caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Comunicate de presa



 

Am contestat legea electorală la Curtea Constituțională

de (10-1-2010)

Către,

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

D O M N U L E P R E Ş E D I N T E,

Subscrisul Partidul Verde (în continuare PV), înregistrat în Registrul Partidelor Politice la poziţia 38, cu sediul în Bucureşti, Str. Radna, nr. 47, sector 6, în temeiul art.32 din legea 35/2008 şi HG nr 1451/25 noiembrie 2009 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile parţiale din 17 ianuarie 2009, formulăm prezenta

CONTESTAŢIE

Împotriva deciziei nr. 4/29.10.2008 emisă de Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti, Circumscripţia electorală nr.42

Şi solicităm:

1.În temeiul Art. 146 lit. d din Constituţia României trimiterea către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate pe care înţelegem să o ridicăm în privinţa articolului de lege în baza căruia a fost respinsă candidatura.

2.Suspendarea procesului electoral privind Colegiul nr. 1 din Bucureşti până la judecarea de către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

3.Admiterea Contestaţiei şi pe fond admiterea candidaturii domnului Cernea Remus Florinel propus de Partidul Verde pentru funcţia de Deputat la Colegiul uninominal nr.1 al Circumscripţiei electorale nr.42.

În prealabil menţionăm că ridicăm la punctele a, b şi c ale Motivării de mai jos, excepţia de neconstituţionalitate a Art. 48 alin. 17 din Legea nr. 35/2008 care stabileşte că la alegerile parţiale nu pot candida partidele paramentare şi candidaţii independenţi.

I. În fapt, pe data de 28 decembrie 2009, am depus la Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti, Circumscripţia electorală nr.42, în conformitate cu prevederile Art. 29 din legea nr. 35 /2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului dosarul complet al candidaturii care a fost înregistrat cu nr. 19 / 28.12.2009, la ora 16.30.

A doua zi am luat act de decizia nr. 4/29 decembrie 2009, afişată la ora 12.30, a Biroului Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti, Circumscripţia electorală nr.42, prin care candidatura a fost respinsă.

Decizia de respingere a candidaturii s-a făcut în baza Art. 48 alin. 17 din Legea nr. 38/2008 (modificată) care prevede că la alegerile parţiale dintr-un colegiu uninominal „pot participa numai partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral prevăzut de lege, individual sau într-o alianţă politică ori electorală”. (s.n)

Astfel, conform acestei prevederi, candidaţii propuşi de partide neparlamentare sau candidaţii independenţi nu pot participa la alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor sau Senat, situaţie care prejudiciază grav drepturile electorale ale cetăţenilor români şi loveşte în principiul organizării unor alegeri libere şi corecte.

II. Motivare

a. În opinia noastră, o astfel de prevedere este nedemocratică, abuzivă şi arbitrară, având un caracter discriminatoriu şi contravenind unor articole constituţionale (Art. 37 şi Art. 16 alin. 3).

ARTICOLUL 37 – Dreptul de a fi ales

(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.

ARTICOLUL 16 – Egalitatea în drepturi

(…)

(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţara. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.

Prin prevederea în baza căreia a fost respinsă candidatura dreptul de a candida la alegeri a fost încălcat în mod abuziv şi arbitrar. Nu a existat un interes public de a limita accesul în Parlament al unor cetăţeni români care au alte viziuni politice decât cele reprezentate în Camera Deputaţilor şi care provin din cadrul unor partide neparlamentare sau care sunt independenţi.

Legea electorală ar fi trebuit construită într-un mod care să nu conducă la excluderea prealabilă din competiţia electorală a unor oferte politice diverse. Se produce astfel o discriminare care drept consecinţă vicierea procesului electoral şi crearea unui monopol asupra competiţiei electorale pentru partidele parlamentare.

Dreptul de a candida ar trebui să primeze în faţa condiţiilor preliminare de înregistrare a unei candidaturi. Aceste condiţii nu trebuie să fie excesive întrucât ar goli de conţinut dreptul de a fi ales prevăzut de Constituţie. Cu atât mai mult apare drept nedemocratică şi neconstituţională o prevedere care reprezintă o excludere explicită a unor categorii întregi de competitori electorali precum candidaţii unor partide neparlamentare sau candidaţii independenţi.

