femei nu mi-o voi potoli niciodata!”

Pentru homosexualii care sustin ca nu a existat niciodata in istorie extremism homosexual, acest text spune chiar contrariul. Iar pentru iudeo-crestinii care sustin ca homosexualitatea nu a fost niciodata decat un „viciu al unei minoritati”, acest text sper ca le va inchide gura.

In practica, sa nu uitam ca in Grecia antica „ura fatza de femei” nu existat totusi decat la un nivel declarativ. Cu toata homosexualitatea lor, sa nu uitam ca grecii sustineau ca iubesc frumusetea, iar nu sexul. Cand prostituata Phrine a avut de comparut intr-un proces in care ea risca sa fie condamnata la moarte de juriul format din 501 de barbati atenieni, strategia ei a fost cu totul neobisnuita: si-a rupt, in toiul procesului, hainele de pe ea ca sa poata fi vazuta goala de catre toti acei barbati!

In consecinta juriul masculin a stabilit ca o femeie atat de frumoasa nu trebuie si nu poate sa fie condamnata la moarte!

Tactica acestei prostituate a iesit total victorioasa. Sa ne imaginam ce s-ar fi intamplat daca Phrine ar fi trait in vreo societate semita: evident ca nimeni nu ar fi putut sa o salveze de la uciderea cu pietre!

Deci sexualitatea grecilor era un tip de homosexualitate cu… asterix!

2. Iubire dirijata spre adolescenti si femei

Aceasta pare a fi caracterizarea cea mai corecta a iubirii grecilor. Desi, cum am vazut, exista diferente de la caz la caz.

Fac din nou o referire la asertiunea lui Socrate din dialogurile lui Platon, dupa care cei care iubesc femeile contribuie la cresterea populatiei pe cand cei care iubesc „partea barbateasca” contribuie la dezvoltarea culturala a societatii. Platon a mers chiar mai departe si a scris ca „numai in cetatile stapanite de barbari iubirea baietilor este interzisa”. Pe atunci Platon se referea direct la orasele-cetati din Ionia, controlate de satrapi. El a adaugat ca in general sistemele tiranice, nedemocratice, dezaproba aceasta iubire care, dupa experienta tiranicizilor, este opusa democratiei. Dupa aceasta logica noi traim inca in „cetati stapanite de barbari”!

Evident ca aceasta interpretare practic cere si o discutie asupra valorilor morale si etice ale fiecarei societati. Discutie pe care o vom avea mai tarziu.

Va trebui sa discutam si despre unele din cele mai aprinse discutii in contradictoriu pe care psihologii si psihiatri de azi le au in prezent pe acest subiect!

Fapt este ca in antichitate, istoricul Xenophon citeaza cazul unei lupte in care comandantii unei unitati grecesti cer renuntarea la lurea de prizonieri, cand, impotriva ordinelor primite, multi soldati nu au renuntat la luarea unor baieti frumosi si a unor femei frumoase cu ei, de care soldatii erau indragostiti.

Cu alta ocazie, el descrie cum un luptator grec s-a indragostit puternic de un baiat pe care trebuia sa-l omoare. „Mai bine ucide-ma pe mine si salveaza viata acestui baiat frumos” a strigat soldatul. Dupa care si acel „baiat frumos” a cazut in genunchi ca sa-l roage pe comandant sa-l ierte si pe el si sa salveze si viata celui care s-a dovedit a-l iubi atat de mult. Evident ca inima comandantului s-a inmuiat si i-a salvat pe ambii.

3. Anthologia Graeca sau Anthologia Palatina

Sa ne imaginam ce a insemnat descoperirea acestei grupari de poezii scrise de „poeti minori” ai antichitatii.
In ce consta aceasta antologie de versuri?

Este vorba de o grupare de poezii avand subiecte foarte variate, din care deducem atitudinea anticilor in privinta unui numar mare de subiecte, de la iubirea heterosexuala (ilustrata in volumul 6), la iubirea homoerotica (ilustrata preponderent in volumul al 12-lea). Dar nu numai iubirea este discutata, ci subiecte cu mult mai largi, cum ar fi atitudinea lor fatza de „religia nazarineanului” (a se vedea „poemul funerar” al lui Paladas, in care acesta deplange ingroparea culturii antice de catre crestinism, unde poetul afirma ca de acum suntem „morti si ingropati, „noi grecii”.

