caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Opinii



 

Condamnarea regimului comunist – după București, Chișinăul

de (24-1-2010)

“Informarea obiectivă şi multilaterală a societăţii despre aceasta este imperios necesară pentru ca generaţiile născute în perioada postcomunistă să cunoască esenţa totalitară a regimului comunist şi să nu admită instaurarea unor regimuri similare pe viitor.”

(Decretul presedintelui Mihai Ghimpu privind constituirea Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, 14 ianuarie 2010)

“Un proces de la Nurnberg” pentru crimele comunismului

Potrivit istoricului britanic Tony Judt, in timp ce national-socialismul (fascismul n.a.) a fost cel mai mare rau, comunismul ramane cel mai mare pericol. Si intrucat ramane cel mai mare pericol, statele europene l-au condamnat si continua sa il condamne prin numeroase documente politice. Insa doar politice.

Cele mai importante documente la nivel european sunt urmatoarele:

1. Rezolutia nr. 1096 din 1996 si Rezolutia nr. 1481 din 2006 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE);

2. Rezolutia Parlamentului European din 2 aprilie 2009 referitoare la constiinta europeana si totalitarismul. Documentul PE a fost precedat de Declaratia de la Praga privind constiinta morala europeana si comunismul din 3 iunie 2008, adoptata de Senatul Parlamentului Republicii Cehe in prezenta unor personalitati de talie europeana.

3. Declaratia de la Vilnius a Adunarii Parlamentare a OSCE privind condamnarea stalinsimului si nazismului.

Raportul Lindblad care a precedat Rezolutia APCE nr. 1481 din 2006 mentioneaza ca desi nazismul a fost condamnat pe plan international, iar cei vinovati au ajuns sa fie judecati, crimele comise de regimurile comuniste nu au fost investigate si nici condamnate la nivel international. Un “Proces de la Nurnberg” pentru crimele comunismului nu a avut loc. Acelasi raport precizeaza “Absenta condamnarii internationale poate fi explicata, în parte, prin existenta tarilor ale caror reguli se bazeaza înca pe ideologia comunista. Dorinta de a mentine relatii bune cu unele dintre acestea poate sa-i împiedice pe anumiti politicieni sa se ocupe cu acest subiect dificil.[..]. Apoi, în multe tari europene exista partide comuniste care nu au condamnat în mod formal crimele comunismului […]”.

Politic vs. Juridic

Decretul Presedintelui Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, privind constituirea Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova trebuie plasat in acest context european, la care se adauga si nuanta nationala. Ultimii 8 ani de guvernare a Partidului Comunistilor Republicii Moldova, desi au intaziat procesul ralierii Moldovei la actele politice europene in materie de condamnare a comunismului, au dus, in final, chiar la urgentarea acestui proces.
Comisia prezidentiala va da o apreciere istorica fenomenului comunist, urmata, probabil, de adoptarea unor acte cu caracter politic. Primul act de acest gen ar putea fi mesajul Presedintelui adresat Parlamentului potrivit art. 84 alin.(2) din Constitutia Republicii Moldova, in care va fi prezentat raportul comisiei si concluziile acestuia. Un caz similar a avut loc in Romania la 18 decembrie 2006, cand Presedintele Romaniei Traian Basescu a tinut un discurs in fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei, prilejuit de prezentarea Raportului Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste in Romania (Raportul Tismaneanu).

Un alt act politic ar putea fi asumarea concluziilor raportului comisiei de catre Parlamentul Republicii Moldova si adoptarea unei declaratii sau hotarari avand ca obiect condamnarea comunismului, urmand exemplul Letoniei . Parlamentul de la Riga a adoptat la 15 mai 2005 „Declaratia de condamnare a regimului de ocupatie comunist totalitar instaurat în Letonia de catre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste”.

Republica Moldova incearca sa urmeze exemplul celorlalte state care au intreprins actiuni similare de condamnare a regimurilor totalitare, putand opta intre modelul dezvolat de Romania sau cel asumat de Letonia. O alta solutie ar fi imbinarea celor doua modele, sau, mai nou, identificarea unei solutii de tip Ucraina. Intr-o hotarare recenta, Curtea de Apel de la Kiev i-a declarat vinovati de genocid pe Stalin si Molotov, in contextul in care Ucraina depune efprturi diplomatice pentru recunoasterea de catre ONU a foametei din anii 1932-1933 ca reprezentant genocid impotriva poporului ucrainean.

Fiind un gest simbolic, elementul juridic nu va fi identificat si nici dezvoltat in concluziile raportului. Latura juridica a acestei teme va fi conservata la nivel de legislatie in materie de reabilitare a victimelor politice, restituire a prorietatilor nationalizate, etc. O eventuala desecretizare a arhivelor fostului KGB si declansarea unor procese impotriva “tortionarilor”, adoptarea unei legi a lustratiei, despre care se discuta tot mai mult in ultima perioada, sau scoaterea in afara legii a PCRM sunt cateva posibile consecinte juridice aduse in discutie de societatea civila.

S-ar putea sa existe, totusi, un impediment – sistemul european de valori bazat pe respectarea drepturilor omului. In acest sens, exista numeroase hotarari ale Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg prin care legi ale lustratiei sau legi de desecretizare a arhivelor serviciilor secrete au fost declarate ca venind in contradictie cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

In contextul arhitecturii institutionale europene, drepturi ale omului, care au fost in calcate in picioare decenii la rand de regimurile comuniste, devin scut pentru conducatorii si aparatorii unui sistem care inca ramane cel mai mare pericol. Acesta este paradoxul istoriei noastre.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • VICTOR LESAN: (24-1-2010 la 00:00)

    O lege a lustratiei in Rep.Moldova ar curata clasa pollitica de cominternisti , lucru ce ar accelera procesul integrarii in Uniunea Europeana si ar fi un progres pe toate planurile .cred ca exemplu Tarilor Baltice e bine de urmat. Un popor care nusai face curat in trecutul sau ,nu poate merge catre viitor .

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.158.194.80