O astfel de prevedere a unei legi electorale nu mai este întâlnită în nici un sistem electoral dintr-o democraţie consolidată sau stat membru al Uniunii Europene şi denotă o abordare şi o înţelegere inadecvată a procesului electoral democratic.

b. Considerăm încălcat prin această prevedere a legii electorale şi Art. 2 alin. 1 din Constituţie:

“ARTICOLUL 2 – Suveranitatea

(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.”

Este astfel grav afectată suveranitatea naţională întrucât în contextul excluderii arbitrare şi abuzive a unor categorii de candidaţi precum cei din partea partidelor neparlamentare sau independenţi, alegerile pentru Colegiul nr. 1 din Bucureşti din data de 17 ianuarie 2010 nu mai pot fi considerate libere şi corecte.

c. De fapt, modificarea Legii nr. 35/2008 la Art. 48 alin. 17 s-a făcut printr-un amendament al Camerei Deputaţilor la Ordonanţa de Urgenţă nr. 97/2008.

Conform Art. 115 alin 6 din Constituţia României:

„Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.” (s.n.)

Aşadar o Ordonanţă de Urgenţă nu poate să prevadă decât aspecte de ordin tehnic privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi a Senatului. O Ordonanţă de Urgenţă nu poate afecta “drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale”.

Prin Hotărârea nr. 30/20041, Curtea Constituţională a statuat că dispozițiile dintr-o ordonanţă de urgenţă de modificare a unei legi electorale, prin care doar se reglementează norme tehnice privind completarea denumirii unor rubrici din procesele-verbale ce urmează să fie încheiate de birourile electorale, nu intervin sub niciun aspect în domeniul drepturilor electorale, fiind constituţionale.

De asemenea, prin Decizia nr. 1189/20082, instanța de contencios constituţional a făcut interpretarea de principiu a dispozițiilor constituţionale care interzic adoptarea de ordonanţe de urgenţă care afectează drepturile electorale. Odonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă ”afectează”, dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin.

Prevederea că la alegerile parţiale nu pot candida decât partidele parlamentare afectează în mod evident drepturile candidaţilor unor partide neparlamentare sau a unor candidaţi independenţi.

Or, formal vorbind, Camera Deputaţilor a adoptat textul unei OUG (nr. 97/2008) introducând în acesta un amendament care afectează drepturile electorale ale unor cetăţeni români.

Astfel, Legea 323/2009 pentru aprobarea OUG nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 708 din 21 octombrie 2009, prevede că “Se aprobă OUG nr. 97/2008 din 27 august 2008 (…), cu următoarele modificări şi completări:
3. La articolul I, dupa punctul 71 se introduce un nou punct, punctul 71(1), cu urmatorul cuprins:
“71(1). La articolul 48, alineatul (17) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
«(17) La alegerile parţiale pot participa numai partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral prevăzut de prezentul titlu, individual sau într-o alianţă politică ori electorală. Alegerile parţiale se desfaşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător.»”

Aşadar, deşi textul iniţial al OUG nr 97/2008 conţinea chestiuni tehnice privind desfăşurarea alegerilor, amendamentul introdus în OUG include în aceasta un articol care afectează drepturile electorale ale unor cetăţeni români. Astfel că, formal, textul final al OUG aprobat de Parlament prin legea nr. 323/2009 conţine o prevedere care afectează drepturile electorale ceea ce este interzis de Constituţia României la Art. 115 alin. 6.

Opinăm că în forma sa finală această OUG este, din această perspectivă, neconstituţională. Modalitatea de amendare a Legii nr. 35/2008 de către Parlament ar fi trebuit făcută printr-o lege organică separată, nu printr-una care să introducă în textul unei OUG un articol care o transformă pe aceasta într-o OUG neconstituţională. Chiar şi aprobată prin legea nr. 323/2009, OUG nr 97/2008 cade sub incidenţa Art. 115 alin. 6 fiind aşadar neconstituţională.

d. De asemenea, prin această prevedere sunt încălcate o serie de convenţii şi tratate internaţionale la care România este parte precum:

– Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale (Art. 14 din Convenţie şi Art. 3 din Protocolul adiţional al Convenţiei),

“Articolul 14 . Interzicerea discriminării

Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.”

Prevederea electorală care exclude partidele neparlamentare şi independenţii are un evident caracter discriminatoriu încălcând printre alte prevederi şi acest articol al Convenţiei.

Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale

“Articolul 3. Dreptul la alegeri libere

Înaltele părţi contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.”

Prevederea electorală care exclude partidele neparlamentare şi independenţii anulează principiul organizării unor alegeri libere şi îngrădeşte posibilitatea cetăţenilor cu drept de vot de a-şi exprima voinţa cu privire la alegerea corpului legislativ. Este deci încălcat acest articol din Protocolul adiţional al Convenţiei.