Datorita complexitatii sale, acest volum merita o atentie speciala.

Interesant fapt: acest volum a aparut si in limba romana in mod partial.

Traducatatoarea sa in romaneste sau mai bine spus „tradatoarea sa” nu considera necesa sa se scuze pentru cenzura feroce de tip crestin pe care a aplicat-o in selectarea poeziilor traduse.

A facut aceasta traducatoare gestul respectiv din cauza cenzurii comuniste? Nici vorba!

Pentru ca ea a aplicat principiile crestine in modul in care a selectat poemele traduse.

Daca sunt homoerotice, sunt ale satanei; daca sunt heterocentrice, sunt ale lui dumnezeu.

Punct si va urma.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • yarina: (19-10-2011 la 11:12)

    Am citit Iliada si-n latina si-n greaca, specific nu greaca veche, eu citind aceasta epopee n-am descoperit ca Ahile si Patrocle, erau homosexuali. Da!!!!!! DORMEAU IN ACELASI CORT, INSA CU FEMEI LANGA EI, SAU SUB EI CUM VA PLACE? Lui Ahile ii sunt atribuite doua femei-sclave Brisesis si Diomeda IAR FEMEIA LUI PATROCLE ERA IFIS, O SCLAVA DARUITA DE AHILE. Ca homosexuali Sofocle, Eschil si chiar Euripide au vrut neaparat sa-i faca amanti aceasta este problema lor, insa retineti Homer a trait cu cel putin 5 secole daca nu 6 inaintea acestori scriitori greci homosexuali. La fel in cazul lui Alexandru Macedon, cei care au scris despre ispravile lui s-au nascut cu 3-4 secole dupa moartea lui, cat despre inclinatiile lor, de regula serveau totul scriitoti latini in materie de sex, cu barbati, femei, chiar cu sorele lor cazul lui Petronius, uni si cu fiicele lor, mai credeau ca viata este asa cum o vad ei.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 4 Nu-mi place 0

  • stateira: (15-2-2012 la 09:52)

    Am citit Banchetul lui Platon, unde in mare se discuta doar de iubitori si iubiti, mai exact de iubirea dintre barbati. Intr-adevar la satrapi persi caci la ei se refera Platon cand pomeneste de barbari care locuiau in Ionia, nu exista pederastia, poate pt ca se imperecheau cu sorele, fiicele chiar si cu mamele, uneori cu eunuci, dar nu este clar documentat acest lucru, ei fiind folositi in administratie, pt ca se spunea ca neavand copii nu au pt ce sa-l fure pe rege, fals, vizirul Bagoas l-a ucis pe Artaxerxes Ochus si pe Artaxerxes Arses regi persani. Dar in lumea greaca existau si tineri care n-acceptau iubirea intre barbati, chiar in Banchetul se remarca faptu ca din ce in ce mai multi parinti nu mai acepta pt fii lor astfel de relatii” iubitor-intelept si iubit- tanar si nestiutor, acesta din urma trebuia sa se supuna educatiei spirituale si trupesti a celui dintai „. Pederastia era la moda printre poeti si filozofi, nu exclud ca au existat regi in Sparta si Macedonia care au avut ca iubiti tineri, dar cum au sfarsit? Arhelaus-strabunicul lui Alexandru Macedon, a fost ucis de iubitul sau Crateros care nu-i mai suporta mangaierile, o spune Aristotel in Politica, Amyntas cel Tanar la fel este ucis de iubitul sau, Filip tot de iubitul sau. Trebuie totusi sa remarcati ca-n Sparta, uni regi si comandanti ca Leonidas, Agis al ii-lea, Lysandros n-au avut iubiri cu tineri, desi au fost educati intr-un sistem care pretuia pederastia. S-a spus si se mai spune fara dovezi palpabile despre Alexandru Macedon c-a fost homosexual, desi a decimat BATALIONUL SACRU TEBAN format exclusiv din homosexuali, a fost casatorit cu trei femei si-a avut mai multe iubite, iar pe unde a trecut in lunga sa campanie, daca a gasit o tara condusa de-o femeie o lasa sa conduca mai departe, ba ii mai facea si un coil. Sa nu mai povestim de jalea care l-a curins la moartea sotiei lui Darius, o jale pe care tot incercand sa ne-o explice, uneori prea exagerat:Plutarh, Arrianus, Curtius Ruffus si Iustinus te duce cu gandul ca ceva a existat acolo, o iubire puternica care a degenerat intr-un viol ce-a dus la o sarcina avortata din vointa sotiei lui Darius. Ma intreb daca sotia lui Darius nu s-a sinucis pt ca sa puna capat relatiei dintre ea si Alexandru. In oprele celor 4 scriitori antici se pomeneste de retinerea admirabila a lui Alexandru in fata sotie lui Darius, si faptul c-a murit de oboseala, bine ca maica-sa regina Sissigambis, mai batrana n-a murit, doar Iustinus din naivitate cred lasa sa se inteleaga c-ar fi fost o moarte provocata de dorinta Stateirei de-a nu face un copil care sa nu ajunga rege, eu asta n-o cred. Avem in fata un tanar in care hormoni au inceput sa danseze, probabil sexul intracrural, care nu este tot una cu homosexualitatea, pt ca nu se practica sexul anal, nu-l mai satisfacea, daca l-a practicat, dorea mai mult, probabil a descoperit placerea cu sotia lui Darius, dupa moartea ei a cautat-o in Roxana, apoi la fiica de 13 ani a STATEIREI-SOTIA LUI DARIUS, PE CARE A SI OBLIGAT-O sa-i poarte numele MAMEI. Hefaistion a fost doar un prieten, un Patrocle, dar nu un Patrocle asa cum l-a vazut Eschil, ci asa cum l-a vazut Homer, un viteaz neobisnuit apreciat pt aceasta de Ahile care-i si daruieste o sclava deosebit de frumoasa pe Ifis cea cu colanul, un prieten casa cum a fost Herakles pt Orfeu, in stare sa coboare si-n infern ca sa-l ajute s-o aduca pe Eurydice.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 4 Nu-mi place 1

  • marilena: (3-7-2012 la 10:02)

    Episthene din Amphipolis [sau Olint], este comandantul grec[lohag], despre care Xenofon pomeneste-n Anabasis, ca prefera sa moara decat sa se desparta de un tanar prizioner foarte frumos, el avea un lohos[ companie de 100 de peltasi-infanteristi] alcatuit numai din tineri adolescenti foarte frumosi, nu este generalizata preferinta hoplitilor greci si-a comandantilor acestora doar pt baieti, armata era urmata de sute de hetaire, femei prizionere, sclave, etc, mai existau si exceptii, citeste Anabasis. Cat despre tirada extremista a unui personaj a lui Euripide impotriva femeilor, hai sa-l amintim si pe Aristofan cu Lysisstrata, cea mai simpatica comedie, in care nu se mai ridica atat de vehement impotriva lui Socrate si Euripide ci impotriva femeilor. Problema este ca in acele timpuri femeia era foarte nestatornica, uni spuneau”nestatornicie, numele tau este Femeie”, cele frumoase nu apartineau unui singur barbat, cazul ASPASIEI, inainte de-a se casatorii cu Pericle, dupa ce a fost iubita de sute de barbati s-a mai bucurat si de Alcibiades-nepotul acestuia, uni spun ca n-a lipsit nici Socrate din patul ei, pe vremea aceea se considera ca un iubit iti este mai credincios decat o femeie. Iubiti erau de regula foarte tineri si nu le aparusera tulei in barba, probabil erau mai apropiati de infatisarea femeilor, de aceea se preferau doar cei foarte tineri. Hefaistion a fost iubitul lui Alexandru, pana s-a maturizat, dupa aceea amandoi au avut relatii fie cu femei, cazul lui Alexandru, fie cu tineri cazul lui Hefaistion, nu uitati ca Hefaistion s-a certat cu Eumenes de dragul unui flautist

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (4-7-2012 la 01:23)

    Vad ca exista o adevarat cruciada a femeilor pentru iubirea lui Alexandru!

    Ba chiar mai mult, pentru iubirea …baietilor in general! L-ati bagat si pe Platon pe tava!

    Ce-i drept la asta nu ma asteptam, mai ales ca exista o literatura foarte bogata pe aceasta tema.