Legea electrală ar fi trebuit să aibă o altă conformaţie astfel încât să nu excludă de la participarea în alegerile parţiale a candidaţilor din partea partidelor neparlamentare sau a candidaţilor independenţi.

– Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice (Art. 25 şi Art. 26)

ARTICOLUL 253

Orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea, fără nici una dintre discriminările la care se referă articolul 2 şi fără restricţii nerezonabile:

a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi;

b) de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinţei alegătorilor;

c) de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiile publice din ţara sa.

ARTICOLUL 26

Toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au, fără discriminare, dreptul la o ocrotire egală din partea legii. În această privinţă legea trebuie să interzică orice discriminare şi să garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egală şi eficace contra oricărei discriminări, în special de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere, naştere sau întemeiată pe orice altă împrejurare.

Prevederea electorală care exclude partidele neparlamentare şi independenţii de la alegerile parţiale pentru colegiul nr. 1 din Bucureşti din 17 ianuarie 2010, încalcă dreptul de a lua parte la treburile publice din românia, de a fi ales, de a avea acces în condiţii de egalitate la funcţiile publice şi de a se asigura exprimarea liberă a voinţei alegătorilor.

Cum opiniile şi preferinţele politice se pot schimba de la lună la lună şi de la an la an, cetăţenii au tot dreptul ca la nişte alegeri parţiale să poată alege dintr-o varietate largă de opţiuni iar oamenii politici din indiferent ce formaţiune politică sau independenţi să participe la procesul electoral.

Prevederea electorală despre care facem vorbire are o singură noimă, dar care este una nedemocratică, şi anume de a prezerva monopolul asupra mediului politic pe care îl deţin actualmente partidele parlamentare şi de a bloca orice fel de alternativă sau concurenţă faţă de acestea.

– Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene (Art. 17, punctul 2 lit. b care stipulează pentru cetăţenii Uniunii „dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European, precum şi la alegerile locale în statul membru unde îşi au reşedinţa, în aceleaşi condiţii ca şi resortisanții acestui stat”).

O dată cu recenta intrare în vigoare a Trataului de la Lisabona pe care România l-a ratificat din 2007, ţara noastră ar rămâne singura din Uniunea Europeană care să aibă prevederi electorale de natură să excludă de la participarea la un scrutin a partidelor neparlamentare şi a independenţilor încălcându-se flagrant litera şi spiritul Constituţiei României şi a convenţiilor şi tratelor internaţionale în materia drepturilor fundamentale la care ţara noastră este parte.

e. Pe lângă primul aspect de procedură privind constituţionalitatea, sesizăm încă unul care ţine de modalitatea în care a fost modificată legea electorală.

Art. 48 alin. 17 nu a făcut parte din versiunea iniţială a Legii nr. 35/2008, fiind o inserţie recentă ceea ce contravine „Codului bunelor practici electorale”4 elaborat de Comisia pentru Democraţie prin Drept – Comisia de la Veneţia şi asumat de către Consiliul Europei prin Rezoluţia 1320/2003, care stipulează la Cap II, art. 2 lit. b că “elementele fundamentale ale legii electorale (…) nu trebuie supuse unui amendament cu mai puţin de un an înaintea alegerilor (…)”5. Or, această modificare din 29 septembrie 2009 a Legii nr. 35/2008 a fost publicată în Monitorul Oficial în 21 octombrie 2009, aşadar cu mai puţin de trei luni înaintea datei alegerilor parţiale din 17 ianuarie 2010.

f. Remarcăm, în context, faptul că în cadrul alegerilor generale din 30 noiembrie 2008, repartizarea mandatelor s-a realizat în mod proporţional (conform Art. 5, alin. 1 din legea nr. 35/20086), aşadar în funcţie de procentul obţinut de către fiecare formaţiune politică. Pentru acest tip de scrutin proporţional desfăşurat în colegii uninominale a fost stabilit (conform Art. 47, alin. 2 lit a, b şi c din legea nr. 35/2008) un prag electoral pentru partide de 5% din voturile valabil exprimate sau 6 candidaţi clasaţi pe locul întâi în colegiile lor pentru Camera Deputaţilor şi 3 pentru Senat. Conform Art. 48 alin 3 din legea nr. 35/2008, independenţii care ar obţine minimum 50% plus un vot în colegiile în care candidează ar obţine, la rândul lor, mandatul de parlamentar.