    Voi cita aici poeziile lui Pindar, considerat cel mai reprezntativ poet al antichitatii grecesti:

    „Pindar, pentru Theoxenos din Tenedos:

    „Trebuie cules, inima, asa cum se cuvine rodul
    Iubirilor: in plina tinerete…
    Dar cine priveste de-aprope ochii lui Theoxenos, cu vapaia lor
    De soare linistit pe o marmura vie,
    Fara sa-l prinda furtuna dorintelor val dupa val,
    E ferestruita din cearcane de fier sau de otel inima lui cea neagra,

    Sub o vapaie care ingheata. Il tine Afrodita in necinste,
    (zeita cu freamatul de ploape mangaios);
    Ori se chinuie din rasputeri, pedntru inavutire,
    ORI SI-A INROBIT SUFLETUL OBRAZNICIEI FEMEIESTI
    Purtand aceasta povara pe calea vietii.
    Cat despre mine, dupa vrerea ei,, asemenea cu ceara muscata de soare,

    Dintr-un fagure de albine sfinte, ma topesc atunci cand vad
    Tineretea trupului de baiat fraged…

    Iar acum aici in tenedos si-au aflat locasul
    Ademenirea Peitho si Harul fermecator
    In faptura fiului acesta al lui Agesilas.

    Stimate doamne, vad ca s-a creat un cor antic aici. Nu numai de femei care se imagineaza a fi fost alesele lui Alexandru in viata!
    Dar si de femei care neaga trecutul, ajustandu-l dupa dorintele personale!

    As vrea sa va spun un secret: trecutul este imuabil!Adica nu poate fi schimbat!

    Sexualitatea Greciei Antice este ce a fost, nu ce isi imagineaza unii (unele!) ca a fost.

    A aparut intr-adevar un curent al cucoanelor grecoaice care il neaga.Vad ca si romancele il urmeaza!

    Este caraghios!

    Grecii erau BISEXUALI PRIN NATURA SI EDUCATIE.
    Totusil a tinerete erau preponderent homosexuali; mai precis baietii erau educati in spiritul unui anumit tip de relatii sexuale. Dupa 30 de ani, cu totii se casatoreau! Desi unii mai continuau relatiile din tinerete.

    Daca nu ma credeti, va voi cita in continuare TOTI POETII GRECI. Nu exista nici macar unul singur (am verificat!) care sa nu fi dedicat poezii…baietilor. Nu este ca azi, cand de exemplu antrenorul lui Penn State intra la inchisoare, fiind condamnat la …500 de ani pentru relatii cu baietii :)). In insula Creta de exemplu baietii care nu erau bagati in seama de barbati, se considerau condamnati si nevrednici!

    Daca vreti sa-i iau la rand, pe Simonides, Bachilides, Anacreon, etc etc etc. va fac placerea.

    Apropos: insula Tenedos care in antichitate era considerata sacra datorita iubirii lui Pindar pentru Teoxenos, apartine azi Turciei care i-a dat un alt nume: Bozcaada. Cum turcii au vrut sa-i scoata pe greci de acolo, au infiintat o puscarie care s-a evidentiat prin violarea femeilor locale. Asa au reusit sa-i alunge pe greci (care oricum nu erau antici, ci crestinati:))

    Post scriptum: traducerea poeziei lui Pindar ii apartine poetului (foarte) crestin IOAN ALEXANDRU, in volumul ODE III 1977 din Nemeene , istmice si fragmente; Editura Univers, Colectia Poesis. Spor la citit! Poate va lamureste in privinta mentalitatii antice!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 2

  • Adrian: (10-1-2015 la 11:19)

    Englezul A. E.Taylor, una din cele trei personaLități dominante și marcante ale începutului de secol 20 în privința interpretării gândirii grecești (alături de F.M. Cornford și de scoțianul John Burnet), spusese într-un comentariu (Plato – the Man and his Work) că, dacă apar la Platon dese referiri la homosexualitate, în niciun caz nu ne putem imagina Grecia acelor vremi ca pe un Paradis al homosexualității! Deci se cuvine să reținem aspectul!…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Wanda Lucaciu: (15-1-2015 la 21:35)

    @Adrian ” Deci se cuvine să reținem aspectul!…”

    La ce aspect va referiti?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.92.170.149