Însă alegerile parţiale se desfăşoară într-un alt tip de scrutin decât cel de la alegerile generale din 2008, şi anume într-un sistem majoritar, în care primul clasat obţine mandatul. Logica unui scrutin majoritar este prin excelenţă una în care se face abstracţie de pragul electoral. În ţări care aplică un astfel de sistem majoritar pot fi partide care obţin 15-20% din numărul de voturi la nivel naţional dar care să nu aibă candidaţi care să iasă pe primul loc în colegiile lor şi astfel să nu intre în parlament sau să obţină mult mai puţine mandate faţă de proporţia votului obţinut. Aşadar atunci când este vorba de un scrutin de tip majoritar criteriul pragului electoral devine irelevant. Pragul electoral este specific sistemului de vot proporţional.

Dar chiar dacă am admite un prag electoral pentru un tip de scrutin majoritar precum cel din 17 ianuarie 2010, legea electorală trebuie să fie una acoperitoare şi aplicabilă într-o varietate cât mai mare de situaţii. Astfel pe parcursul acestei legislaturi este posibil ca 6 deputaţi şi 3 senatori să îşi piardă într-un fel sau altul mandatul de parlamentar şi să fie organizate alegeri parţiale pentru colegiile respective. Or, legea nr. 35/2008 la Art. 47 alin. 2 lit. c prevede că un partid poate trece pragul electoral şi intra în parlament dacă obţine primul lor în 6 colegii pentru Camera Deputaţilor şi în 3 pentru Senat. Aşadar teoretic este posibil ca prin intermediul unor posibile alegeri parţiale organizate în aceste 6 colegii pentru Camera Deputaţilor şi 3 pentru Senat să fie îndeplinită această cerinţă şi de către un partid neparlamentar. Dar actualmente legea nr. 35/2008 este astfel construită încât nu prevede nimic pentru o astfel de posibilă situaţie şi împiedică în mod arbitrar şi abuziv participarea la alegeri a partidelor neparlamentare şi a independenţilor.

g. întrucât procesul electoral declanşat pentru alegerile parţiale în Colegiul nr. 1 din Bucureşti s-ar dovedi nedemocratic în cazul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate introdusă în această Contestaţie, solicităm suspendarea temporară a procesului electoral ce vizează desfăşurarea alegerilor parţiale în acest Colegiu electoral, până la decizia Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Partidul Verde.

Suspendarea temporară a procesului electoral ar privilegia scopul principal al unor alegeri democratice şi anume acela de a reflecta voinţa alegătorilor. O eventuală desfăşurare a acestor alegeri care să preceadă o eventuală decizie a Curţii Constituţionale de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate ar reprezenta o înfrângere pentru democraţie pe care un stat care respectă drepturile fundamentale ale cetăţenilor săi nu şi-o poate permite.

III. Concluzii:

Având în vedere toate aceste motive, vă solicităm admiterea contestaţiei şi pe fond admiterea celor trei solicitări ale noastre privind candidatura domnului Cernea Remus propus de Partidul Verde pentru funcţia de Deputat la Colegiul uninominal nr.1 al Circumscripţiei electorale nr.42.

În drept: Art. 2 alin. 1, Art. 16 alin. 3, Art. 37, Art. 115 alin. 6, Art. 146 lit. d din Constituţia României, Art. 5, alin. 1, Art. 29 Art. 47, alin. 2 lit a, b şi c Art. 48 alin 3, Art. 48 alin. 17 din legea nr. 35 /2008, Art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Art. 3 din Protocolul adiţional al Convenţiei, Art. 25 şi Art. 26 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, Art. 17, punctul 2 lit. B din Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene.

Probe: înscrisuri.

Data 30.12.2009

PARTIDUL VERDE

Prin Preşedinte excutiv şi reprezentant legal

Remus Cernea

1 Publicată în M. Of. nr. 1163/8.12.2004.

2 Publicată în M. Of. nr. 787/25.11.2008.

3 http://www.irdo.ro/file.php?fisiere_id=80&inline=

4 http://www.venice.coe.int/docs/2002/CDL-AD(2002)023-e.pdf

5 b. The fundamental elements of electoral law, in particular the electoral system proper, membership of electoral commissions and the drawing of constituency boundaries, should not be open to amendment less than one year before an election, or should be written in the constitution or at a level higher than ordinary law.

6 Art. 5
(1) Deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale constituite potrivit prevederilor art. 11, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.198.86.28